La sfârșitul secolului al XVIII‑lea, mitropolitul Ungro-Vlahiei Dositei Filitti (1793‑1810) propunea înființarea unei noi [[Episcopie|episcopii]] și anume Episcopia Argeșului. Motivația oficială, după cum se preciza în anaforaua înaintată domnitorului Alexandru Moruzi, era consecință a faptului că ''...județele Argeșului și Oltului fiind depărtate de scaunul Mitropoliei și neputând fi păstorite după cuviință, nu le poate lăsa, ca un năimit, „lupului cel rău cugetătoriu”..., ci găsește cu cale ca aceste două județe să se deosebească din eparhia sfintei Mitropolii și să se facă o episcopie nouă... și sfânta Monastire a Argeșului să se cinstească a fi scaun de Episcopie''. Alexandru Moruzi Vodă aprobă propunerea și confirma alegerea lui Iosif de Sevasta ca episcop al Argeșului, la 18 octombrie 1793. La 17 noiembrie 1793, Neofit VII, [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|arhiepiscop al Constantinopolului]] și [[Patriarhia Ecumenică|patriarh ecumenic]], confirmă, prin act patriarhal, recunoașterea înființării Episcopiei de Argeș și alegerea lui Iosif al Sevastiei ca primul episcop al ei.<ref>''Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului'', 2015, pp. 16-19.</ref> Astfel, Eparhia Argeșului devine cea de a treia episcopie, în ordine cronologică, a Mitropoliei Ungro-Vlahiei, după [[Arhiepiscopia Râmnicului|Episcopia Râmnicului]] și [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|Episcopia Buzăului]].

...