2.101 modificări
Modificări
m
→Context istoric: Adăugare legătură
Cel de-al doilea curent era reprezentat prin patriarhii [[Dositei al II-lea al Ierusalimului|Dositei]] și Hrisant Notaras ai [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]], Gherasim Paladas al [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandriei]], Atanasie Dabbas al [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohiei]], care au trăit ani de zile la curtea lui Brâncoveanu. Se mai adaugă la aceștia și profesorii de la Academia domnească de la Sfântul Sava din București și alți cărturari, ca: renumitul Sevastos Chimenitul (sau Kiminitis) din Trapezunt, Ioan Cariofil, Ioan Comnen, cu studii la Padova, Marcu Porfiropol, Gheorghe Hrisogon, Panaiot Sinopeus și alții.
Dar pe lângă acești învățați de neam străin, în timpul lui Brâncoveanu și-au desfășurat activitatea și numeroși oameni de carte români, ca stolnicul Constantin Cantacuzino, frații Radu și Șerban Greceanu, cronicarul Radu Popescu, episcopii [[Mitrofan al Buzăului|Mitrofan]] și [[Damaschin Voinescu|Damaschin]] de la Buzău.
Într-un astfel de mediu propice pentru cultura românească și-a desfășurat activitatea Antim Ivireanul, care, din smerit [[călugăr]]-tipograf, a ajuns să dețină cele mai însemnate rosturi în viața culturală-bisericească a Țării Românești.