5.289 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
{{spiritualitate}}
[[Categorie:Păcate capitale]]
'''Lenea''' este unul din cele şapte [[păcat|păcate capitale]]. Leneşul este iubitor de somn, îşi neglijează gospodăria şi fie refuză să muncească, ceea ce îl duce la lipsuri şi [[iubirea de arginţi|sărăcie]], fie este un angajat dificil la locul de muncă, drumul său este oricum un hăţiş de spini. Omul se poate elibera de lene prin muncă, prin însuşirea modelului de [[hărnicia|hărnicie]] reprezentat de furnică şi prin sporirea în [[virtute|virtuţi]].
==Păcatul capital al lenei în viziunea creştinătăţii==
:,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...
:Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.<ref>Prov24.30-34</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>
:Căci, cînd eram la voi, vă spuneam lămurit: ,,Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănînce.``
:Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorînduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri.
==Leneşul cu slujbă şi leneşul bogat==
Dacă totuşi leneşul este tipul care îşi duce până la urmă mâncarea la gură, <ref>Prov26.15</ref><ref name="Concordanţă"/> şi are o [[munca|muncă]], el este ca oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi pentru cel care-l trimite cu vreo treabă, ne încredinţează [[Solomon]] <ref>Prov10.26</ref>.
Iar dacă este [[iubirea de arginţi|bogat]], trebuie să se ferească să ajungă la acea [[indiferenţa|nesimţire]] leneşă a mai-marilor [[lăcomielăcomia|îmbuibaţi]] ai [[Sionului]], care se desfătau în fel şi chip, şi cărora proorocul [[Amos]] le-a prezis căderea în robie în cartea care-i poartă numele
:Vai de ceice trăiesc fără grijă în Sion, şi la adăpost pe muntele Samariei, vai de mai marii aceştia ai celui dintîi dintre neamuri, la cari aleargă casa lui Israel!...
:Treceţi la Calne şi vedeţi, duceţi-vă de acolo pînă la Hamatul cel mare, şi pogorîţi-vă în Gat la [[Filisteni]]; sînt oare cetăţile acestea mai înfloritoare decît cele două împărăţii ale voastre, şi este ţinutul lor mai întins decît al vostru?...
:Credeţi că ziua nenorocirii este departe, şi faceţi să se apropie domnia silniciei.
:Ei se culcă pe paturi de fildeş, şi stau întinşi a lene pe aşternuturile lor; mănîncă miei din turmă, şi viţei puşi la îngrăşat.
:Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiţi ca [[David]] în instrumentele de muzică.
:Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, şi nu se întristează de prăpădul lui Iosif!
:De aceea vor merge în robie, în fruntea prinşilor de război; şi vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătaţi”<ref>Amos 6.1-7</ref>.</blockquote>
==Furnica, model de hărnicie şi înţelepciune==
[[Solomon]] ne învaţă, în cartea biblică [[Pilde|Proverbele lui Solomon]], că leneşul poate deveni mai [[hărnicie|harnic]] şi mai [[înţelepciunea|înţelept]] dacă îşi ia furnica care-şi strânge mâncarea de vara, ca model de [[hărnicia|hărnicie]], [[înţelepciunea|înţelepciune]] prevăzătoare şi responsabilitate
:Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
:Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;
==Femeia harnică==
În [[Pilde|Proverbele lui Solomon]] mama [[împărat]]ului împăratului Lemuel îl învaţă pe fiul său că femeia cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele <ref>Prov31.10</ref>,<ref name="Concordanţă"/> este cea care veghează asupra gospodăriei sale, fiind [[hărnicia|harnică]] <ref>Prov31.13-27</ref><ref name="Concordanţă"/>, nu cea care mănâncă „pâinea” lenevirii.<ref>Prov31.27 </ref><ref name="Concordanţă"/>Mama împăratului înfăţisează modelul de soţie creştină care se ocupă atât de gospodărie şi de educaţia copiilor cât şi de aducerea de venituri suplimentare familiei prin activităţi comerciale
:Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
==Leneşul lasă nefolosit darul lui Dumnezeu==
:[[Iisus]] arată, în evangheliile lui Matei şi Luca, că [[leneş]] este şi robul rău <ref>Lc19.22</ref>, netrebnic <ref>Mt25.30</ref><ref name="Anania"/> şi viclean <ref>Mt25.26</ref><ref name="Anania"/>, care-şi îngroapă talantul în pământ, nedându-l nici măcar la zarafi pentru o minimă dobândă, adică cel care nesocoteşte darul lui [[Dumnezeu]], lăsându-l nefolosit. Talantul său îi este luat-continuă [[pilda talanţilor]]- şi dat celui ce are deja 10 talanţi, iar el este aruncat în întunericul [[iad]]ului, acolo unde este plânsul şi scrâşnirea dinţilor <ref>Mt25.14-30, Lc19.11-27</ref><ref name="Anania"/>
==Leneşul, neascultătorul recidivist==
[[Solomon]] ne avertizează că cel ce se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte,<ref>Prov18.9</ref>, adică cu [[diavol|Cel Rău]] (nimicitorul este un alt nume al Celui Rău) pentru că, aşa cum învaţă [[Biblia]], el nesocoteşte porunca lui Dumnezeu care-l izgonise de la păzirea şi lucrarea grădinii [[rai]]ului<ref>Fac2.15</ref> şi-l trimisese pe pământ la [[munca]] cea trudnică.<ref>Fac3.17-19</ref> Iar această pedeapsă îi fusese dată pentru neascultarea [[porunca|poruncii]] sale de a nu mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului.<ref>Facerea,cap 3</ref>
==Sporirea în virtuţi, duşmanul lenei==
Creştinul trebuie să nu se lenevească, ci să fie plin de râvnă călcător pe urmele celor ce moştenesc făgăduinţele, precum scrie apostolul Pavel evreilor <ref>Evrei 6.11-12 </ref><ref name="Anania"/><ref name="Anania 2"/>, căci sporirea în [[virtuţi]] face imposibilă apariţia lenei, după cum ne încredinţează apostolul [[apostolul Petru]] <ref>2Pet1.5-9</ref>
==Bibliografie==