Mănăstirea Lupșa: Diferență între versiuni
m |
Radu (Discuție | contribuții) m |
||
Linia 11: | Linia 11: | ||
|limba liturgică=română | |limba liturgică=română | ||
|cântarea=psaltică bizantină | |cântarea=psaltică bizantină | ||
− | |schituri= | + | |schituri=Schitul "Învierea Domnului" - com. Albac (după Pleşe) |
− | |hramuri=”Înălţarea Sfintei Cruci” şi ”Sf. Ier. Nicolae” la biserica de lemn. | + | |hramuri=”Înălţarea Sfintei Cruci” şi ”Sf. Ier. Nicolae” la biserica de lemn; Sf. Siluan Athonitul la biserica nouă. |
|site=- | |site=- | ||
|}} | |}} | ||
Linia 18: | Linia 18: | ||
==Istoric== | ==Istoric== | ||
− | Lăcaşul a fost construit în anul 1429, fiind cea mai veche biserică de lemn | + | Lăcaşul a fost construit în anul 1429, fiind cea mai veche biserică de lemn păstrată până astăzi în Transilvania, ctitorie a familiei cnezale Cândea, conducătoare a districtului românesc de pe cursul superior al Arieşului. |
In 1991 s-a aprobat redeschiderea mănăstirii. Între anii 1995-2004 au fost ridicate chiliile, zidul împrejmuitor şi turnul clopotniţă de la intrarea principală a mănăstirii. | In 1991 s-a aprobat redeschiderea mănăstirii. Între anii 1995-2004 au fost ridicate chiliile, zidul împrejmuitor şi turnul clopotniţă de la intrarea principală a mănăstirii. | ||
Linia 29: | Linia 29: | ||
==Sfinte moaşte== | ==Sfinte moaşte== | ||
− | + | În mai 2001, Arhimandritul Efrem, egumenul [[Mănăstirii Vatopedi|Mănăstirea_Vatopedi_(Muntele_Athos)]], a dăruit Mănăstirii Lupşa o părticică din lemnul Sfintei Cruci. Tot aici au fost aduse părţi din moaştele Sfinţilor Haralambie, Hariton, Evdochim, Iosif şi Paraschevi. | |
Versiunea de la data 15 septembrie 2013 21:30
Mănăstirea Lupşa | |
Jurisdicție | Arhiepiscopia Alba-Iulia |
Tip | călugări |
Înființată | secolul XV |
Ctitori | Familia cnezială Cândea |
Stareț | Protos. Melhisedec Ungureanu |
Mărime aprox. | 20 viețuitori |
Localizare | com. Lupşa, jud. Alba |
Limba liturgică | română |
Cântarea | psaltică bizantină |
Schituri, metocuri și chilii | Schitul "Învierea Domnului" - com. Albac (după Pleşe) |
Hramuri | ”Înălţarea Sfintei Cruci” şi ”Sf. Ier. Nicolae” la biserica de lemn; Sf. Siluan Athonitul la biserica nouă. |
Site web oficial | - |
Mănăstirea Lupşa este o mănăstire ortodoxă din comuna Lupşa, în judeţul Alba. Este una dintre cele mai vechi aşezăminte monahale ortodoxe de pe Valea Arieşului.
Cuprins
Istoric
Lăcaşul a fost construit în anul 1429, fiind cea mai veche biserică de lemn păstrată până astăzi în Transilvania, ctitorie a familiei cnezale Cândea, conducătoare a districtului românesc de pe cursul superior al Arieşului.
In 1991 s-a aprobat redeschiderea mănăstirii. Între anii 1995-2004 au fost ridicate chiliile, zidul împrejmuitor şi turnul clopotniţă de la intrarea principală a mănăstirii. Biserica de lemn se află pe lista monumentelor istorice din județul Alba.
Localizare
Rutier: DN75 Baia de Arieş, spre vest – com. Lupşa (9 km). Dinspre Câmpeni (nu se intră în oraş) se urmează indicatorul Turda (sau Baia de Arieş). Mănăstirea se află la 10 km de Câmpeni, în satul Mănăstire aparţinând de comuna Lupşa, pe partea stângă.
Sfinte moaşte
În mai 2001, Arhimandritul Efrem, egumenul Mănăstirea_Vatopedi_(Muntele_Athos), a dăruit Mănăstirii Lupşa o părticică din lemnul Sfintei Cruci. Tot aici au fost aduse părţi din moaştele Sfinţilor Haralambie, Hariton, Evdochim, Iosif şi Paraschevi.