10 modificări
Modificări
m
Sfântul == Scrieri ==S-au păstrat peste patru sute de [[Iacov din Nisibis|Iacovimn]] (Mar Jacob), primul [[episcop]] din Nisibis, a fost ales în 308, Iar uri compuse de Efrem a crescut sub îndrumarea sa. Sfântul Iacov este cunoscut ca unul din participanţii la [[Primul Sinod Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]] din 325. Efem a fost [[botez|botezat]] de tânăr, Iacov iAdmițând totuși că unele dintre ele s-a fost profesor (în siriacă ''malpânâ''au pierdut, nu există nici un titlu cu o mare încărcătură de respect pentru creştinii siriaci)dubiu privind productivitatea lui Efrem. A fost Istoricul bisericii [[Hirotonie|hirotonitSozomen]] ca [[diacon]] or atunci ori mai târziu. A început să compună imnuri şi să scrie comentarii biblice ca parte a sarcinilor sale educativespune că Efrem ar fi scris peste trei milioane de versuri. În imnurile sale, adeseori se referă la sine însuşi ca la un "om care adună laolaltă", (''`allânâ''), la episcopul său ca "păstorul" (''râ`yâ'') iar la comunitatea sa ca "ţarc" (''dayrâ''). Popular, Efrem este creditat ca fondatorul Şcolii din Nisibis, care combină în secolele următoare a a fost centrul învăţăturilor scrierile sale o moștenire triplă: el schițează pe modelele și metodele [[Biserica Asiriană de Răsăritiudaism|Bisericii Asiriene de Răsăritiudaismului]] (i.e.rabinic timpuriu, el folosește strălucit știința și filozofia greacă, [[Nestorianism|Nestorieni]])și delectează cu simbolismul misterelor în tradiția mesopotamiană/persană.
În 337, împăratul [[Constantin cel Mare|Constantin I]], care a transformat creştinismul în religie legală Cele mai importante opere ale sale sunt imnurile lirice (recepta''madrâšê'') în Imperiul Roman. Aceste imnuri sunt pline cu imagini după izvoare biblice, a murittradiții populare sau alte religii și filozofii. Profitând madrâšê-ele sunt scrise în strofe ritmate și acoperă peste cincizeci de scheme metrice de această oportunitateversificare. Fiecare madrâšê are propria ''qâlâ'', Shapur al II-lea al Persiei a iniţiat o serie de atacuri în nordul Mesopotamiei de sub administraţie romanălinie tradițională identificată după primul vers. Nisibis a fost asediat în 338Toate aceste ''qâlâ'', 346 şi 350sunt acum pierdute. În timpul primului asediuSe pare că [[Bardaisan]] și [[Mani]] compuneau madrâšê, iar Efrem consideră a sesizat că episcopul Iacov le poate folosi pentru a apărat oraşul cu rugăciunile salese împotrivii pretențiilor lor. Episcopul îndrăgit madrâšê sunt strânse în diferite și numeroase cicluri de Efrem a murit curând după acest evenimetimnuri. Fiecare grup are un nume — ''Carmina Nisibena, Despre Credință, iar Babu a condus destinele bisericii prin vremurile tulburi ale disputelor de frontieră. În timpul celui de-al treilea asediuRai, din anul 350Despre Feciorie, Shapur a schimbat cursul râului Mygdonius Împotriva ereziilor'' — dar aceste titluri nu sunt justificate pentru a ocoli zidurile Nisibisuluiîntreaga colecție. (de exemplu doar prima jumătate din ''Carmina Nisibena'' este despre Nisibis). Nisibisenii au refăcut repede fortificaţiile în timp ce cavaleria pe elefanţi a perşilor s-a împotmolit în pământul mocirlos Fiecare madrâšâ are un refren de pe fundul râuluiobicei (''`unîtâ''), care este repetat după fiecare strofă. Scriitori de după Efrem a sărbătorit salvarea miraculoasă a oraşului într-un imn ca fiind ca plutirea sigură [[Arca lui Noe|Arcei lui Noe]] pe puhoaiele potopuluiau susținut că madrâšê erau cântate de corurile de femei cu acompaniament de liră.
One important physical link to Ephrem's lifetime is the baptistery of Nisibis. The inscription tells that it was constructed under Bishop Vologeses in 359. That was the year that Shapur began to harry the region once again. The cities around Nisibis were destroyed one by one, and their citizens killed or deported. The Roman Empire was preoccupied in the west, and Efrem a scris și [[Constantiusomilie|omilii]] and [[Julian the Apostate]] struggled for overall control. Eventually, with Constantius dead, Julian began his march into Mesopotamia(''mêmrê'') în versuri. He brought with him his increasingly stringent persecutions on Christians. Julian began a foolhardy march against the Persian capital Ctesiphon, where, overstretched and outnumbered, he began an immediate retreat back along the same road. Julian was killed defending his retreat, and the army elected Jovian as the new emperor. Unlike his predecessor, Jovian was a Nicene Christian. He was forced by circumstances to ask for terms from Shapur, and conceded Nisibis to Persia, with the rule that the city's Christian community would leaveAceste predici în versuri sunt însă mult mai puține decât madrâšê. Bishop Abraham, the successor to Vologeses, led his people into exilemadrâšê sunt scrise în perechi heptosilabice (perechi de versuri de șapte silabe fiecare).
Ephrem found himself among a large group of refugees that fled west, first to Amida (Diyarbakir), and eventually settling in Edessa (modern Sanli Urfa) in 363A treia categorie de scrieri ale lui Efrem o constituie lucrările în proză. Ephrem, in his late fifties, applied himself to ministry in his new church, and seems to have continued his work as a teacher (perhaps in the School of Edessa). Edessa had always been at the heart of the SyriacA scris comentarii biblice la [[Diatessaron]]-speaking world, and the city was full of rival philosophies and religions. Ephrem comments that Orthodox Nicene Christians were simply called "Palutians" in Edessa, after a former bishop. ul lui [[Arianism|AriansTatian]](singura concordanță evanghelică a bisericii siriace timpurii), la [[MarcionismCartea Facerii|MarcionitesGeneză]], [[ManichaeismCartea Ieșirii|ManicheesIeșire]], la [[BardaisanFaptele Apostolilor]]ites and various și Epistolele Sfântului [[GnosticismApostolul Pavel|Gnostic sectsApostol Pavel]] proclaimed themselves as the true Church. In this confusion, Ephrem wrote De asemenea a great number of hymns defending Orthodoxy. A later Syriac writerscris împotriva lui Bardaisan, [[Jacob of Serugh]]Mani, wrote that Ephrem rehearsed all female choirs to sing his hymns set to Syriac folk tunes in the forum of EdessaMarcion și a altora.
After Efrem a ten-year residency in Edessascris exclusiv în limba siriacă, in his sixtiesdar există traduceri ale scrierilor sale în armeană, Ephrem reposed in peacecoptă, according to some in the year 373greacă și în alte limbi. Unele din operele sale există doar în traduceri (majoritatea în armeană). Bisericile siriace încă folosesc multe din imnurile lui Efrem ca parte din ciclul anual de cult. Însă, according to others, 379multe din aceste imnuri liturgice au fost prelucrate și vin în conflict cu versiunile originale.
== Writings ==Over four hundred [[hymn]]s composed by Ephrem still exist. Granted that some have been lost to usTextul cel mai mare, Ephrem's productivity is not in doubt. The church historian [[Sozomen]] credits Ephrem with having written over three million lines. Ephrem combines in his writing critic și autentic al lui Efrem a threefold heritage: he draws on the models and methods of early Rabbinic [[Judaism]]fost compilat între 1955 și 1979 de către Dom Edmund Beck, he engages wonderfully with Greek science and philosophyOSB, and he delights in the Mesopotamian/Persian tradition of mystery symbolismca parte integrantă din ''Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium''.
The most important of his works are his lyric hymns (''madrâšê''). These hymns are full of rich imagery drawn for biblical sources, folk tradition, and other religions and philosophies. The madrâšê are written in stanzas of syllabic verse, and employ over fifty different metrical schemes. Each madrâšê has its ''qâlâ'', a traditional tune identified by its opening line. All of these qâlê are now lost. It seems that ==Aposftegme==[[BardaisanPatericul egiptean]] and [[Mani]] composed madrâšê, and Ephrem felt that the medium was a suitable tool to use against their claims. The madrâšê are gathered into various hymn cycles. Each group has a title — ''Carmina Nisibena'', ''On Faith'', ''On Paradise'', ''On Virginity'', ''Against Heresies''—but some of these titles do not do justice to the entirety of the collection (for instance, only the first half of the ''Carmina Nisibena'' is about Nisibis). Each madrâšâ usually had a refrain (''`unîtâ''), which was repeated after each stanza. Later writers have suggested that the madrâšê were sung by all women choirs with an accompanying lyre.cuprinde trei apoftegme „Pentru sfântul Efrem”:
Ephrem also wrote verse 1. Copil era [[homily|homiliesavva]] (''mêmrê'')Efrem și a văzut vis, adică vedenie, că a răsărit vie pe limba lui și a crescut și a umplut toată partea cea de sub cer, fiind foarte roditoare. These sermons in poetry are far fewer in number than the madrâšêȘi veneau toate păsările cerului și mâncau din rodul viei. The mêmrê are written in a heptosyllabic couple]s (pairs of lines of seven syllables each)Și pe cât mâncau, se înmulțea rodul ei.
The third category of Ephrem's writings is his prose work2. He wrote biblical commentaries on Altădată iarăși a văzut unul din sfinți, în vedenie, o ceată de [[Tatianîngeri]]'s pogorându-se din cer cu porunca lui [[DiatessaronDumnezeu]] (the single gospel harmony of the early Syriac church), on [[Genesis]] and [[Exodus]]având în mâini o carte, adică un tom scris dinlăuntru și din afară și ziceau unii către alții: Cui se cuvine să se dea aceasta? Și unii ziceau: Acestuia, and on the [[Acts of the Apostles]] and [[Pauline Epistles]]iar alții: Altuia. Dar au răspuns și au zis: Cu adevărat sfinți sunt și drepți. He also wrote refutations against [[Bardaisan]]Însă nimănui nu se poate să se dea aceasta, [[Mani]]fără numai lui Efrem. Și a văzut bătrânul că lui Efrem au dat ei cartea. Și sculându-se dimineața, au auzit pe Efrem că întocmai ca un izvor izvorăște din gura lui și alcătuiește. Și au cunoscut că de la [[MarcionDuhul Sfânt]] and otherssunt cele ce ieșeau prin buzele lui Efrem.
Ephrem wrote exclusively in the Syriac language3. Altădată iarăși, trecând Efrem, din îndemnare oarecare a venit o păcătoasă, cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă, but translations of his writings exist in Armenianiar de nu, Copticmăcar să-l pornească spre [[Mânia|mânie]], Greek and other languagescă niciodată nu-l văzuse cineva mânios. Some of his works are extant only in translation (particularly in Armenian)Și a zis ei: Vino după mine! Și apropiindu-se la un loc întru care era mult norod, a zis ei: În locul acesta vino precum ai voit. Syriac churches still use many of Ephrem's hymns as part of the annual cycle of worshipIar aceea văzând norodul, a zis lui: Cum putem aceasta să facem, atâta norod stând și nu ne rușinăm? Iar el a zis către dânsa: Dacă de oameni ne rușinăm, cu mult mai vârtos trebuie să ne rușinam de Dumnezeu, care vădește cele ascunse ale întunericului. HoweverIar ea rușinându-se, most of these liturgical hymns are edited and conflated versions of the originalss-a dus fără de ispravă.
The most complete== „Efrem Grecul” ==Meditațiile literare ale lui Efrem referitor la credința creștină și poziția lui față de erezii au făcut din el o sursă populară de inspirație în întreaga biserică. Acest lucru s-a întâmplat ca o continuare a faptului că există un număr uriaș de lucrări pseudoepigrafice atribuite lui Efrem, critical text of authentic Ephrem was compiled between 1955 and 1979 by Dom Edmund Beckprecum și multe legende hagiografice. Unele din aceste compoziții sunt în versuri, OSB as part of the ''Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium''adesea o variantă heptosilabică a cupletelor lui Efrem. Multe din aceste opere sunt compoziții târzii din limba greacă. Adesea, cei care studiază opera Sfântului Efrem se referă la această lucrare de mari dimensiuni ca având un singur și imaginar autor numit Efrem Grecul sau Efrem Graecus (în opoziție cu realul Efrem Sirul). Nu putem spune că toate textele în greacă atribuite lui Efrem nu îi aparțin, dar o parte din ele în mod sigur nu sunt ale sale. Cu toate acestea, compozițiile în limba greacă sunt sursa principală de materiale pseudoepigrafice, și conțin, de asemenea, lucrări în latină, slavonă și arabă. Nu există o analiză critică acestor opere, și multe din ele sunt considerate ca autentice de Biserică.
=="Greek Ephrem"==EphremCea mai cunoscută dintre aceste scrieri este ''Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul''s artful meditations on the symbols of Christian faith and his stand against heresy made him a popular source of inspiration throughout the church. This occurred to the extent that there is a huge corpus of Ephrem , care este parte integrantă din slujbele din [[pseudepigraphy]] and legendary [[hagiographyPostul Mare]]ale creștinismului răsăritean.:''Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânie și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Some of these compositions are in verse'':''Iar duhul curăției, often a version of Ephremal gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-mi mie, slugii Tale!'s heptosyllabic couplets' :''Așa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Most of these works are considerably later compositions in GreekAmin. Students of Ephrem often refer to this corpus as having a single'' :Rugăciunea este de obicei urmată de 12 de închinăciuni – 3 serii de câte 4, imaginary author called Greek Ephrem or Ephraem Graecus după cum urmează: ::''Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului!'' (închinăciune); ::''Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul!'' (as opposed to the real Ephrem the Syrianînchinăciune). This is not to say that all texts ascribed to Ephrem in Greek are false; ::''Cel ce m-ai zidit, but many are. Although Greek compositions are the main source of pseudepigraphal materialDumnezeule, there are also works in Latinmiluiește-mă!'' (închinăciune); ::''Fără de număr ți-am greșit, Slavonic and Arabic. There has been very little critical examination of these worksDoamne, and many are still treasured by churches as authenticiartă-mă!'' (închinăciune).
The most well known of these writings is the ''Prayer of Saint Ephrem'' that is a part of most days of fasting in Eastern Christianity:== Cinstirea ca sfânt ==[[Image:O Lord and Master of my life, take from me Ephrem the spirit of sloth, meddling, lust of power, and idle talkSyrian repose. jpg|left|frame|Moartea Sfântului Efrem]]:But give rather the spirit of chastityCu toate că Sfântul Efrem nu a fost [[monahism|călugăr]], humilityeste știut că a practicat o viață ascetică severă, patience and love to thy servantcrescând permanent în sfințenie.:YeaÎn vremea sa, O Lord and Kingmonahismul era la începuturile sale în Egipt. Se pare că făcea parte dintr-o comunitate urbană, grant me to see my own sins and not to judge my brotherstrâns unită, for thou art blessed unto ages of agesde creștini care „conveniseră” împreună să slujească și să se abțină de la relații sexuale. Amen.:O God, be gracious to meUnii dintre termenii siriaci folosiți de Efrem să-și descrie comunitatea au fost ulterior folosiți pentru descrierea comunităților monahale, dar afirmația că a sinnerfost călugăr este nefondată.
== Veneration as Popular, Efrem este creditat cu câteva călătorii. Într-una din acestea l-a saint ==vizitat pe Sfântul [[Image:Ephrem the Syrian repose.jpg|left|frame|The repose of St. EphremVasile cel Mare]]Though St. Ephrem was probably not formally a Acest fapt îl apropie pe Efrem Siriacul de [[monasticismPărinţii capadocieni|monkPărinții Capadocieni]], he was known to have practiced a severe ascetical life, ever increasing in holiness. In Ephrem's day, monasticism was in its infancy in the Egypt. He seems to have been a part of a close-knit, urban community of Christians that had "covenanted" themselves to service and refrained from sexual activity. Some of the Syriac terms that Ephrem used to describe his community were later used to describe monastic communitiesși constituie un pod teologic important între vederile spirituale ale celor doi, but the assertion that he was monk is probably anachronisticcare aveau multe în comun.
Ephrem is popularly believed to have taken certain legendary journeysÎn plus, Efrem este creditat și cu vizitarea lui Abba Bishoi (Pisoes) aflat în mănăstirile din Wadi Natun, Egipt. In one of these he visits StCa și vizita legendară făcută Sfântului Vasile cel Mare, această vizită constituie un pod teologic între originile monahismului și răspândirea lui în biserică. [[Basil the Great]]. This links the Syrian Ephrem with the [[Cappadocian Fathers]], and is an important theological bridge between the spiritual view of the two, who held much in common.
Ephrem is also supposed to have visited Abba Bishoi Cel mai popular apelativ pentru Efrem este ''Harpa Duhului'' (Pisoessiriacă Kenârâ d-Rûhâ) in the monasteries of the Wadi Natun, Egypt. As with the legendary visit with BasilMai este cunoscut ca ''Diaconul din Edesa'', this visit is a theological bridge between the origins of monasticism and its spread throughout the church''Soarele Sirienilor'' și ca ''Stâlpul bisericii''.
The most popular title for Ephrem is ''Harp of the Spirit'' (Syriac Kenârâ dÎn cadrul [[Sfânta Tradiție|tradiției bisericii]], Efrem demonstrează că poezia nu este numai un mijloc adecvat pentru teologie, și chiar superior în multe feluri discursului teologic. În plus, el încurajează citirea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] într-Rûhâ)un mod care își are rădăcinile mai mult în credință decât în analiza critică. He is also referred to as the ''Deacon of Edessa''Efrem arată un simț adânc al legăturilor dintre toate ființele create, the ''Sun of the Syrians'' and a ceea ce face ca unii să vadă în el un ''Pillar of the Churchsfânt ecologist''.
With the [[Holy Tradition|Tradition of the Church]]== Citate ==* ''Îndrăzneala dragostei noastre îți place, Ephrem also shows that poetry is not only a valid vehicle for theologyDoamne, but in many ways superior to philosophical discoursela fel de mult cum îți place că trebuie să-ți furăm din cele ce ne dăruieşti. He also encourages a way of reading the [[Holy Scripture]] that is rooted in faith more than critical analysis. Ephrem displays a deep sense of the interconnectedness of all created things, which leads some to see him as a "saint of ecology."''
== Quotations ==* ''Dușmanul neîmpăcat al lumii întregi, în neobrăzarea sa nerușinată, atacă Sfânta Biserică atacându-i slujitorii. Doamne, nu lăsa Biserica Ta Sfântă fără ajutorul tău, pentru că promisiunea ce ne-ai făcut-o privind invincibilitatea ei nu poate fi vădită ca neadevărată.''
"The hutzpah of our love is pleasing to you, O Lord* ''Binecuvântată este acea persoană care a consimțit să devină cel mai bun prieten al credinței și rugăciunii: el are mintea liniștită iar credința și rugăciunea se opresc doar la moartea lui. Rugăciunea care vine din inima omului deschide porțile raiului: acea persoană stă de vorbă cu Dumnezeu și este plăcută Fiului lui Dumnezeu. Rugăciunea potolește [[mânia]] și furia Domnului. Tot în acest fel, just as it pleased you that we should steal from your bountylacrimile ochilor deschid porțile compasiunii.��?''
"The hater of mankind* ''Serafimul nu-și putea murdării mâinile cu cărbune, in his shameless impudencedar l-a adus aproape de gura lui Isaia: Serafimul nu-l putea ține, attacks The Holy Church in the person of her servers. O Lord, do not leave Thy holy Church without Thy careIsaia nu-l putea înghiți, that the promise that Thou didst utter concerning her invincibility may not be shown falsedar nouă Domnul ni le-a permis pe amândouă."''
"Blessed is the person who has consented to become the close friend of faith and of prayer: he lives in singlemindedness and makes prayer and faith stop by with him* (Efrem este) ''Cel mai mare poet al epocii patristice și, probabil, singurul poet-teolog de mărimea lui Dante. Prayer that rises up in someone's heart serves to open up for us the door of heaven: that person stands in converse with the Divinity and gives pleasure to the Son of God. Prayer makes peace with the Lord's anger and with the vehemence of His wrath. In this way too, tears that well up in the eyes can open the door of compassion— Robert Murray."
The Seraph could not touch the fire's coal with his fingers== Imnografie ==[[Tropar]] ([[Glas]]ul 8):Harul ce izvorăște din gura ta, cuvioase, a umplut de apele vieții Biserica, și lumii a izbucnit râuri de cucernicie, but just brought it close to Isaiah's mouth: the Seraph did not hold itrevărsând asupra noastră apa pocăinței; ci învățându-ne cu cuvintele tale, părinte Efrem, Isaiah did not consume itroagă-te lui Hristos, but us our Lord has allowed to do bothDumnezeul nostru să se mântuiască sufletele noastre.
* (Ephrem is) "The greatest poet of the patristic age and, perhaps, the only theologian-poet to rank beside Dante." — Robert Murray.==Hymns==[[TroparionCondac]] (Tone 8Glasul 2):By a flood of tears you made the desert fertileCeasul judecății pururea mai dinainte văzându-l,:And your longing for God brought forth fruits in abundance.:By the radiance of miracles you illumined the whole universe.:O our holy father Ephraimai plâns cu amar, pray to Christ our God to save our souls![[Kontakion]] (Tone 2):O holy father Ephraimpărinte Efrem,:As you meditated constantly on the final judgmentca un iubitor de liniște; și îndemânatic învățător ai fost cu faptele,:You shed abundant tears of sorrowcuvioase. Pentru aceasta,:Making your struggles examples that we could follow and imitatepărinte preafericite,:And awakening the slothful to repentance::You are indeed a father of high renownpe cei leneși îi ridici spre pocăință.
corectare exprimare
{{Traducere ENArticol de calitate}}{{Sfinti|nume= Sfântul Efrem SirulDreptul |Imagine= [[Imagine:Ephrem the Syrian.jpg|250 px|Sf. Efrem Sirul]]|nastere= aprox. 306|adormire= 373 (sau 379)|localizare= Siria<br>[[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|24 px]] [[Imperiul Bizantin]]|recunoastere= [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol|Patriarhia Ecumenică]], [[Biserica Ortodoxă Română|BOR]]|etnie= sirian|tip= [[cuvios]], [[imnograf]]|canonizare= dată necunoscută |calendar= [[28 ianuarie]]|biserici= |site=|}}Sfântul și [[Cuvios|Preacuviosul]] Părintele nostru '''Efrem Sirul''' a fost un prolific [[Imnografimnografie|scriitor de imnuri]] şi și [[teolog ]] din secolul al IV-lea. El este cinstit de creştini creștinii din lumea întreagă, dar în mod deosebit de creştinii creștinii siriaci, ca [[sfânt]]. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]] sa în [[Biserica Ortodoxă]] este în la [[28 Ianuarieianuarie]]. [[Image:Ephrem the Syrian.jpg|right|frame|Sf. Efrem Sirul]]
== Nume ==
Efrem mai este cunoscut şi și ca ''Efraim '' (ebraică sau greacă), ''Efrem '' (latină), ''Afraim '' sau ''Afrem '' (ambele siriace). Totuşi, "''Efrem" '' este scrierea preferată în general.
:Siriacă — <big> ܡܪܝ ܐܦܪܝܡ ܣܘܪܝܝܐ</big> — ''Mâr Aphrêm Sûryâyâ''.
:Greacă — Άγιος Εφραιμ Συρος — ''Hagios Ephraim Syros''.
:Arabă — أفرام السرياني — ''Afram as-Suryani''
==ViaţaViața ==Efrem s-a născut în jurul anului 306, în oraşul Nisibis orașul Nisibe (actualul Nusaybin, la graniţa granița cu Siria). Dovezi cuprinse în imnografia sa sugerează că ambii săi părinţi părinți făceau parte din comunitatea creştină creștină în creştere creștere a oraşuluiorașului, deşi deși hagiografii târzii au scris că tatăl său era [[preot]] păgân. În Nisibis-ul zilelor lui Efrem erau vorbite numeroase limbi, îndeosebi dialecte ale aramaicii. Comunitatea creştină creștină folosea dialectul siriac. Numeroase religii păgâne, [[iudaism|iudaismul]] şi ul și grupările creştine creștine timpurii concurau una cu cealaltă pentru inima şi și sufletul locuitorilor. Erau vremuri de puternice tensiuni religioase şi și politice. Împăratul roman [[DiocleţianDioclețian]] semanse semnase un tratat cu omologul său persan, Nerses în 298 care trecuse Nisibis în mâinile romanilor. [[Persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor|PersecuţiilePersecuțiile]] sălbatice ale lui Diocleţian Dioclețian sunt o parte importantă a moştenirii moștenirii bisericii Nisibene din perioada creşterii creșterii lui Efrem. Sfântul [[Iacov din Nisibe|Iacov]] (Mar Jacob), primul [[episcop]] din Nisibe, a fost ales în 308, Iar Efrem a crescut sub îndrumarea sa. Sfântul Iacov este cunoscut ca unul dintre participanții la [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]] din 325. Efrem a fost [[botez|botezat]] de tânăr, Iacov i-a fost profesor (în siriacă ''malpânâ'', un titlu cu o mare încărcătură de respect pentru creștinii siriaci). A fost [[Hirotonie|hirotonit]] ca [[diacon]] ori atunci ori mai târziu. A început să compună imnuri și să scrie comentarii biblice ca parte a sarcinilor sale educative. În imnurile sale, adeseori se referă la sine însuși ca la un ''om care adună laolaltă'', (''`allânâ''), la episcopul său ca ''păstorul'' (''râ`yâ'') iar la comunitatea sa ca ''țarc'' (''dayrâ''). Popular, Efrem este creditat ca fondatorul Școlii din Nisibe, care în secolele următoare a fost centrul învățăturilor [[Biserica Asiriană a Răsăritului|Bisericii Asiriene a Răsăritului]] (i.e., [[Nestorianism|nestoriene]]). În anul 337, împăratul [[Constantin cel Mare|Constantin I cel Mare]], care a transformat creștinismul în religie legală (receptă) în Imperiul Roman, a murit. Profitând de această ocazie, Shapur al II-lea al Persiei a inițiat o serie de atacuri în nordul Mesopotamiei de sub administrație romană. Nisibis a fost asediat în 338, 346 și 350. În timpul primului asediu, Efrem consideră că episcopul Iacov a apărat orașul cu rugăciunile sale. Episcopul îndrăgit de Efrem a murit curând după acest eveniment, iar Babu a condus destinele bisericii prin vremurile tulburi ale disputelor de frontieră. În timpul celui de-al treilea asediu, din anul 350, Shapur a schimbat cursul râului Mygdonius pentru a ocoli zidurile Nisibisului. Nisibisenii au refăcut repede fortificațiile în timp ce cavaleria pe elefanți a perșilor s-a împotmolit în pământul mocirlos de pe fundul râului. Efrem a sărbătorit salvarea miraculoasă a orașului într-un imn ca fiind ca plutirea sigură [[Arca lui Noe|Arcei lui Noe]] pe puhoaiele potopului. O legătura fizică importantă cu viața lui Efrem o constituie baptisteriul din Nisibis. Inscripția spune că a fost construit sub episcopul Vologese în 359. Acesta este anul în care Shapur a început iarăși să jefuiască regiunea. Orașele din jurul Nisibisului au fost distruse pe rând iar locuitorii lor uciși sau deportați. Imperiul Roman avea interese predominante în vest, iar [[Constanțiu al II-lea]] și [[Iulian Apostatul]] se luptau pentru controlul întregului imperiu. În cele din urmă, la moartea lui Constanțiu, Iulian și-a început marșul către Mesopotamia. El a adus cu sine [[Persecuții împotriva creștinilor|persecuții]] din ce în ce mai puternice asupra creștinilor. Iulian a început un marș temerar cu destinația finală capitala persană Ctesiphon, unde, suprasolicitat și depășit numeric, a început imediat retragerea pe același drum. Iulian a fost omorât în timp ce asigura retragerea, iar armata l-a ales pe Iovian ca împărat în locul lui. Spre deosebire de predecesorul său, Iovian era un creștin niceean. A fost silit de circumstanțe să încheie pace cu Shapur, și a cedat Nisibisul Persiei, cu condiția ca toți creștinii să poată părăsi liberi orașul. Episcopul Avraam, succesorul lui Vologeses și-a condus poporul în exil. Efrem s-a alăturat unui grup numeros de refugiați care s-a îndreptat către vest, inițial către Amida (Diyarbakir), și în cele din urmă în Edessa (actualul Sanli Urfa) în 363. Efrem, spre sfârșitul celui de al VI-lea deceniu de viață a candidat la preoție în noua biserică, și se pare că și-a continuat munca de profesor (probabil în școala din Edessa). Edessa fusese dintotdeauna inima lumii vorbitoare de siriacă, iar orașul era plin de filozofii și religii păgâne. Efrem spune despre creștinii ortodocși nicenieni că erau numiți, pur și simplu, ''Palutians'' în Edessa, după un episcop decedat. [[Arianism|Arienii]], [[Marcionism|Marcioniții]], [[Maniheism|Maniheiștii]], [[Bardaisan|Bardaisaniștii]] și diverse mișcări [[Gnosticism|gnostice]] se autoproclamau ca fiind adevărata biserică. În toată această confuzie, Efrem a scris un mare număr de imnuri în apărarea ortodoxiei. Un scriitor siriac mai târziu, [[Iacov din Serug]], scrie că Efrem a pus toate corurile de femei să îi cânte imnurile transpuse pe melodii populare siriace în forumul din Edessa. După zece ani de rezidență în Edessa, după vârsta de șaizeci de ani, Efrem a trecut la Domnul, după unii în 373, iar după alții în 379.
== Sources Iconografie ==* Brock[[Dionisie din Furna]] arată că Sf. Cuvios Efrem Sirul se zugrăvește bătrân, spân, Sebastian P (1985). ''The luminous eye: the spiritual world vision of Saint Ephrem''cu păr puțin și rar în barbă, Cistercian Publications (ISBN 0-87907-624-0)* Brocknegricios la chip, Sebastian (trans.) (1990)având capul acoperit. Poartă un înscris care zice: ''Hymns on paradise: St. Ephrem the Syrian'Îndrăzneala amestecată cu râsul surpă cu înlesnire sufletul'. St Vladimir's Seminary Press, Crestwood, New York (ISBN 0-88141-076-4)* Griffith, Sidney H (1997). ''Faith adoring the mystery: reading the Bible with St. Ephraem the SyrianErminia picturii bizantine''. Marquette University Press, MilwaukeeSophia, București, Wisconsin (ISBN 0-87462-577-7)* Matthews2000, Edward G and Joseph P Amar (transpp.)160, Kathleen McVey (ed.) (1994). ''Saint Ephrem the Syrian: selected prose works''. Catholic University of America Press (ISBN 0-8132-0091-1)* McVey196, Kathleen E (trans.239) (1989). ''Ephrem the Syrian: hymns''. Paulist Press. (ISBN 0-8091-3093-9)*[[Wikipedia:Ephrem the Syrian]]
== External links Surse ==* [http://sorBrock, Sebastian P (1985).cua.edu/Personage/MEphrem/ ''MargonithoOchiul luminos: Viziunea asupra lumii spirituale a Sfântului Efrem'': Mor Ephrem the Syrian], Cistercian Publications (ISBN 0-87907-624-0)* [http://tserkovnostBrock, Sebastian (tranducere) (1990).org/stephrem/ ''Saint Ephrem the Syrian Library'']* [httpImnuri în rai://www.anastasis.org.uk/ephrem.htm Sfântul Efrem Sirul''Anastasis'' article]* [http://syrcom.cua.edu/Hugoye/Vol1No2/index.html St Vladimir''Hugoye'': Influence of Saint Ephraim the Syrians Seminary Press, Crestwood, part 1]New York (ISBN 0-88141-076-4)* [http://syrcomGriffith, Sidney H (1997).cua.edu/Hugoye/Vol2No1/index.html ''HugoyeCredința iubește taina: citind Biblia cu Sfântul Efrem Sirul'': Influence of Saint Ephraim the Syrian. Marquette University Press, Milwaukee, part 2]Wisconsin (ISBN 0-87462-577-7)* [http://wwwMatthews, Edward G and Joseph P Amar (tranducere), Kathleen McVey (ed.newadvent) (1994).org/cathen/05498a.htm ''Catholic Encyclopedia''Sfântul Efrem Sirul: Saint Ephraem]* [http://87.1911encyclopedia.org/E/EP/EPHRAEM_SYRUS.htm scrieri alese în proză''Encyclopaedia Britannica'' 1911: "Ephraem Syrus"]* [http://goarch.org/en/chapel/saints.asp?contentid=406 Ephraim the Syrian] from the website of the [[Greek Orthodox Archdiocese Catholic University of America]]Press (ISBN 0-8132-0091-1)* [http://ocafsMcVey, Kathleen E (trans.oca) (1989).org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=100328 Venerable Ephraim the Syrian] from the website of the [[OCA]]<!-- broken link * [http''Efrem Sirul://saintgeorgeimnuri''.org/news_and_events/church_calendar/saint_of_the_day/01jan/jan_28_saint_ephraim_of_syria.php Saint Ephraim the Syrian] from the website of the parish of the Saint George [[Antiochian Orthodox Christian Archdiocese of North America|Antiochian]] Orthodox Christian Church of Washington, D.CPaulist Press. (ISBN 0-8091-3093->9)* [http://www.saintandrew.net/fr_josiah/works/Nativity/Nativity%20Sermon%20from%20Hymns%20of%20St.%20Eprhem%20the%20Syrian.pdf Selections from the Hymns of St. Ephrem the Syrian on the Nativity of our Lord, God and Savior Jesus Christ in the Flesh] (PDF) - Arranged responsorially by Fr. Josiah Trenham* [httpWikipedia://www.ocf.org/OrthodoxPage/prayers/ephraim.html Prayer of Saint EphraimEfrem Sirul]*[http://www.comeandseeicons.com/e/ynk15.htm Icon of St. Ephraim the Syrian]
== Legături externe ==* [http://sor.cua.edu/Personage/MEphrem/ ''Margonitho'': Efrem Sirul]* [http://tserkovnost.org/stephrem/ '' Biblioteca Sfântului Efrem Sirul]* [http://www.anastasis.org.uk/ephrem.htm articolul ''Anastasis'' ]* [http://syrcom.cua.edu/Hugoye/Vol1No2/index.html ''Hugoye'': Influența Sfântului Efrem Sirul, part 1]* [http://syrcom.cua.edu/Hugoye/Vol2No1/index.html ''Hugoye'' Influența Sfântului Efrem Sirul, part 2]* [http://www.newadvent.org/cathen/05498a.htm ''Catholic Encyclopedia'': Sfântul Efrem]* [http://87.1911encyclopedia.org/E/EP/EPHRAEM_SYRUS.htm ''Encyclopaedia Britannica'' 1911: „Efrem Sirul”]* [http://goarch.org/en/chapel/saints.asp?contentid=406 Efrem Sirul] de pe site-ul [[Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Americii|Arhiepiscopiei Ortodoxe Grecești a Americii]]* [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=100328 Venerabilul Efrem Sirul] de pe site-ul [[OCA]]* [http://www.saintandrew.net/fr_josiah/works/Nativity/Nativity%20Sermon%20from%20Hymns%20of%20St.%20Eprhem%20the%20Syrian.pdf Selecții din imnurile Sfântului Efrem Sirul la Întruparea Domnului, Stăpânului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos] (PDF) – Aranjate prin grija Părintelui Josiah Trenham* [http://www.ocf.org/OrthodoxPage/prayers/ephraim.html Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul] {{Imnografie/lat}} [[Categorie:Sfinţi PărinţiSfinți Părinți]][[Categorie:Articole de calitateCuvioși]]
[[Categorie:Imnografi]]
[[Categorie:Monahism]]
[[Categorie:SfinţiSfinți sirieni]][[Categorie:Sfinţi sirieniArticole de calitate]]
[[ar:أفرام السرياني]]
[[en:Ephrem the Syrian]]
[[fr:Éphrem le Syrien]]