6.119 modificări
Modificări
leg. interne
La "plinirea vremii" ([[Epistola către Galateni|Galateni]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=4#4 4,4]), Dumnezeu S-a întrupat, "chip de rob luând" ([[Epistola către Filipeni|Filipeni]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=2 2, 7]) şi S-a născut din Fecioara Maria, pentru mântuirea neamului omenesc.
Conform [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi [[Sfânta Tradiţie|Sfintei Tradiţii]], Iisus, Fiul şi [[Iisus Hristos|Cuvântul lui Dumnezeu]], Unul din [[Sfânta Treime]], S-a născut în cetatea Betleemului într-o iesle simplă, în peşteră săracă. [[Iosif (logodnicul)|Dreptul Iosif]] şi [[Maica Domnului|Maria]], mama lui Iisus au venit din Nazaret în Betleem pentru recensământul poruncit de proconsulul Quirinius, în timpul împăratului Octavian Augustus ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=2 2, 1]), dar negăsindu-se loc de găzduire în cetate (Luca 2, 7), Maria, însoţită de logodnicul său Iosif, a găsit adăpost într-o peşteră păstorească, unde L-a născut pe Pruncul Sfânt (Luca 2, 1-20).
'''Betleemul''', numit în vechime și Efrata, se mai chema și cetatea lui [[David]], căci într-însa s-a născut și a fost uns ca împărat marele strămoș după trup al Mântuitorului. Dar s-a mai numit si "'''Casa Pâinii'''", de către fericitul patriarh [[Iacov (patriarhul)|Iacov]], care, păscându-şi turmele de oi în acele locuri, mai înainte a văzut şi a [[prooroc]]it că acolo avea să Se pogoare și să Se nască Pâinea cea vie care S-a pogorât din cer, Domnul nostru Iisus Hristos.
Pregătirea începe cu un [[post]] de patruzeci de zile ce precede [[praznic]]ul. Acest post se numeşte al Crăciunului, sau Advent sau Aşteptare, după cum era numit în vechime şi până în prezent în unele comunităţi. Pentru credincioşi este un timp al curăţirii sufleteşti şi trupeşti pentru intrarea şi părtăşia în marea realitate duhovnicească a venirii în lume a lui [[Iisus Hristos]], similar pregătirii prin post pentru [[Învierea Domnului]].
Începutul postului pe [[15 noiembrie]] nu e marcat liturgic de nici un imn special, însă şase zile mai târziu, de [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrarea Maicii Domnului în biserică]], auzim prima anunţare din [[irmos|irmoasele]] [[Canon(imn)|Canonului ]] Crăciunului "Hristos Se naşte! Slăviţi-L!"
Perioada aceasta mai include alte zile pregătitoare ce anunţă apropierea Crăciunului: [[Apostolul Andrei|Sf Andrei]] pe [[30 noiembrie]]; [[Nicolae al Mirei|Sf Nicolae]] pe [[6 decembrie]]; [[Spiridon al Trimitundei|Sf Spiridon]] pe [[12 decembrie]]; [[Duminica Sfinţilor Strămoşi]], penultima dinaintea Crăciunului; şi [[Duminica Strămoşilor după Trup]] de dinaintea Crăciunului.
===Ajunul Crăciunului===
În [[ajunul Crăciunului]] se citesc [[Ceasurile Împărăteşti]] şi se săvârşeşte Vesperoliturghia Sf. [[Sf Vasile cel Mare|Sf Vasile cel Mare]](Liturghia de seara). La toate aceste slujbe sunt citite profeţii din [[Vechiul Testament]] despre Naşterea Domnului.
===Slujba de Priveghere===
Privegherea de seară a Naşterii Domnului începe cu Pavecerniţa Mare, deoarece Vecernia s-a slujit deja cu Liturghia Sf. Vasile. La Pavecerniţă se cântă [[troparultropar]] ul şi [[condaculcondac]] ul praznical precum şi imnuri speciale de slăvire a naşterii Mântuitorului. La aceasta se adaugă rugăciuni speciale de cereri stăruitoare şi de binecuvântare a celor cinci pâini, a grâului, vinului şi untdelemnului. Credincioşii consumă apoi pâinea binecuvântată şi înmuiată în vin, şi sunt unşi cu acest untdelemn. Partea aceasta a privegherii, săvârşită la toate praznicele mari, se numeşte [[Litia]] (cuvânt de origine slavonă) sau [[''artoklasia]]'', care în limba greacă înseamnă frângerea pâinii.
Rânduiala Utreniei este cea a unui [[praznic ]] mare. Aici, pentru prima dată, se cântă în întregime Canonul Naşterii Domnului, iar credincioşii cinstesc [[icoana NaşteriiDomnului]].
===Liturghia de Crăciun ===
În încheierea prăznuirii stă Liturghia de Naşterea din ziua Naşterii Domnului. Aceasta începe cu stihuri [[stih]]uri speciale din psalmi [[psalm]]i aleşi (109/110, 110/111 şi 111/112) ce înlocuiesc cele trei antifoane obişnuite. Troparul şi Condacul praznical marchează vohodul (intrarea) cu Evanghelia. Stihul baptismal “Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi-mbrăcat” (Gal 3:,27) înlocuieşte încă o dată imnul [[Trisaghion]] , “Sfinte Dumnezeule.” Pericopa apostolică e cea de la Galateni 4:,4-7, iar cea evanghelică e relatarea familiară cunoscută a Naşterii Domnului de la Matei 2:,1-12. Liturghia continuă apoi obişnuit, singura excepţie fiind înlocuirea imnului [[Axion]] ului (“Cuvine-se cu adevărat” ) cu irmosul de la cântarea a 9-a a Canonului Naşterii “Taină minunată şi neobişnuită văd.”
===Douăsprezece zile de Crăciun===
A doua zi de sărbătoare demarează marchează începutul a două două zile de prăznuireînchinate Maicii Domnului. Prima, pe [[26 Decembrie]], este a [[Sobor]]ului Născătoarei de Dumnezeu. Îmbinând imnuri ale Naşterii cu cele ale Maicii lui Dumnezeu, Biserica arată către Fecioara Maria ca înlesnitoarea care a îngăduit [[Întruparea]] Cuvântului lui Dumnezeu. Apoi pe [[27 Decembrie]], pomenim şi pe Sf Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)|Ştefan]].
În Duminica de după Naşterea Domnului pomenim pe Sf. [[Apostolul Iacov cel Drept|Apostol Iacov ruda Domnului]], pe regele [[David]] şi pe [[Dreptul Iosif logodnicul]].
Într-a opta zi a Naşterii e [[Tăierea Împrejur a Domnului]].
Perioada de bucurie a Crăciunului se întinde până la [[Epifania|Arătarea Domnului]], perioadă în care postul şi îngenuncherea în biserică sunt oprite, cu excepţia unei singure zi, [[Epifania|Ajunul Bobotezei]]. De la Crăciun şi până la Bobotează, creştinii ortodocşi din unele părţi se salută cu cuvintele: '''”''Hristos Se naşte!''”''' iar răspunsul este: '''”''Slăviţi-L!''”'''
==Imnografie==