2.190 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
|jurisdicţie= Mitropolia Olteniei
|tip=[[călugăr]]i
|înfiinţată=[[18 mai]] 1388
|ctitor=[[Mircea cel Bătrân]]
|stareţ=[[Arhimandrit|Arhim.]] Dr. Vartolomeu AndroniVeniamin Luca|mărime aprox=35 25 [[călugăr]]i
|localizare= {{flag|Romania}} la circa 3 km de Călimănești, județul Vâlcea
|limba liturgică=[[limba română|română]]
|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]]
|schituri=Paraclisul [[Adormirea Maicii Domnului]]<br>Paraclisul [[Duminica Tuturor Sfinților]]
[[Imagine:Pisania_Cozia.jpg|left|thumb|320px|[[Pisanie|Pisania]] Mănăstirii Cozia]]
[[Pisanie|Pisania]] bisericii mănăstirii Cozia conține următoarele:
:„''Întru slava sfintei și de viață făcătoarei Troițe s-au înălțat din temelie această sfântă biserică, de creștinul Domn al Țării Românești Io Mircea Voievod, la leat 6809 și lipsindu-se de podoaba ei cea dintâi pentru mulțimea anilor, am luat iară această înfrumusețare, precum se vede, de cei ce s-au îndurat, în zilele prea luminatului Domn Io Constantin B.B. Voievod, fiind mitropolit al Țării Românești chir Teodosie și ostenitoriu chir Antim episcopulu de Râmnic leat 7215 (1707), la iegumenia prea cuviosului chir Mihail''”.
Istoricii au convenit însă asupra faptului că anul 6809 (1301) inscripționat în piatra acestei pisanii este eronat, corect fiind anul 6894 (1386), așa cum apare în pisania pictată în interiorul bisericii.<ref name="Xenopol"/>
Toate daniile primite au făcut din Cozia a doua mănăstire a țării (după [[Mănăstirea Tismana]]) în ce privește starea materială<ref name="Păcurariu">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9</ref>. Sfântul lăcaș a mai primit și alte donații din partea diferiților voievozi care au urmat pe tronul Țării Românești. Astfel, până la 1500 sunt date un număr de 16 asemenea hrisoave prin care voievozii întăresc posesiunile Mănăstirii Cozia. Dintre egumenii ei din a doua jumătate a secolului XV, se pare că trei au ajuns pe [[Mitropolia Ungro-Vlahiei|scaunul mitropolitan al Ungrovlahiei]]: Iosif, Macarie și Ilarion. Acest fapt arată prestigiul deosebit de care se bucura Cozia între celelalte mănăstiri ale țării<ref name="Păcurariu" />.
Mănăstirea a fost reparată și renovată de mai multe ori de-a lungul timpului de către voievozi ca [[Neagoe Basarab]], Radu Paisie și [[Constantin Brâncoveanu]]. Astfel, în timpul lui Neagoe Basarab s-a construit fântâna care îi poartă și acum numele (s-a păstrat pe aceasta și un fragment de inscripție), iar în anul 1517 s-a refăcut pictura. Între anii 1706-1707 (pe vremea lui Constantin Brâncoveanu) a fost construit [[pridvor]]ul bisericii, în bine-cunoscutul stil „brâncovenesc”. De asemenea, au fost adăugat [[chilie|chiliile]] cu ceardacuri și s-a reconstruit havuzul cu apă (baptisteriul) din fața bisericii.
*Paraclisul din zid, cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]], situat în colțul de sud-est al mănăstirii, datând din anul 1583.
*„Paraclisul brâncovenesc”, cu hramul [[Duminica Tuturor Sfinților]], situat în colțul de nord-est al mănăstirii. Este construit din cărămidă, având ca anexe două case boltite și un foișor. Datează din anii 1710-1711.
Tot de Mănăstirea Cozia aparținea și ''bolnița [[bolniță|Bolnița mănăstirii]]'', aflată de partea cealaltă a drumului ce străbate Valea Oltului. Aceasta are hramul [[Apostol|Sfinții Apostoli]] și a fost zidită între anii 1542-1543 de Radu Paisie (numit și Petru de la Argeș), fiu al lui [[Radu cel Mare]] și domn al Țării Românești între 1535-1545.Bisericuța are o formă treflată, stilul său arhitectonic fiind o expresie a stilului muntenesc. Biserica nu are [[pronaos]], astfel că din [[pridvor]]ul închis se intră direct în [[naos]]. Pictura nu a suferit renovări fundamentale, a mai fost doar consolidată, ca suport, pentru a nu se dezlipi fresca de perete și astfel pictura și-a păstrat expresivitatea. Bisericuța-bolniță, elegantă și zveltă, într-o deosebită armonie arhitecturală, este admirată de toți vizitatorii. În bisericuța-bolniță se oficiază doar [[Sfânta Liturghie]] în ziua [[hram]]ului [[Apostol|Sfinților Apostoli]], sau slujbe ocazionale de [[înmormântare]].<ref>[https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/manastirea-cozia-mirific-taram-cu-limpezimi-de-har-165072.html Mariana Borloveanu, ''Mănăstirea Cozia, mirific tărâm cu limpezimi de har''], 27 august 2021, ''Ziarul Lumina''</ref>
„Biserica mare” a mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost construită de meșteri aduși din Moravia, după modelul bisericii sârbești din Crușevaț, din piatră albă, între 1387-1391. Este armonios proporționată, având o ornamentație bogată. Concepută după planul trilobat, ea surprinde prin precizia și perfecțiunea realizării artistice.
Mănăstirea Cozia este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''VL-II-a-A-09697''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 10 octombrie 2012</ref>
==Sfinți Personalități care s-au nevoit aiciavut legătură cu Mănăstirea Cozia==*Monahul [[Filotei]] imnograful*Sfântul [[Gavriil de la Cozia]]*[[Ieromonah]]ul [[Iustin Marchiș]]
==Note bibliografice==