'''Fericitul Ierarh Teodor de Vicina''' a vieţuit viețuit în secolul al XIII-lea, fiind primul [[mitropolit]] atestat documentar care a păstorit [[Mitropolia de la Vicina]] (probabil Isaccea de astăzi), în timpul împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328).

Mitropolitul Teodor de Vicina, era de origine grec, născut fie la BizanţBizanț, fie în Dacia Pontică, părerile specialiştilor specialiștilor asupra acestui fapt fiind împărţiteîmpărțite.

Fericitul mitropolit Teodor de Vicina a participat la [[Sinod]]ul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei din Constantinopol]] din anul 1285, care s-a ţinut ținut în Biserica Vlaherne (adică „a vlahilor”). Mitropolitul Teodor revine la Constantinopol în anul 1292, unde semnează „Tomul sinodic împotriva latinilor”.

Acest vrednic slujitor al lui [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] a fost un bun păstor al turmelor lui [[Iisus Hristos|Hristos]] de la Gurile Dunării, fiind în bune relaţii relații cu mitropoliţii mitropoliții din jurul său, purtând de grijă credincioşilor credincioșilor de la nordul Dunării (trimiţândutrimițându-le [[preoţiPreot|preoți]] şi și [[călugăr]]i misionari [[hirotonie|hirotoniţihirotoniți]] la Vicina) şi susţinând aşezările și susținând așezările monahale din eparhia sa,[[mănăstire|mănăstiri]] şi și [[sihăstrieSchit|sihăstrii]] pe atunci destul de vestite.

Ajuns la adânci bătrâneţibătrâneți, fericitul mitropolit Teodor al Vicinei s-a mutat la cereştile lăcaşuri cereștile lăcașuri cândva spre sfârşitul sfârșitul secolului al XIII-lea.