'''Pildele lui Solomon (Proverbele lui Solomon)''' reprezintă una din cele trei cărţi cărți de înţelepciuneînțelepciune, didactice ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], alături de [[Cartea lui Iov]] şi și [[Ecclesiastul]] şi și una din cele şase cărţi șase cărți poetice ale Vechiului Testament.

Autorul principal al cărţii cărții este Solomon. Titlul cărţii cărții sta mărturie pentru acest lucru: ,,Pildele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel”.(1.1, 10.1,25.1). Solomon a rostit trei mii de pilde şi și 1005 cântări(3Regi4.32), el fiind cel mai înţelept înțelept dintre toţi toți oamenii(3Regi 3.12, 4.31). Ceilalţi Ceilalți doi autori sunt Agur, fiul lui Iache, care spune câteva proverbe pentru Itiel şi și Ucal(cap30) şi și mama împăratului Lemuel care lasă unele proverbe fiului său(cap31).

Solomon a fost fiu al lui [[David]] şi și al BatşebeiBatșebei, rege al [[Israel]]ului timp de 40 de ani (971-931), a avut o domnie faimoasă, prosperă şi și tihnită; constructorul [[Templul din Ierusalim|Templului din Ierusalim]]; a atins cea mai mare înţelepciune înțelepciune omenească posibilă.<ref>1Împ 3.10-12</ref><ref name="Alfred"> Alfred Hârlăoanu- O istorie a mozaismului şi și a Israelului antic, Editura Nemira, 2001, ISBN 973-569-508-1</ref>

El este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune înțelepciune pentru a-şi și conduce poporul, primeşte primește o „o minte înţeleaptă şi înțeleaptă și pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi și cum nu va avea nimeni după el <ref>1Împ 3.10-12</ref><ref name="Alfred">, pag 103</ref><ref name="Studiul"> Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4,</ref>, cunoştinţe cunoștințe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi și botanicii<ref>1Împ4.29</ref><ref name="Ciudin"> Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 140 , Editura Institutului Biblic şi și de Misiune Ortodoxă, BucureştiBucurești, 2002, ISBN 973-9332-59-5,</ref> şi și care, pe deasupra, mai primeşte primește [[bogăţiibogății]] şi și [[slavă]], aşa așa încât în timpul vieţii vieții lui nu va mai fi niciun împărat ca el.<ref>1Împ3.13</ref>. [[Iisus]] face referire la [[înţelepciuneaînțelepciunea]]<ref>Mt12.42, Lc11.31</ref>şi și [[slava]]<ref>Mt6.29, Lc12.27</ref> lui Solomon. El a scris trei mii de [[pilde]] din care o parte (cca 800 <ref> http://www.rcrwebsite.com/provov.htm</ref>) alcătuiesc cartea biblică ,,Proverbele lui Solomon ’’(în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte), o mie cinci cântări (Biblia are doi [[psalmi]] care-i poartă numele, psalmul 72 şi și 127).

Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipeşte’’ alipește’’ de unele din cele şapte șapte neamuri mai mari la număr şi și mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraţilor împăraților Israelului (hitiţihitiți, ghirgasiţighirgasiți, amoriţiamoriți, canaaniţicanaaniți, fereviţifereviți, heviţiheviți, iebusiţiiebusiți-<ref>Exod 34.11-17, Deut7.1-5</ref>), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene şi și hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-<ref>Etienne Drioton, Pierre du Bourguet- Les Pharaons a la conquete de l’art, Desclee de Brouwer, 1965, tradusă în româneşte [[limba română|românește]] de Irina Mavrodin, prefata de Radu Florescu, sub titlul ,,Arta faraonilor”, Editura Meridiane, BucureştiBucurești, 1972</ref>). El are ca neveste şapte șapte sute de crăiese împărăteşti şi împărătești și 300 ţiitoarețiitoare. La bătrâneţebătrânețe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alţi alți dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.<ref>1Împ11.1-10</ref>Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui şiși-l pedepseşte pedepsește cu ruperea împărăţiei împărăției de la el din mâna fiului său, [[Roboam]], şi și oferirea a 10 seminţii seminții slujitorului său, [[Ieroboam I]], cu lăsarea unei seminţii seminții fiului său.<ref>1Împ11.11-13 </ref>Spre sfârşitul sfârșitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmaşivrăjmași: Hadad, împăratul Edomului şi și Rezon, împăratul Siriei.<ref>1Împ11.11-25</ref>

Un portret amănunţit amănunțit al lui Solomon putem găsi în principal în [[Cartea III a Regilor]] (Cartea I a ÎmpăraţilorÎmpăraților), cap.1-11 şi și [[Cartea a II-a a Cronicilor]] (Cartea II Paralipomena) cap 1-10.

Însuşi Însuși Mântuitorul aminteşte înţelepciunea amintește înțelepciunea lui Solomon:,,Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţiijudecății, şi și -l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să audă înţelepciunea înțelepciunea lui Solomon; şi și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.(Mt12.42, Lc11.31)Tatăl lui, împăratul David, îi recunoaşte înţelepciunearecunoaște înțelepciunea(1Regi 2:6-9 )Apostolul Iacob citează din Proverbe în epistola sa: ,, 6Dar, în schimb, ne dă un har şi și mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţismeriți. (Prov3.34) ``(Iac4.6)Apostolul Pavel citeazădin Proverbe în epistola sa către evrei5Şi aţi evrei:5Și ați uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii: ,,Fiule, nu dispreţui disprețui pedeapsa Domnului, şi și nu-ţi ți pierde inima când eşti ești mustrat de El. 6Căci Domnul pedepseşte pedepsește pe cine -l iubeşteiubește, şi și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşteprimește. (Prov3.11-12) `` (Evrei12.5-6)Apostolul Petru citează din Proverbe astfel: ,,Mai presus de toate, să aveţi aveți o dragoste fierbinte unii pentru alţiialții, căci ,,dragostea acopere o sumedenie de păcate. Prov10.12”. (1Pet4.8)

După cum ni se spune în cap25.1, lucrarea datează din vremea domniei lui Ezechia(721-687), aşadar așadar din sec 8-7 î.Hr, când oamenii lui Ezechia au adunat aceste proverbe şi și au adăugat şi și suplimentul(cap30,31).Unele părţi părți pot fi mai vechi, ajungând chiar până în sec10-9. Doar aproape 800 din cele 3.000 de proverbe ale lui Solomon sunt incluse în Cartea Pildelor.<ref> http://www.rcrwebsite.com/provov.htm</ref>

==Mândrie, laudă şi și smerenie==

Mândria nu este decât păcat:,, Privirile trufaşe şi trufașe și inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat”(Prov 21.4). Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşitrufași, şi și cari îşi ţin își țin pleoapele sus. (30.13) Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. (18.12)- Domnul se opune celor mândri:,,Domnul surpă casa celor mândri dar întăreşte întărește hotarele văduvei”(Prov 15.25). Iată care este atitudinea lui Dumnezeu faţă față de cei mândri care sunt batjocoritori: 34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi Își bate joc de ei, dar celor smeriţi smeriți le dă har. (Prov3.34)Mândria îl acoperă pe pe om de ruşinerușine, duce la certuri iar uneori la atitudine batjocoritoare:2Cînd vine mândria, vine şi ruşineași rușinea; dar înţelepciunea înțelepciunea este cu cei smeriţismeriți. (11.2)Prin mândrie se aţâţă ațâță numai certuri, dar înţelepciunea înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.(13.10),,Cel mândru şi trufaş și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării”(Prov 21.24).Înţelepciunea Înțelepciunea adevărată este incompatibilă cu mândria:Frica de Domnul este urârea răului; trufia şi și mândria, purtarea rea şi și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu (vorbeşte înţelepciuneavorbește înțelepciunea-n.r)(8.13) Sfaturi pentru cel mândru cu gânduri rele,, Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, şi și dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură: căci baterea laptelui dă smântână, scărpinatul nasului dă sânge, şi și stoarcerea mâniei dă certuri”(30.32,33).Cel ce se crede înţeleptînțelept:12Dacă vezi un om care se crede înţeleptînțelept, poţi poți să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el.(26.12)

Lauda trebuie să se refere la fapte:28Fiii ei se scoală, şi și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi și -i aduce laude zicînd:29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``(Prov31.28-29)femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.(Prov31.30)31Răsplătiţi 31Răsplătiți -o cu rodul muncii ei, şi și faptele ei s'o laude la porţile cetăţiiporțile cetății(Prov31.31)Lauda nedreaptă:Ca norii şi și vîntul fără ploaie, aşa așa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. (Prov25.14) Iată cine laudă pe cel rău:Cei ce părăsesc legea laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mînie pe el.(Prov28.4)

Cei smeriţi smeriți primesc har de la Dumnezeu:34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi Își bate joc de ei, dar celor smeriţi smeriți le dă har. (Prov3.34)Smerenia merge mână-n mână cu înţelepciuneaînțelepciunea:2Cînd vine mândria, vine şi ruşineași rușinea; dar înţelepciunea înțelepciunea este cu cei smeriţismeriți. (11.2)Cel smerit are şanse șanse mari să dobândească slavă:33Frica de Domnul este şcoala înţelepciuniișcoala înțelepciunii, şi și smerenia merge înaintea slavei. (15.33)-

==Înțelepciunea== ===Înțelepciunea, dar de la Dumnezeu care trebuie căutat, cerut=== Înțelepciunea este un dar al lui DumnezeuProv2.6 care este la îndemână, chiar în fața omului, nu la capătul pământului pe unde o caută cei nesăbuiți.Prov17.24 Ea este un șivoi care curge întruna.Prov18.4 Înțelepciunea este un dar la care trebuie să luăm aminteProv2.2, care trebuie cerutProv2.3 , pentru care trebuie să ne [[rugăciune|rugăm]]Prov2.3, care trebuie căutat Prov2.4,18.15, după care trebuie să umblăm ca după o comoară Prov2.4 Ea nu trebuie părăsită și atunci ea ne va păzi, ea trebuie iubită și atunci ne va ocroti, ea trebuie înălțată și atunci ea ne va înălța, ne va pune pe cap cunună plăcută, împărătească.Prov4.5-9 Înțelepciunea iubește pe cine o iubește și cei care o caută cu tot dinadinsul o găsesc.Prov8.17 ===Frica de Domnul reprezintă începutul și școala înțelepciunii=== Înțeleptul Solomon arată că ,,Frica Domnului este începutul științei; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura”Prov1.7 iar în altă parte spune că ,,Începutul înțelepciunii este frica de Domnul; și știința sfinților este priceperea”Prov9.10 Psalmistul spune și el: Frica Domnului este începutul înțelepciunii/ toți cei ce o păzesc au o minte sănătoasă.Ps111.10Iov arată și el că: ,,Frica de Domnul, aceasta este înțelepciunea, iar depărtarea de rău este pricepere”.Iov28.28 Solomon arată că frica de Domnul este în același timp și școala înțelepciunii.Prov15.33 ===Înțelepciunea și sfaturile părinților===Înțeleptul ascultă de mustrări Prov9.8, Prov15.31-32, Prov15.5, sfaturi Prov12.15, Prov13.10, Prov19.20 și capătă pricepere Prov15.31-32 , știință Prov19.25, 21.11, înțelepciune pentru viitor Prov19.20, un plus de înțelepciune. Prov9.9 Cel înțelept chiar îl va [[iubirea|iubi]] pe cel ce-l mustră.Prov9.8Învățăturile părinților reprezintă viața, cuvintele părinților reprezintă viață pentru cei ce le găsesc, și sănătate pentru tot trupul lor.Prov4.22 Astfel omul înțelept îi bucură pe părinții săi Prov10.1, 15.20, 23.15, 27.11, 23.24, 29.3 dacă aceștia au folosit corect varga și certarea căci ,,Nuiaua și certarea dau înțelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face rușine mamei sale.Prov29.15 ===Înțelepciune și smerenie===Solomon spune:,,Nu te socoti singur înțelept; teme-te de Domnul, și abate-te de la rău!Prov3.7 [[Lenea şi |Leneșii]] și [[iubirea de arginți|oamenii bogați]] sunt inclinați să se creadă înțelepți. Leneșul se crede mai înțelept decît șapte oameni cari răspund cu judecată.Prov26.16 și ,,Omul bogat se crede înțelept, dar [[sărăcia|săracul]] care este priceput îl cercetează.” Prov28.11Solomon avertizează: ,,Dacă vezi un om care se crede înțelept, poți să ai mai multă nădejde pentru un nesăbuit decât pentru el.Prov 26.12 În general multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.Prov16.25, Prov14.12 Solomon arată în Proverbele sale:,,Cînd vine mîndria, vine și rușinea; dar înțelepciunea este cu cei smeriți.Prov11.2 Înțeleptul este modest, discret: ,,Omul înțelept îți ascunde știința, dar inima nebunilor vestește nebunia.Prov12.23 Solomon îndeamnă:Încrede-te în Domnul din toată inima ta, și nu te bizui pe înțelepciunea ta!Prov3.5 ===Înțeleptul și cuvintele sale=== Înțeleptul rege al Israelului arată că ,,cine vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-și ține buzele, este un om chibzuit.”Prov10.19 și faptul că ,,pe înțelepți îi păzesc buzele lor”.Prov14.3 Vorba puțină și cumpănită este într-atât de caracteristică înțeleptului încât ,,chiar și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea, și de priceput dacă și-ar ținea gura.Prov17.28 El nu răspunde deloc la defăimări căci ,,Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primește și tace".Prov11.12Înțeleptul să răspundă nesăbuitului ca să nu se creadă înțelept, dar nu după [[nesăbuința]] sa.Prov26.4-5 chiar dacă pace între ei nu poate fi.Prov29.9 Înțelepciunea face pe om [[răbdarea|răbdător]], și este o cinste pentru el să uite greșelile.Prov19.11 Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpînește.Prov29.11Cine este încet la [[mânia|mânie]] are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii.Prov14.29 În plus, înțeleptul ascunde ocara (la adresa lui sau a altora) când o aude.Prov12.16 Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mânia.Prov29.8Mânia împăratului este un vestitor al morții, dar un om înțelept trebuie s-o potolească.Prov16.14 Buzele înțelepte sunt un lucru scump.Prov20.15 Cine are o inimă înțeleaptă, își arată înțelepciunea cînd vorbește, și mereu se văd învățături noi pe buzele lui.Prov16.23 Buzele înțelepților seamănă știința, dar inima celor nesocotiți este stricată.Prov15.7 Limba înțelepților dă știință plăcută, dar gura nesocotiților împroașcă nebunie.Prov15.2 Cine vorbește în chip ușuratic rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba înțelepților aduce vindecare.Prov12.18Cuvintele unui înțelept sunt plăcute Prov16.23căci dacă ar spune cuvinte neplăcute s-ar asemăna cu un vrăjitor al cărui șarpe mușcă pentru că nu a fost vrăjit.Ecl10.11-12 ===Înțelepciunea, meșterul lui Dumnezeu la crearea lumii===Înțelepciunea este cea dintâi dintre lucrările lui [[Dumnezeu]], fiind așezată din veșnicie, înainte de orice început, ea fiind meșterul lui Dumnezeu în crearea lumii.Prov3.19, Prov8.22-31Ea a fost folosită la începutul creației când Dumnezeu a dat legi creației sale; atunci a fost pusă la încercare.Iov28.12-27Cu ajutorul înțelepciunii cârmuiesc împărații, dregătorii și voievozii înțelepți și drepți. Niciun lucru de preț nu se poate asemui cu înțelepciunea.Prov8.11, 16.16, 25.12, 8.14-21 Înțelepciunea are un sălaș necunoscut, prețuiește mai mult decât mărgăritarele.(Prov3.15) ===Înțeleptul se ferește și se abate de la rău=== Solomon arată că înțelepciunea e molipsitoare:,,Cine umblă cu înțelepții se face înțelept, dar cui îi place să se însoțească cu nebunii o duce rău. Prov13.20Ca urmare, înțeleptul se ferește de rău Prov14.16, 4.27, 14.27, de cei care țin cuvântări stricate sau apucă pe căi întunecoase și sucite Prov2.12-15 dar și de nevasta altuia Prov2.16-19, Prov5.7, se abate de la rău Prov3.7, 4.5, 4.26-27, 7.25,13.14, 14.16, 15.24, 16.6, 21.16, 22.6, inclusiv de la calea [[iubirea de arginți|lacomilor]] [[furt|hoți]] și [[uciderea|criminali]].Prov1.15Înțelepciunea veghează și păzește pe om. Prov2.11,Prov14.3 ===Înțelepciune și chibzuință financiară=== Solomon ne sfătuiește să nu ne chinuim să ne îmbogățim, să nu ne punem priceperea în aceasta,,Abia ți-ai aruncat ochii spre ea și nu mai este; căci bogăția își face aripi, și, ca vulturul, își ia zborul spre ceruri.Prov23.4 Cel chibzuit strânge vara Prov10.5 asemenea furnicii, care este model de înțelepciune și prevedere pentru că își strânge mâncarea de vara.Prov6.6 Ridicarea și întărirea casei se fac prin înțelepciune și prin știință se umplu cămările de toate bunătățile de preț și plăcute.Prov24.3-4 Dacă Dumnezeu îl sprijină pe om, acesta poate, prin muncă cinstită, să dobândească chiar avere ,,Comori de preț și untdelemn sunt în locuința celui înțelept, dar omul fără minte le risipește.”Prov21.20 Există în [[Sfânta Scriptură]] multe cazuri de oameni cărora Dumnezeu le-a dat darul bogăției ([[Avraam]], [[Iov]], [[Solomon]], [[dreptul Nicodim|Nicodim]], etc). Creștinul nu uită însă niciodată ca aceasta e un dar de la Dumnezeu și de aceea [[mila|împarte]] din averea sa celor lipsiți. ===Beneficiile lumești ale înțelepciunii=== Înțelepciunea aduce beneficii în primul rând propriei persoane:,,Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept; dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi.Prov 9.12 și ,,Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea.Prov19.8 În unele cazuri face foarte bine și celorlalți, căci uneori înțeleptul câștigă și suflete.Prov11.30 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar [[nesăbuința|nebunia]] celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși.Prov14.8 Înțelepciunea face pe om [[răbdarea|răbdător]].Prov19.11 Respectarea și păstrarea învățăturilor și sfaturile părinților lungesc zilele vieții Prov3.2, 4.12 și aduc multă [[pacea|pace]].Prov3.2 Frica de Domnul, caracteristică și înțeleptului, lungește zilele.Prov10.27 Înțelepciunea și chibzuința oferă încredere și scutesc omul de stânjeneli și poticneli Prov4.12,Prov3.23 Prov3.23, 4.12. Cine găsește înțelepciunea are un viitor și nu i se va tăia [[nădejdea]]. Prov24.14 Ea este un pom de viață pentru cei ce o apucă, și cei ce o au sunt binecuvântați. Prov3.13,18. Înțelepciunea îndepărtează [[griji|grijile]] Prov1.33 , temerile de vreun rău Prov1.33 conferă liniște Prov1.33 , încredere Prov3.23, somn dulce Prov3.24 Cuvintele de învățătură aduc sănătate trupului.Prov4.22 Un om înțelept este plin de putere. Prov24.5, 8.14 și cel priceput își oțelește vlaga.Prov24.5 ===Beneficiile veșnice ale înțelepciunii- mântuirea (viață veșnică) și moștenirea slavei=== Înțelepciunea aduce [[viața veșnică|viață veșnică]] și ne scapă de moarte (Prov13.14, Prov9.6, 15.24, 15.31, 16.22, 21.16, 3.18, 4.22, 6.23, 11.30, 8.32-36, 6.32, 7.23, 2.18, 5.5, 16.25, 14.12 Prov4.13 Prov3.22) Cine umblă în înțelepciune va fi [[mântuirea|mântuit]] Prov28.26 și va moșteni slava.Prov3.35, 4.8, 3.16,8.18 ==Nesăbuința== ===Nesăbuință și nelegiuire===Nesăbuitul este prin excelență iute la [[mânia|mânie]] Prov12.16,14.17,14.29, 20.3 și își dă pe față toată nesăbuința sa Prov12.23,13.6,18.2 , indiferent dacă săvârșește înșelăciuni, nelegiuiri și fapte rușinoase Prov14.8, 10.23, 24.9, Is 32.6, Ecl7.25, Oricum nesăbuința e incompatibilă cu știința, cinstea, [[înțelepciunea]] și cu orice [[virtuți|virtute]] Prov1.22, 13.19,14.33, 26.1,7, 24, 7 iar nesăbuitul nu poate fi sub nicio formă de încredere.Prov 26.6,10, 26.8===Nesăbuința și păcatele limbii===Nechibzuitul [[bârfa|răspândește defăimarea]]Prov10.18, fie că naște certuri și ocăriProv 18.6, fie că îndrugă numai prostiiProv 9.13,,18.6, 18.7, 26.7,, Prov15.2, 15.7, 14.3, 17.7, 15.14, 17.28 , în toate cazurile buzele sale fiind un laț pentru sufletul lui.Prov18.7, Ecl10.12 Celui nesăbuit trebuie să i se răspundă, ca să nu se creadă înțelept în ochii lui, dar într-un registru diferit și fără pierderea calmului.Prov 26.4,5, 29.9 Un caz aparte este nesăbuitul încurcat la minte care răspunde la vorbă înainte de a o fi ascultat.Prov18.13 Un nesăbuit este de preferat celui arogant sau celui care se zorește la vorbă…Prov 26.12,20.===Nesăbuință și necredință===Nechibzuitul își bate joc de jertfe Prov 14.9, nebunia dărâmă calea omului și inima lui se mânie împotriva Domnului Prov 19.3 Nesăbuitul își pune [[nădejdea]] în el și nu în Dumnezeu.Prov 26.28, Ps39.6 ===Nesăbuință și mândrie===Solomon ne previne:,,Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, și dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură/căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, și stoarcerea mîniei dă certuri.Prov30.31-32===Nesăbuință și lene===Nesăbuitul este risipitor Prov21.20,17.16, viața sa fiind adesea o petrecere veselă fără sfârșit Ecl.7.4-6, Prov19.10 Femeia nebună este cea care își dărâmă casa Prov14.1===Nesăbuința, molipsitoare și devastatoare===Nechibzuința, ca și înțelepciunea, este molipsitoare: cel ce se însoțește cu înțelepții se face înțelept iar cel ce se însoțește cu nesăbuiții se face rău, avertizează [[Solomon]].Prov13.20===Nesăbuința la putere===Nesăbuitul [[lăcomia|îmbuibat]] reprezintă unul din cele 3 motive de răscoală socială Prov30.21-23 Cum ai pune o piatră în praștie, așa este când dai mărire unui nebun. Prov26.8 Cel ce trimete o solie printr-un nebun, își taie singur picioarele, și bea [[nedreptatea]] Prov26.6 Cum nu se potrivesc zăpada vara, și ploaia în timpul secerișului, așa nu se potrivește slava pentru un nebun.Prov26.1===Îndreptarea nesăbuiților=== Varga certării este singura care va reuși să îndepărteze nesăbuința din inima celui tânăr. Prov 22.15 Deveniți adulți, sfaturile, îndemnurile, mustrările nu ajung la inima nechibzuiților.Ecl 4.13, 9.17, Prov 23.9, 12.1, 15.5, 15.20, 1.22-32, 1.23-25, 8.5 : ei au parte de ocara lumii și își întristează părinții.Ecl10.3, Pilde3.35, 10.1 Pedepsele corporale sunt singurele care au efect asupra nechibzuiților, efectul lor fiind însă limitat.Pilde19.29, 29.3, 17.10 Nesăbuința este un [[păcat]] greu de învins, recăderea în acest păcat fiind foarte răspândită. Prov 27.22, 26.11 20, 10.8, 10.21, 12.28, 5.22-23, 9.18, Ecl7.17 ,,Chiar dacă vei pisa în piuliță cu pilugul pe cel nebun, întocmai ca pe boabe, tot nu-l vei despărți de nebunia lui.”Prov 27.22 ,,Ca un câine care se întoarce unde a vărsat, așa este omul nebun care se întoarce la nebunia lui.”Prov 26.11 ===Soarta nesăbuiților===Partea nesăbuitului este nesăbuința.Prov14.18,14.24 Unii nesăbuiți caută înțelepciunea la capătul pământului.Prov17.24….Nechibzuitul va muri în păcatele lui (Prov), crezând că viața sa a fost dreaptă, precum spune Solomon Prov12.1 ==Păcate sexuale== ===Femeia curvă și femeia adulteră===Curva este o groapă adâncăProv22.14 , în care dacă cineva cade, își risipește averea Prov29.3, 6.26 putând să rămână doar cu o bucată de pâine.Prov6.26 Căci este pedeapsa Domnului ca cineva să fie lăsat în gura curvelor.Prov22.14 Femeia preacurvară (adulteră) este ispititoare căci, îmbrăcată ca o curvă Prov7.10 , și cu pleoape ademenitoare Prov6.24-25 cea cu inima șireată Prov7.10 îl seduce pe bărbat cu cuvinte amăgitoare Prov5.3,7.4,6.24-25,7.21 [[minciuna|mințind]] fără rușine. Prov 7.13 Veșnic neastâmpărată și bună de gură, Prov7.11 ea are mereu inițiativa: stă la pândă, Prov7.12,7.10, 23.27 iese înaintea bărbatului Prov7.15, îl îmbrățișează, îl sărută Prov7.13 și îi face invitații erotice. Prov7.16-20 Iar după ce păcatul a fost săvârșit, este extrem de ipocrită.Prov30.20 ===Bărbatul preacurvar===Bărbatul păcălit se duce în patul acesteia precum dă buzna pasărea în laț și boul la măcelărie Prov7.22-23 ,riscând, dincolo de rănile inerente bătăii dintre bărbați Prov6.33-35 , ca niște străini să se sature de averea sau chiar de munca lui (plata răscumpărării păcatului).Prov5.9-14 Asta dacă a scăpat cu viață de gelozia bărbatului înșelat, care se poate dovedi neînduplecat chiar în fața celui mai mare dar.Prov6.34-35 Prins în nelegiuirile lui, apucat de legăturile păcatului lui, el va muri din neînfrânare și prea multă nesăbuință.Prov5.22-23 Cine cade în această fântână strâmtă,Prov23.27 cine se lasă ucis de o astfel de „sabie cu două tăișuri” Prov5.4 își pierde viața singur. (Moartea la care se referă aceste fragmente este una spirituală-n.r) Prov6.30-32 Cu siguranță, el nu va rămâne nepedepsit.Prov 6.27-29 ==Iubirea=====Frumusețea combinată cu lipsa de minte===22Femeia frumoasă și fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. –(Prov11.22)===Bărbatul înțelept evită femeile cu anumite defecte===4Mai bine să locuiești într'un colț pe acoperiș, decît să locuiești într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -(Prov 21.9,25.24)15O strașină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, și o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.16Cine o oprește, parcă oprește vîntul, și parcă ține untdelemnul în mîna dreaptă.(Prov27.15-16) -19Mai bine să locuiești într'un pămînt pustiu, decît cu o nevastă gîlcevitoare și supărăcioasă. (Prov 21.19),===Soția, un lucru de preț venit de la Domnul===Cel ce găsește o femeie bună află un lucru de preț (eng, ESV, ASV-a good thing, NIVUK- what is good și dobândește o favoare (Eng, favor) de la Dumnezeu.(Prov18.22)14Casa și averea le moștenim dela părinți, dar o nevastă cuminte (eng. prudent-ESV, NIVUK, ASV) este un dar dela Domnul. (ESV, NIVUK;ASV- is from God)===Soțul este îndrăgostit necurmat de îmbrățișările și de dragostea ei===15Bea apă din fîntîna ta, și din izvoarele puțului tău.16Ce, vrei să ți se verse izvoarele afară? Și să-ți curgă rîurile pe piețele de obște?17Lasă-le să fie numai pentru tine, și nu pentru străinii de lîngă tine.18Izvorul tău să fie binecuvîntat, și bucură-te de nevasta tinereții tale.19Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de îmbrățișările ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!(Prov5.15-10) ===O femeie plăcută capătă cinste===16O femeie plăcută (binevoitoare, amabilă) (gracious-ESV, ASV, NIVUK-kind-hearted) capătă cinste, și cei asupritori capătă bogăție. (Prov11.16)===Soția ideală===Nevasta ideala este una harnică, gospodină, întreprinzătoare, miloasă, optimistă, inspiră încredere, se teme de Dumnezeu și este înțeleaptă (Prov 31.10-31). 10Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decît mărgăritarele.11Inima bărbatului se încrede în ea, și nu duce lipsă de venituri.12Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale.13Ea face rost de lînă și de in, și lucrează cu mâini harnice.14Ea este ca o corabie de negoț; de departe își aduce pînea.15Ea se scoală cînd este încă noapte, și dă hrană casei sale, și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.16Se gîndește la un ogor, și -l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie. -17Ea își încinge mijlocul cu putere, și își oțelește brațele.18Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.19Ea pune mîna pe furcă, și degetele ei țin fusul.20Ea își întinde mîna către cel nenorocit, își întinde brațul către cel lipsit.21Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.22Ea își face învelitori, are haine de in supțire și purpură.23Bărbatul ei este bine văzut la porți, cînd șade cu bătrînii țării.24Ea face cămăși, și le vinde, și dă cingători negustorului.25Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă, și rîde de ziua de mîne.26Ea deschide gura cu înțelepciune, și învățături plăcute îi sînt pe limbă.27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, și nu mănîncă pînea lenevirii.28Fiii ei se scoală, și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, și -i aduce laude zicînd:29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``(Prov31.10-29) ==Lenea și munca==

Leneşul Leneșul este foarte comod:,,Leneşul Leneșul nu-şi și frige vânatul dar comoara de pret a unui om este munca”(Prov12.27).,,Leneşul îşi Leneșul își vîră mîna în strachină, şi și n'o duce înapoi la gură”(Prov19.24).,,Leneşul îşi Leneșul își vîră mîna în blid, şi și -i vine greu s'o ducă iarăş iarăș la gură”(Prov26.15). Leneşul Leneșul este iubitor de somn:Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi și sufletul molatic sufere de foame.(Prov19.15).Cum se învîrteşte uşa învîrtește ușa pe ţîţînile țîțînile ei, aşa așa se învîrteşte leneşul învîrtește leneșul în patul lui.(Prov 26.14).,,...aţipirea ațipirea te face să porţi zdrenţeporți zdrențe.(Prov23.21)Gospodăria sa devine o veritabilă ruină:30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneşleneș, şi și pe lîngă via unui om fără minte. 31Şi 31Și era numai spini, acoperit de mărăcini, şi și zidul de piatră era prăbuşitprăbușit. 32M'am uitat bine şi și cu luare aminte, şi și am tras învăţătură învățătură din ce am văzut.(Prov24.30-32).El nu vrea să lucreze cu mâinile:25Poftele leneşului leneșului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile.Prov 21.25 şi și exagerează dificultăţile dificultățile găsirii unei slujbe:13Leneşul 13Leneșul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţăuliță!`(Prov22.13)13Leneşul 13Leneșul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe ulițe este un leu!(Prov26.13).9Mai bine să fii într'o stare smerită şi și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi și să n'ai ce mînca. (Prov.12.9) ,,Poftele leneşului leneșului îl omoară”:25Poftele leneşului leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mînile. - 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -(Prov 21.25-26).Leneşul doreşte Leneșul dorește mult, şi totuşși totuș, n'are nimic, dar cei harnici se satură.(Prov 13.4)Toamna, leneşul leneșul nu ară; la secerat, ar vrea să strîngă roade, dar nu este nimic! -(Prov 20.4).Sărăcia şi și lipsa vin peste el:Şi Și sărăcia vine peste tine, ca un hoţhoț, şi și lipsa, ca un om înarmat (Prov.6.9-11, similar Prov24.30-34). Iar dacă are o slujbă el este o pacoste pentru şeful șeful lui:26Cum este oţetul oțetul pentru dinţi şi dinți și fumul pentru ochi, aşa așa este leneşul leneșul pentru cel ce -l trimete (Prov 10.26). Şi Și el sărăceştesărăcește: Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşteleneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogăţeşteîmbogățește.(Prov 10.4). Pe de altă parte, omul leneş leneș se face a doua oară frate cu Cel Rău, deoarece calcă din nou porunca lui Dumnezeu, care, de această dată, îl trimisese la muncă trudnică, ca pedeapsă pentru nesocotirea primei porunci de a nu mânca din pomul cunoaşterii cunoașterii binelui şi și răului (Fac, cap3):9Cine se leneveşte lenevește în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceştenimicește.(Prov 18.9). Leneşul Leneșul se crede şi și foarte înţeleptînțelept:Leneşul Leneșul se crede mai înţelept înțelept decît şapte șapte oameni cari răspund cu judecată.(Prov 26.16).Furnica, care n-are nici căpetenie, nici privighetor, nici stăpân, este modelul de prevedere, hărnicie şi și responsabilitate la care leneşulleneșul, luând aminte, se poate înţelepţiînțelepți:6Du-te la furnică, leneşuleleneșule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşteși înțelepțește-te! 7Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8totuş îşi pregăteşte 8totuș își pregătește hrana vara, şi și strînge de ale mîncării în timpul secerişuluisecerișului.(Prov 6.6-8).===Activităţi asemânătoare Activități asemănătoare cu lenea===23Oriunde se munceşte muncește este şi cîştigși cîștig, dar oriunde numai se vorbeştevorbește, este lipsă. (Prov14.23)11Cine-şi și lucrează ogorul va avea belşug belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.(Prov12.11) 19Cine îşi își lucrează cîmpul are belşug belșug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug belșug de sărăcie.(Prov28.19)5Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşinerușine.(Prov 10.4,5).Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi și te vei sătura de pîne. -(Prov 20.13)..Vezi-ţi ți întîi de treburi afară, îngrijeşte îngrijește de lucrul cîmpului, şi și apoi apucă-te să-ţi zideşti ți zidești casa.(Prov24.27)

,,Leneşul Leneșul nu-şi și frige vînatul dar comoara de preţ preț a unui om este munca”(Prov12.27). Cine munceştemuncește, pentru el munceştemuncește, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. (Prov 16.26).Oriunde se munceşte muncește este şi câştigși câștig:11Cine-şi și lucrează ogorul va avea belşug belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - (Prov 12.11).19Cine îşi își lucrează cîmpul are belşug belșug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug belșug de sărăcie. - (Prov 28.19).Oriunde se munceşte muncește este şi cîştigși cîștig, dar oriunde numai se vorbeştevorbește, este lipsă.(Prov 14.23).,,Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşteleneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte”îmbogățește”(Prov10.4).,,Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă leneșă va plăti bir”(Prov12.24).,,Leneşul doreşte Leneșul dorește mult, şi totuşși totuș, n'are nimic, dar cei harnici se satură”(Prov13.4).,,Planurile omului harnic nu duc decît la belşugbelșug, dar cel ce lucrează cu grabă n'ajunge decît la lipsă”(Prov21.5). 4Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug belșug de roduri.(Prov14.4) 18Cine îngrijeşte îngrijește de un smochin va mînca din rodul lui, şi și cine-şi păzeşte și păzește stăpînul va fi preţuitprețuit. – (Prov27.18)Femeia creştină creștină ideală este cea cinstită, care este mai de preţ preț decât mărgăritarele, care nu mănâncă ,,pâinea” lenevirii, ci este harnică, atât în ceea ce priveşte privește gospodăria şi creşterea și creșterea copiilor, cât şi și în ceea ce priveşte privește aducerea de venituri prin comerţ comerț sau îndeletniciri manuale. (Prov31.10-29)

dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi liniștit și fără să se teamă de vreun rău.(1.33)Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi și cînd vei dormi, somnul îţi îți va fi dulce.(3.24)Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol.(10.9) –Neprihănirea oamenilor cinstiţi cinstiți îi cîrmuieşte cîrmuiește fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi stricați le aduc pieirea.(11.3) Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;(3.25) Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are de ce să se teamă.(29.25)

Prin dragoste şi credincioşie și credincioșie omul ispăşeşte ispășește nelegiuirea, şi și prin frica de Domnul se abate de la rău.(16.6) Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi și mîndria, purtarea rea şi și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.(8.13) Ferice de omul care se teme necontenit de Dumnezeu, dar cel ce-şi împietreşte și împietrește inima cade în nenorocire.(28.14)Frica de Domnul lungeşte lungește zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţiscurtați.(10.27) Pentru că (cei răi-n.r) au urît ştiinţaștiința, şi și n'au ales frica Domnului,(1.29) Nu te socoti singur înţeleptînțelept; teme-te de Domnul, şi și abate-te de la rău!/Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi și răcorire oaselor tale. (3.7-8)Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi și copiii lui au un loc de adăpost la El.(Prov14.26)Fiule, teme-te de Domnul şi și de împăratul; şi și să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţineastîmpărați!(24.21) Frica de Domnul este un izvor de viaţăviață, ea ne fereşte ferește de cursele morţiimorții. (14.26,27)Frica de Domnul duce la viaţăviață, şi și cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire.(19.23)

Prietenul îţi dăruieşte îți dăruiește priviri prietenoase care înveselesc inima (Prov 15.30), iar cuvintele sale sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet şi și sănătoase pentru oase(Prov 16.24), fiind curate înaintea Domnului (Prov 15.30). Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună (Prov 12.26) şi și sfaturile pline de dragoste ale unui prieten sunt tot atât de dulci precum untdelemnul şi și tămâia înveselesc inima (Prov 27.9). Mustrările sale sunt preferabile unei prietenii ascunse (Prov 27.5), căci rănile pricinuite de ele dovedesc credincioşia credincioșia lui (Prov 27.6). Prietenul adevărat iubeşte iubește oricând, chiar în nenorocire când ajunge ca un frate(Prov 17.17) sau chiar mai mult(Prov 18.24). ===Sfaturi pentru menţinerea menținerea prieteniei===Omul înţelept înțelept nu are mulţi mulți prieteni- căci cine îşi își face mulţi mulți prieteni spre nenorocire sa şiși-i face(Prov18.24)- şi și nu îi părăseşte părăsește (Prov 27.10). Prietenul care caută dragostea uită greşealagreșeala, nu o mai pomeneştepomenește, ci o acoperă (Prov 17.9). În ziua necazului nu trebuie să intri în casa acestuia (Prov 27.10), iar vizitele în casa prietenului să fie rare, pentru ca să nu se sature de tine şi și să te urască.(Prov25.17). Pârâtorul dezbină şi și pe cei mai buni prieteni (Prov 16.28).

Săracul ajunge să fie părăsit şi și urât chiar de prietenul său(Prov14.20, 19.4,7) în timp ce bogatul şi și cel ce dă daruri sunt înconjuraţi înconjurați de mulţi mulți prieteni(Prov14.20,19.4).

===Însoţiri Însoțiri interzise şi însoţiri și însoțiri periculoase===

Însoţirea Însoțirea cu cei nesăbuiţi nesăbuiți te face rau(Prov13.20) (Prov14.7) Sunt interzise însoţirile însoțirile cu cei lacomi de câştig câștig capabili de furt şi și crimă (Prov1.10-19), cu oamenii neastâmpăraţineastâmpărați(Prov24.21), Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-şi și pot ţine ține gura, scrie Solomon.(Prov20.19) De asemenea, nici cu cei mânioşi mânioși ca nu cumva ca acela să se deprinndă deprindă cu cărările lui, şi și să-i ajungă o cursă pentru suflet, avertizează Solomon (Prov 22.24-25). Însoţirea Însoțirea cu cei desfrânaţi desfrânați te face de ruşine rușine în faţa fața tatălui tău, spune înţeleptul înțeleptul împărat(Prov28.7) Însoţirea Însoțirea cu cei lacomi de mâncare şi și băutură te molipseşte şi molipsește și te face sărac, avertizează acelaşi același Solomon.(Prov23.20-21)

Prietenia cu Dumnezeu şi și cu virtuţilevirtuțile:Dumnezeu este prieten cu oamenii neprihăniţineprihăniți.(Prov3.32), Omul trebuie să se împrietenească cu virtuţilevirtuțile, spre exemplu cu înţelepciuneaînțelepciunea, spune Solomon (Prov7.4) Dumnezeu în prietenie:Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi și pe vrăjmaşii vrăjmașii lui.(Prov16.7)Prietenia cu împăratul:Ajunge prieten cu împăratul cine iubeşte curăţia iubește curăția inimii şi și are bunăvoinţa bunăvoința pe buze.(Prov22.11)

Solomon spune:Nu pizmui pe omul asupritor, şi și nu alege niciuna din căile lui!(3.31). Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, şi și nu pizmui pe cei răi!(24.19) Nu pizmui pe oamenii cei răi, şi și nu dori să fii cu ei;(24.1) Alt proverb arată şi și motivul: ,,Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, şi și nu pizmui pe cei răi! /Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, şi și lumina celor răi se stinge.” (24.17-20). Frica de Domnul trebuie să-i ia locul:Să nu-ţi ți pizmuiască inima pe cei păcătoşipăcătoși, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;(23.17)

Cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit.(17.5) Nu te bucura de căderea vrăjmaşului vrăjmașului tău, şi și să nu ţi ți se veselească inima când se poticneşte poticnește el, / ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi și să-Şi Și întoarcă mânia de la el. (Prov24.17-18)

===Atitudinea faţă față de pizmaşipizmași===

Este de evitat şi și a lua masa cu un pizmaş pizmaș mai înstărit care îţi îți poate oferi mâncăruri alese:

Nu mânca pâinea celui pizmaşpizmaș, şi și nu pofti mâncările lui alese,

căci el este ca unul care îşi își face socotelile în suflet. ,,Mănâncă şi și bea``, îţi îți va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa, şi și cuvintele plăcute pe care le vei spune, sunt pierdute.(23.6-8)

==Lăcomia de băutură şi și mâncare==

Beţivul şi Bețivul și îmbuibatul sărăcesc:

19Ascultă, fiule, şi și fii înţeleptînțelept; îndreaptă-ţi ți inima pe calea cea dreaptă.

21Căci beţivul şi bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea și ațipirea te face să porţi zdrenţeporți zdrențe.(Prov23.19-21)

17Cine iubeşte iubește petrecerile va duce lipsă, şi și cine iubeşte iubește vinul şi și untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşteîmbogățește. - (Prov 21.17)

===Consecinţele beţieiConsecințele beției===

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerileneînțelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşiroși? Ale celor ce întîrzie la vin, şi și se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin cînd curge roş şi roș și face mărgăritare în pahar; el alunecă uşorușor, dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă șarpe mușcă și înțeapă ca un basilisc. Ochii ţi ți se vor uita după femeile altora, şi și inima îţi îți va vorbi prostii.

1Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţeleptînțelept. - (Prov.20.1)

===Lăcomia duce la saturaţie şi saturație și scârbă===

16Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi îți ajunge, ca să nu ţi ți se scîrbească şi și s'o verşi verși din gură.(25.16)27Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşaașa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţiînsuți.(25.27)

2pune-ţi ți un cuţit cuțit în gît, dacă eşti ești prea lacom.3Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoareînșelătoare.(Prov23.3)

===Mai bine modestie cu dragostie şi dragoste și pace decât belşug belșug cu ură şi și ceartă===

17Mai bine un prînz de verdeţuriverdețuri, şi și dragoste, de cît un bou îngrăşatîngrășat, şi și ură. -”(Prov15.15-17)

===Compania petrecăreţilorpetrecăreților===7Celce păzeşte păzește legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţidesfrînați(petrecăreţipetrecăreți, îmbuibaţiîmbuibați-glutton) face ruşine rușine tatălui său.(Prov28.7)

29Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit locuiește liniștit lîngă tine.(Prov3.29)26Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui.(Prov15.26) 22În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar cei ce gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşieși credincioșie.(Prov14.29)8Cine se gîndeşte gîndește să facă rău, se cheamă un om plin de răutate./9Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(Prov24.8-9)

==Păcatul indiferenţei şi indiferenței și al lipsei de empatie==

10Sufletul celui rău doreşte dorește răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui.(Prov21.10) 13Cine îşi își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. (Prov21.13)20Ca unul care îşi își scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet oțet pe silitră, aşa așa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire.(25.20) -

Omul se crede bun:Omul socoteşte socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.(21.2) Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul.(16.2) Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.(16.25) – Mulţi Mulți oameni îşi trîmbiţează își trîmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios?(20.6) 12Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuşiși totuși, nu este spălat de întinăciunea lui. (Prov30.12)Omul înţelege puţin înțelege puțin din calea sa:Domnul îndreaptă paşii pașii omului, dar ce înţelege înțelege omul din calea sa? (20.24)Dumnezeu cunoaşte cunoaște în totalitate inimile oamenilor:11Locuinţa morţilor şi 11Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! (15.11)- Omul se cunoaste după copilărie:11Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi și fără prihană.(Prov20.11)Păcătoşenia Păcătoșenia omului:9Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit curățit inima, sînt curat de păcatul meu?`` (Prov20.9)Aducerea la suprafata a scopurilor omului:Scopurile (planurile, proiectele, secretele) (ESV, ASV-purposes) în inima omului sînt ca nişte niște ape adînci, dar omul priceput ştie știe să le scoată la iveală Prov20.5

==Păcatul răzbunării şi și al întoarcerii de rău pentru bine==

22Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte Nădăjduiește în Domnul, şi și El te va ajuta.(Prov20.22)29Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa așa am să -i fac şi și eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -(Prov24.29)

21Dacă este flămînd vrăjmaşul vrăjmașul tău, dă -i pîne să mănînce, dacă -i este sete, dă -i apă să bea.

22Căci făcînd aşaașa, aduni cărbuni aprinşi aprinși pe capul lui, şi și Domnul îţi îți va răsplăti. (Prov25.21-22)-

==Dreptate şi și nedreptate==

3A face dreptate şi și judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. (Prov21.3)15Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte și osîndește pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului.(17.15) 26Mulţi 26Mulți umblă după bunăvoinţa bunăvoința celui ce stăpîneştestăpînește, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.(Prov29.26)

1Cumpăna înşelătoare înșelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.(11.1) 11Cîntarul şi și cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile greutățile de cîntărit sînt lucrarea Lui. (16.11)- 10Două feluri de greutăţi şi greutăți și două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului.(20.10)

===A nu se avea în vedere faţa fața omului===Judecatorul nu trebuie sa aiba in vedere fata celui rau si sa nedreptatesca pe cel neprihanit la judecata(18.5)23Iată ce mai spun înţelepţiiînțelepții: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa fața oamenilor în judecăţijudecăți.`(24.23)`Nu este bine să ai în vedere faţa fața celui rău, ca să nedreptăţeşti nedreptățești pe cel neprihănit la judecată.(18.5) 23Domnul urăşte urăște două feluri de greutăţigreutăți, şi și cîntarul mincinos nu este un lucru bun.(20.23) –21Nu este bine să cauţi cauți la faţa fața oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat.(28.21)

23Cel rău primeşte primește daruri pe ascuns, ca să sucească şi și căile dreptăţiidreptății.(17.23) 27Cel lacom de cîştig îşi cîștig își turbură casa, dar cel ce urăşte urăște mita va trăi.(15.27) -

===Cei drepţidrepți===5Gîndurile celor neprihăniţi neprihăniți nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciuneînșelăciune(Prov12.5) 8Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.(Prov8.8) 8Mai bine puţinpuțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate.(Prov16.8) 2Comorile cîştigate cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte izbăvește dela moarte.(Prov10.2) 5Oamenii dedaţi dedați la rău nu înţeleg înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg înțeleg totul.(Prov28.5)===Judecători şi împăraţiși împărați===25Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi și o mare binecuvîntare vine peste ei.(Prov24.25)4Nu se cade împăraţilorîmpăraților, Lemuele, nu se cade împăraţilor împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;5ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi și să calce drepturile tuturor celor nenorociţinenorociți.(Prov31.4-5)8Deschide-ţi ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţipărăsiți! 9Deschide-ţi ți gura, judecă cu dreptate, şi și apără pe cel nenorocit şi și pe cel lipsit.(Prov31.8-9) 24Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti ești bun!`` îl blastămă popoarele, şi și -l urăsc neamurile.(24.24) 26Nu este bine să osîndeşti osîndești pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.(17.26) 8Împăratul care şade șade pe scaunul de domnie al dreptăţii risipeşte dreptății risipește orice rău cu privirea lui.(Prov20.8) -12Împăraţilor 12Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte întărește un scaun de domnie. - 13Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilorîmpăraților, şi și ei iubesc pe celce vorbeşte vorbește cu neprihănire. (Prov16.12-13) 10Hotărîri dumnezeieşti dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli greșeli cînd judecă. (Prov16.10)- ===Cei nedrepţinedrepți===8Mai bine puţinpuțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. (Prov16.8) 2Comorile cîştigate cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte izbăvește dela moarte.(Prov10.2)28Un martor stricat îşi își bate joc de dreptate, şi și gura celor răi înghite nelegiuirea.(19.28)Fraţii nedreptăţiţi Frații nedreptățiți sînt mai greu de cîştigat cîștigat decît o cetate întărită, şi și certurile lor sînt tot aşa așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteştiîmpărătești(18.19).5Oamenii dedaţi dedați la rău nu înţeleg înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg înțeleg totul.(Prov28.5)23Ogorul pe care -l desţelineşte desțelinește săracul dă o hrană îmbelşugatăîmbelșugată, dar mulţi mulți pier din pricina nedreptăţii nedreptății lor. (Prov13.23)- 7Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept.(Prov21.7)16O femeie plăcută capătă cinste, şi și cei asupritori capătă bogăţiebogăție.(11.16) -26Cine opreşte oprește grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea.(11.26) - 29Omul asupritor amăgeşte amăgește pe aproapele său, şi și -l duce pe o cale, care nu este bună.(16.29) 22Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi și nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă! (22.22)28Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii așezat părinții tăi.(22.28) - 10Nu muta hotarul văduvei, şi și nu intra în ogorul orfanilor,(23.10) 11căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. (23.11)8Cine îşi înmulţeşte avuţiile își înmulțește avuțiile prin dobîndă şi și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci.(28.8) 14Este un neam de oameni, ai căror dinţi dinți sînt nişte niște săbii, şi și ale căror măsele sînt nişte cuţiteniște cuțite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi și pe cei lipsiţi lipsiți dintre oameni.(30.14) 13Cine îşi își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga.(21.13) ==Ferirea de raurău, pazirea păzirea sufletului, veghe==17Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale. (Prov16.17) 27nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşteși ferește-te de rău.(Prov4.27)16Cine păzeşte păzește porunca, îşi păzeşte își păzește sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri.(Prov19.16) -23Păzeşte23Păzește-ţi ți inima mai mult decît orice, căci din ea ies izvoarele vieţiivieții.

24Izgoneşte 24Izgonește neadevărul din gura ta; şi și depărtează viclenia de pe buzele tale!

25Ochii tăi să privească drept, şi și pleoapele tale să caute drept înaintea ta.

26Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi și toate căile tale să fie hotărîte:

27nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşteși ferește-te de rău.(Prov4.23-27)

==FăgăduinţeFăgăduințe, blesteme, binecuvântări, jertfe=====FagaduinţeFăgăduințe===

25Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă făgăduință sfîntă, şi și abea după ce a făcut juruinţa juruința să se gîndească.(20.25)

===Blesteme şi și binecuvântări===

33Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa locuința celor neprihăniţi neprihăniți o binecuvintează.(Prov3.33) 2Cum sare vrabia încoace şi și încolo şi și cum zboară rîndunica, aşa așa nu nimereşte nimerește blestemul neîntemeiat. (Prov26.1-2)14Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţădimineață, este privită ca un blestem.(Prov27.12-14)11Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi și nu binecuvintează pe mamă-sa..(Prov30.11)

9Cinsteşte 9Cinstește pe Domnul cu averile tale, şi și cu cele dintîi roade din tot venitul tău: 10căci atunci grînarele îţi îți vor fi pline de belşugbelșug, şi și teascurile tale vor geme de must.(3.9-10) 27Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite Prov21.27. -

==CredinţaCredința==20Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu rămîne nepedepsit(Prov28.20) 20Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte găsește binele, şi și cine se încrede în Domnul este binecuvântat.(Prov16.20) 5Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi și nu te bizui pe înţelepciunea înțelepciunea ta! (3.5)6Prin dragoste şi credincioşie și credincioșie omul ispăşeşte ispășește nelegiuirea, şi și prin frica de Domnul se abate dela rău.(Prov16.6) Este vorba de credinta matura credința matură in Dumnezeu, nu de credulitatea fara discernamant fără discernământ a oamenilor creduli -15Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.(14.15)

===Bunatatea şi credincioşiaBunătatea și credincioșia===

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşieși credincioșie. (14.22). Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşiași credincioșia: leagă-ţiți-le la gît, scrie-le pe tăbliţa tăblița inimii tale. /Şi Și astfel vei căpăta trecere şi și minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi și înaintea oamenilor.(Prov3.3-4)Mulţi Mulți oameni îşi trîmbiţează își trîmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? /Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! –(Prov20.6-7)

===Oameni de încredere şi lipsiţi și lipsiți de credibilitate===

19Ca un dinte stricat şi și ca un picior care şchioapăteazășchioapătează, aşa așa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. - (Prov25.19). 17Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. –(Prov13.17) 6Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi își taie singur picioarele, şi și bea nedreptatea.(Prov26.6) 13Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişuluisecerișului, aşa așa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.(Prov25.13)Nevasta ideala este una care inspiră încredere, fiind harnică, gospodină, miloasă, optimistă, temătoare de Dumnezeu şi înţeleaptăși înțeleaptă(Prov 31.10-31)

===NecredinţaNecredința===Iată soarta celor necredincioşinecredincioși:cei răi vor fi nimiciţi nimiciți din ţarățară, şi și cei necredincioşi necredincioși vor fi smulşi smulși din ea. (Prov2.22).

,,Pînă cînd veţi veți iubi prostia, proştilorproștilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi și vor urî nebunii ştiinţaștiința?(1.22) Batjocoritorul caută înţelepciunea şi înțelepciunea și n'o găseştegăsește, dar pentru omul priceput ştiinţa știința este lucru uşorușor.(14.6) -

===Dumnezeu şi și batjocoritorii===5Cine îşi își bate joc de sărac, îşi își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit.(17.5) 31Cine asupreşte asuprește pe sărac, batjocoreşte batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte cinstește pe Ziditorul său. (14.31)- Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi Își bate joc de ei, dar celor smeriţi smeriți le dă har.(3.34)21Cine dispreţuieşte disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţinenorociți.(14.21)

Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi își trage dispreţdispreț, şi și cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţeleptînțelept, şi și el te va iubi!(9.7-8) Un fiu înţelept înțelept ascultă învăţătura învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea.(13.1) Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţiînțelepți.(15.12)

===Consecinţele Consecințele atitudinii batjocoritoare===

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(24.9) Dacă eşti înţeleptești înțelept, pentru tine eşti înţeleptești înțelept; dacă eşti ești batjocoritor, tu singur vei suferi.(9.12) Izgoneşte Izgonește pe batjocoritor, şi și cearta se va sfîrşisfîrși, neînţelegerile şi neînțelegerile și ocările vor înceta.(22.10)

Loveşte Lovește pe batjocoritor, şi și prostul se va face înţeleptînțelept; mustră... pe omul priceput, şi și va înţelege ştiinţaînțelege știința. –(19.25)Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi și loviturile pentru spinările nebunilor.(19.29)Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţeleptînțelept: şi și cînd se dă învăţătură învățătură celui înţeleptînțelept, el capătă ştiinţaștiința. (21.11)-

===Cel mândru şi și batjocoritor===

Cel mîndru şi trufaş și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.(21.24)

Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţeleptînțelept.(20.1) -==Dragostea==Cum înveselește untdelemnul și tămîia inima, așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.(27.9) Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate dela rău.(16.6) -Ura stîrnește certuri, dar dragostea acoperă toate greșelile.(10.12) Cine acopere o greșală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni.(17.9)  ==Nădejdea== 32Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde (14.32). O nădejde amînată îmbolnăvește inima, dar o dorință împlinită este un pom de viață.(13.12)26căci Domnul va fi nădejdea ta, și El îți va păzi piciorul de cădere.(Prov3.26);22Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduiește în Domnul, și El te va ajuta. (Prov20.22) ==Mila și lipsa milei=====Mila și Dumnezeu===Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său.(Prov14.31) 17Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, și El îi va răsplăti binefacerea.(Prov19.17) ===Mila face bine sufletului=== 27Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poți s'o faci. 28Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te și vino iarăș; îți voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai. (3.27-28)Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentru că dă săracului din pâinea lui.(Prov 22.9) Omul milostiv își face bine sufletului său când cel fără milă își chinuiește trupul său.(11.17). 27Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme.(28.27) - 21Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți.(14.21)25Sufletul binefăcător va fi săturat, și cel ce udă pe alții va fi udat și el. (11.24-25)- 24Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; și altul, care economisește prea mult, nu face decît să sărăcească. 11.24 ===Lipsa milei față de animale===  10Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.(12.10).  ==Darurile- bune și rele== Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc.(17.8) -Cel rău primește daruri pe ascuns, ca să sucească și căile dreptății.(17.23) -Darurile unui om îi fac loc, și -i deschid intrarea înaintea celor mari. (18.6)-Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. (19.6) ==Băuturile alcoolice==Dați băuturi tari celui ce piere, și vin, celui cu sufletul amărît”(Prov 31.6)Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari(Prov 31.4)20Nu fi printre ceice beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne.21Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe.(Prov23.20-21) Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînțelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roși? Ale celor ce întîrzie la vin, și se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin cînd curge roș și face mărgăritare în pahar; el alunecă ușor, dar pe urmă ca un șarpe mușcă și înțeapă ca un basilisc. Ochii ți se vor uita după femeile altora, și inima îți va vorbi prostii. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg. ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!`(Prov 23.29-35)` 1Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept”(Prov.20.1)17Cine iubește petrecerile va duce lipsă, și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește. ”(Prov 21.17) ==Slujitorii, robii== 19Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. (29.19)21Slujitorul pe care -l răsfeți din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu.(29.21) - 10Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme și să te faci vinovat.(30.10)  ==Uciderea== Hoți ucigași:Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; vom găsi tot felul de lucruri scumpe, și ne vom umplea casele cu pradă; vei avea și tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toții!`` - fiule, să nu pornești la drum cu ei, abate-ți piciorul de pe cărarea lor! Căci picioarele lor aleargă la rău, și se grăbesc să verse sînge. Dar degeaba se aruncă lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor; căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, și sufletului lor își întind ei lațuri. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîștig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.(1.10-19) Șase lucruri urăște Domnul, și chiar șapte Îi sînt urîte: ochii trufași, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, inima care urzește planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, martorul mincinos, care spune minciuni, și cel ce stîrnește certuri între frați. (6.16-19) Cuvintele celor răi sînt niște curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăvește.(12.6) - Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească.(28.17) - Oamenii setoși de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața. –(29.10) ==Mâniosul și cel cu duhul potolit=====Mâniosul=== Caracteristicile mâniei și furiei:,,Furia este fără milă iar mânia năvalnică dar cine poate sta împotriva geloziei?”(Prov27.4).Cel iute la mânie cade în multe păcate:,,Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii”(Prov.14.29),, Un om mânios stârnește certuri și un înfuriat face multe păcate”(Prov 29.22).,,Cine este iute la mânie face prostii și omul plin de răutate se face urât”(Prov 14.17).Cel mânios stârnește certuri:,, Un om mânios stârnește certuri și un înfuriat face multe păcate”(Prov 29.22).,,Stoarcerea mâniei dă certuri”(Prov 30.33).,,Un om iute la mânie stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile”(Prov15.18)Nesăbuința și mânia:Inima omului nebun se mânie împotriva Domnului(19.3)Nebunul îndată își dă pe față mânia, dar înțeleptul ascunde ocara.(Prov12.16)Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește. (Prov29.11)Atitudinea față de cel mânios:,,Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa, căci dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta”(Prov.19.19).Potolirea sau întețirea mâniei:,,Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră ațâța mânia”(Prov15.1),, Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mânia”(Prov 29.8).,,După cum fierul ascute fierul tot așa și omul ațâța mânia altui om”(Prov 27.17). Mânia este potolită de un dar făcut în taină sau de o mită dată pe ascuns:,,Un dar făcut în taină potolește mânia și o mită dată pe ascuns potolește cea mai puternică mânie”(Prov 21.14).Furia bărbatului înșelat:Dar cel ce preacurvește cu o femeie este un om fără minte, singur își pierde viața cine face așa.33Nu va avea decât rană și rușine, și ocara nu i se va șterge.34Căci gelozia înfurie pe un bărbat, și n-are milă în ziua răzbunării;35nu se uită la niciun preț de răscumpărare, și nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.Mânia poate fi contagioasă, așa că oamenii mânioși trebuie evitați:,, Nu te împrieteni cu omul mânios și nu te însoți cu omul iute la mânie, ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, și să-ți ajungă o cursă pentru suflet”(Prov 22.24-25).Mânia împăratului:,,Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu”(Prov19.12).Mânia din pricina celor răi și pizmuirea celor răi- fără rost:,,Cei ce părăsesc legea, lauda pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mânie pe el”(Prov 28.4).19Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, și nu pizmui pe cei răi! 20Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, și lumina celor răi se stinge. (Prov24.19-20) ===Omul cu duhul potolit=== Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește. (Prov29.11)Nebunul îndată își dă pe față mânia, dar înțeleptul ascunde ocara.(Prov12.16) ,,Un om iute la mânie stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile”(Prov15.18),,Cine își înfrânează vorbele, cunoaște știința, și cine are duhul potolit este un om priceput”(Prov 17.27).Cel încet la mânie prețuiește mai mult decât un viteaz, și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți. (Prov16.32) ==Furtul== 13Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă și care nu știe nimic. 14Ea șade totuș la ușa casei sale, pe un scaun, pe înălțimile cetății, 15ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă: 16,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice: 17,,Apele furate sînt dulci, și pînea luată pe ascuns este plăcută!`` 18El nu știe că acolo sînt morții, și că oaspeții ei sînt în văile locuinței morților.(Prov9.13-18) Hoți ucigași:Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; vom găsi tot felul de lucruri scumpe, și ne vom umplea casele cu pradă; vei avea și tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toții!`` - fiule, să nu pornești la drum cu ei, abate-ți piciorul de pe cărarea lor! Căci picioarele lor aleargă la rău, și se grăbesc să verse sînge. Dar degeaba se aruncă lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor; căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, și sufletului lor își întind ei lațuri. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîștig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.(1.10-19) Hoțul nu este urgisit cînd fură ca să-și potolească foamea, căci îi este foame(Prov6.30) Cine fură pe tatăl său și pe mama sa, și zice că nu este un păcat, este tovarăș cu nimicitorul.(Prov28.24)  Sărăcia îi face pe unii oameni să fure și să ia în deșert numele Domnului:7Două lucruri Îți cer; nu mi le opri, înainte de moarte! 8Depărtează dela mine neadevărul și cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pînea care-mi trebuie. 9Ca nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine, și să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, și să iau în deșert Numele Dumnezeului Meu.(Prov30.9)  Cine împarte cu un hoț își urăște viața, aude blestemul, și nu spune nimic. (Prov29.24) ==Asuprirea văduvelor, orfanilor, străinilor, lipsiților, defavorizaților== 25Domnul surpă casa celor mîndri, dar întărește hotarele văduvei. (Prov15.25)-10Nu muta hotarul văduvei, și nu intra în ogorul orfanilor,11căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.(Prov23.10-11)8Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! 9Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit.(Prov31.8-9)14Este un neam de oameni, ai căror dinți sînt niște săbii, și ale căror măsele sînt niște cuțite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, și pe cei lipsiți dintre oameni(Prov31.14). - 13Cine își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga.(21.13)  ==Limbajul trupului== Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-și mușcă buzele, a și săvîrșit răul. –(Prov16.30)Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-și mușcă buzele, a și săvîrșit răul. –(Prov16.30)Ochii tăi să privească drept, și pleoapele tale să caute drept înaintea ta.(Prov4.25)Semne ale minciunii:12Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, 13clipește din ochi, dă din picior, și face semne cu degetele.(Prov6.13) ==Chezășia== Solomon arată:Cui se pune chezaș pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaș este liniștit.(11.15)26Nu fi printre cei ce pun chezășii, printre cei ce dau zălog pentru datorii. 27Căci dacă n'ai cu ce să plătești, pentruce ai voi să ți se ia patul de supt tine? (Prov22.26-27)El recomandă celui care s-a pus chezaș să se roage de acela de care este legat să-l dezlege: Fiule, dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, 2dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, 3fă totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pămînt, și stăruiește de el. 4Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale! 5Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, și ca pasărea din mîna păsărarului...(6.1-5)12Omul chibzuit vede răul și se ascunde; dar proștii merg spre el și sînt pedepsiți.16Ia -i haina, căci s'a pus chezaș pentru un străin; și ține -l zălog pentru alții.(20.16) ==Bogăție și sărăcie======Bogatul=========Caracteristici generale=====Averea este pentru cel bogat o cetate întărită Prov10.15,18.11, un zid înalt.Prov 18.11 Bogatul se crede [[înțelepciunea|înțelept]] Prov 28.11, vorbește cu asprimeProv 18.23, este stăpânul [[sărăcia|săracilor]] Prov 22.7, are mulți [[prietenia|prieteni]] Prov 14.20, nu ascultă mustrarea.Prov 13.7-8. Bogăția aduce uneori [[cearta|ceartă]] (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă!) Prov 17.1, tulburare (Mai bine puțin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăție, cu tulburare!) Prov 15.16 sau chiar [[uciderea|ură]] (Mai bine un prânz de verdețuri, și dragoste, decât un bou îngrășat, și ură) Prov 15.17 în casă. Bogatul este stăpânul celor săraci și creditorul este stăpânul datornicului Prov 22.7. Bogăția, care este efemeră (nicio bogăție nu ține veșnic și nici cununa nu ține pe vecie- Prov27.24) este ca vulturul care-și ia zborul spre ceruri. Prov23.4-5 Ea este mult inferioară [[înțelepciunea|înțelepciunii]] Prov 3.14 , numelui bun și faptului de a fi [[iubirea|iubit]]:1Un nume bun este mai de dorit decît o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decît argintul și aurul. (Prov 22.1) Căci cel care se încrede în ea va cădea Prov 11.28 ; bogăția nu-i va sluji la nimic în ziua [[mânia|mâniei]].Prov 11.4 :Bogăția câștigată fără trudă scade Prov 13.11, o moștenire repede câștigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârșit Prov 20.21 , cel ce vrea să se îmbogățească repede nu va rămâne nepedepsit.Prov 28.20=====Bogații răi=====Bogăția îl poate determina să se lepede de [[Dumnezeu]].Prov 30.8-9, Mt19.30 Un sărac cinstit este mai bun decât un bogat păcătos:,, 8Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate.” –(Prov16.8) 6Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. –(Prov28.6) 16Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția, va trebui să dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă. (Prov22.16)6Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte.(Prov21.6) Omul rău își întrebuințează câștigul pentru [[păcat]]: 16Cel neprihănit își întrebuințează cîștigul pentru viață, iar cel rău își întrebuințează venitul pentru păcat. (Prov10.16).,, 16La ce slujește argintul în mîna nebunului? Să cumpere înțelepciunea?... Dar n'are minte.”(Prov17.16) 26Cine oprește grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. (Prov11.26) Cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit.Prov28.20 Bogățiile păcătosului sunt păstrate uneori pentru cel neprihănit:Omul de bine lasă moștenitori pe copiii copiilor săi, dar bogățiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. –(Prov13.22) 8Cine își înmulțește avuțiile prin dobîndă și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci.(Prov28.8). 16Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția, va trebui să dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă. –(Prov22.16); peste zgârcitul (în alte versiuni pizmașul) care vrea să se îmbogățească va veni lipsa Prov 28.22 Uneori [[înțelepciunea]] este însoțită de bogăție și slavă Prov3.16,8.18  ====Săracul=======Săracul neprihănit===Mai mult prețuiește [[sărăcia|săracul]] care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite.Prov 28.6 căci ,,Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strâmbătate.Prov16.8 Sărăcia este insoțită uneori de pace (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă!) Prov 17.1, frică de Domnul (Mai bine puțin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăție, cu tulburare!) Prov 15.16, și dragoste(Mai bine un prânz de verdețuri, și dragoste, decât un bou îngrășat, și ură)Prov 15.17 în casă. Mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos.Prov19.22 Săracul care este priceput îl cercetează pe omul bogat care se crede înțelept.Prov28.11 Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă.Prov29.7 Dacă cel sărac ia bani cu împrumut el devine robul celui care i-a dat căci cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut. Prov 22.7 Săracul este urît chiar și de prietenul său.Prov14.20Săracul neprihănit este darnic după posibilitățile sale, în felul acesta răscumpărându-și viața în timp cel cel care economisește mult nu face decât să sărăcească, el neavând, de fapt, nimic, fiind unul care nu ascultă mustrarea.Prov11.24 Ogorul pe care-l desțelenește săracul dă o hrană îmbelșugată, dar mulți pier din pricina nedreptății lor.Prov13.23 ===Săracul păcătos===Unele păcate duc la sărăcie: 1)'''Lenea severă care constă în refuzul de a munci''' a) Somnul reprezintă o manifestare tipică a lenei. Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, și te vei sătura de pâine Prov20.13, spune Solomon. Ațipirea te face să porți zdrențe, avertizează Solomon.Prov23.21 Lenea te cufundă într-un somn adânc, și sufletul molatic sufere de foame, adaugă el.Prov19.15 Același înțelept îl mustră pe leneș cu aceste cuvinte:Până când vei sta culcat, leneșule? Când te vei scula din somnul tău? Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin, să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!... Și sărăcia vine peste tine, ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat.Prov.6.9-11, Prov24.30-34 b) O altă manifestare a lenei este refuzul de a munci cu mâinile. Poftele leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.Prov 21.25-26 Apostolul Pavel îndeamnă:,, să faceți fiecare cele ale sale și să lucrați cu mâinile voastre precum v-am dat poruncă.1Tes4.11 c) O altă manifestare tipică a leneșului este exagerarea dificultății muncii:Leneșul zice: ,,Afară este un leu, care m-ar putea ucide pe uliță!`Prov22.13, Prov26.13 d) Dorințele leneșului rămân neîmplinite: Leneșul dorește mult, și totuși, n-are nimic, dar cei harnici se satură, spune Solomon.Prov 13.4 Toamna, leneșul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic!,Prov 20.4 adaugă el. Poftele leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.Prov 21.25-26, încheie același Solomon. 2. '''Fudulia'''. Mai bine să fii într-o stare smerită și să ai o slugă, decât să faci pe fudulul și să n-ai ce mânca, avertizează SolomonProv.12.9 referindu-se la refuzul unor munci considerate inferioare.  3. '''Lipsa de minte care se manifestă prin alergarea după lucruri de nimic'''. Alergarea după lucruri de nimic duce la sărăcie, după cum ne încredințează Solomon:Cine își lucrează câmpul are belșug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie.Prov28.19 Iar acela este un om fără minte: Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.Prov12.11  4. '''Lăcomia de băutură și mâncare''':,,Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne./Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe, avertizează Solomon.Prov23.20-21 5. '''Ignorarea certării (mustrării) părinților''': ,,Sărăcia și rușinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste”, avertizează SolomonProv13.18 6. '''Munca leneșă''' Lucratul cu mână leneșă sărăcește:Cine lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celor harnici îmbogățește.Prov10.4 sau îl face pe leneș să plătească bir:Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneșă va plăti bir.Prov12.24Cum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi, așa este leneșul pentru cel ce-l trimeteProv10.26 cu vreo treabă. Există unele lucruri care duc la lipsă: 1. '''Iubirea de petreceri''':”Cine iubește petrecerile va duce lipsă, și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește, atrage atenția Solomon.Prov 21.17 2. '''Vorba multă''': Oriunde se muncește este și cîștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă, învață înțeleptul împărat Prov14.23 3.'''Munca grăbită''': Planurile omului harnic nu duc decât la belșug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă, învață Solomon Prov21.15 4. '''Răutatea''' poate fi pedepsită de Dumnezeu prin trimiterea lipsei: Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă.Prov13.25 și Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția, va trebui să dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă.Prov22.16  5. '''Pizma (zgârcenia) însoțită de dorința de îmbogățire grabnică'''. Un om pizmaș (zgârcit în unele ediții ale Bibliei- ESV) se grăbește să se îmbogățească, și nu știe că lipsa va veni peste el.Prov28.22 Sărăcia poate duce la furt și luarea în deșert a numelui Domnului așa cum vedem din rugăciunea lui Agur:Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pâînea care-mi trebuie./Ca nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine, și să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, și să iau în deșert Numele Dumnezeului Meu.Prov30-8-9 ==Guvernarea== Oamenii trebuie să se teamă de Dumnezeu și de împărat:21Fiule, teme-te de Domnul și de împăratul; și să nu te amesteci cu cei neastîmpărați! 22Căci deodată le va veni pieirea, și cine poate ști sfîrșitul amîndorora! (Prov24.21-22)- Responsabilitatea împăratului este uriașă:10Hotărîri dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greșeli cînd judecă. - (Prov16.10) 26Mulți umblă după bunăvoința celui ce stăpînește, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.(Prov29.26) 18Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzește legea! - (Prov29.18-19)1Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.( Prov 21.1) ===Împăratul nedrept=== ====Nedreptăți generale==== 15Cel ce iartă pe vinovat și osîndește pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. (Prov17.15)26Nu este bine să osîndești pe cel neprihănit la o gloabă, nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. (Prov 17.26)<ref>http://dexonline.ro/definitie/gloab%C4%83</ref> 23Iată ce mai spun înțelepții: ,,Nu este bine să ai în vedere fața oamenilor în judecăți.`` 24Pe cine zice celui rău: ,,Tu ești bun!`` îl blastămă popoarele, și -l urăsc neamurile. (Prov24.22-23)) 4Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari; /5ca nu cumva, bînd, să uite legea, și să calce drepturile tuturor celor nenorociți.(Prov31.4-5)) ====Diverse tipuri de împărați nedrepți sau nepotriviți==== 4Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimicește.(Prov29.4)15Ca un leu care răcnește și ca un urs flămînd, așa este cel rău care stăpînește peste un popor sărac.(Prov28.14-15)16Un voivod fără pricepere își înmulțește faptele de asuprire, dar cel ce urăște lăcomia își lungește zilele. (Prov 28.16)12Cînd cel ce stăpînește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sînt niște răi.(Prov29.12)3Un om sărac care apasă pe cei obijduiți, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne.(Prov28.2-321Trei lucruri fac să se răscoale o țară, și patru lucruri nu le poate suferi: 22un rob, care a început să împărățească, un nebun, care are pîne din belșug, 23o femeie disprețuită care se mărită, și o roabă care moștenește pe stăpînă-sa. (Prov30.21-25)1Cuvintele împăratului Lemuel. Învățătura pe care i -o dădea mamă-sa. 2Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun fiul trupului meu? Ce să-ți spun, fiule, rodul juruințelor mele? 3Nu-ți da femeilor vlaga, și dezmierdările tale celor ce pierd pe împărați.(ESV, ASV-destroy kings, NIVUK-ruin kings)(Prov31.1-3) ====Reacția poporului==== 2Cînd se înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpînește cel rău, poporul geme.(Prov 29.2)) 28Mulțimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului.( Prov 14.28)   ===Împăratul drept, bun, credincios, milos, priceput, încercat=== ====Mai-marii țărilor cârmuiesc cu ajutorul înțelepciunii==== 15Prin mine împărățesc împărații și dau voivozii porunci drepte. 16Prin mine cîrmuiesc dregătorii, și mai marii, toți judecătorii pămîntului.(Prov8.15-16) ====Întărirea țării====  -4Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimicește.(Prov29.4)4Scoate zgura din argint, și argintarul va face din el un vas ales. 5Scoate și pe cel rău dinaintea împăratului, și scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire.(Prov25.5)14Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.( Prov 29.14)2Cînd este răscoală într'o țară, sînt mulți capi, dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuește. (Prov28.2) 12Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - /13Buzele neprihănite sînt plăcute împăraților, și ei iubesc pe cel ce vorbește cu neprihănire.(Prov16.11-13) 28Bunătatea și credincioșia păzesc pe împărat, și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate(Prov 20.28). 11Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui.(Prov17.11)  ====Autoritatea==== 8Împăratul, care șade pe scaunul de domnie al dreptății, risipește orice rău cu privirea lui.(Prov20.8) 29Trei ființe au o ținută frumoasă, și patru au mers măreț: 30leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui, 31calul închingat gata, și țapul; și împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. (Prov30.31) ====Atitudinea față de infractori==== 26Un împărat înțelept vîntură pe cei răi, și trece cu roata peste ei. (Prov20.26)Împăratul este dator să dea dovadă de clemență față de cei pedepsiți la moarte:11Izbăvește pe cei tîrîți la moarte, și scapă pe cei ce sînt aproape să fie junghiați. 12Dacă zici: ,,Ah! n'am știut!``... Crezi că nu vede Cel ce cîntărește inimile și Cel ce veghează asupra sufletului tău? Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? (Prov 24.12)- ====Atitudinea față de război==== 18Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuință.(20.18) - 22Planurile nu izbutesc, cînd lipsește o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulți sfetnici.(Prov 15.22) ===Altele=== 1Iată încă vreo cîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. - 2Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraților stă în cercetarea lucrurilor.(Prov21.1-3) 3Înălțimea cerurilor, adîncimea pămîntului, și inima împăraților sînt nepătrunse.(Prov24.3) 29Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împărați, nu lîngă oamenii de rînd.( Prov 22.29) 10Unui nebun nu -i șade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puțin unui rob să stăpînească peste voivozi.(eng. princes)(Prov19.10) ===Câteva sfaturi pentru dregătorii împăratului=== 6Nu te făli înaintea împăratului, și nu lua locul celor mari; 7căci este mai bine să ți se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ți -l văd ochii. -(Prov25.6-7)15Prin răbdare se înduplecă un voivod, și o limbă dulce poate zdrobi oase. (Prov25.15)14Mînia împăratului este un vestitor al morții, dar un om înțelept trebuie s'o potolească. / 15Seninătatea feței împăratului este viața, și bunăvoința lui este ca o ploaie de primăvară. (Prov16.14-15)12Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. –(Prov19.12)2Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuiește împotriva sa însuși.(Prov20.2)11Cine iubește curăția inimii, și are bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. –(Prov22.11) ===Soli=== 17Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire.(Prov13.17) – Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. (Prov17.11)-Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerișului, așa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.(Prov25.13)Cel ce trimete o solie printr'un nebun, își taie singur picioarele, și bea nedreptatea.(Prov26.6) 35Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.(Prov14.35) ===Robi, slujitori=== 19Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă.(Prov29.18-19)Dar celor ce judecă drept le merge bine, și o mare binecuvîntare vine peste ei.(Prov24.25)2Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine, și va împărți moștenirea cu frații lui. (Prov17.2)==Relația părinți-copii== ===Atitudini foarte grave împotriva părinților=== 24Cine fură pe tatăl său și pe mama sa, și zice că nu este un păcat, este tovarăș cu nimicitorul. (Prov 28.24).26Cine trateaza cu violență (cf ESV si ASV) pe tatăl său și izgonește pe mamă-sa, este un fiu care aduce rușine și ocară. -(Prov19.26). 15Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea. (Exod 21.15).Dacă cineva blestămă pe tatăl său și pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. - (Prov 20.20).,,Este câte un neam de oameni care blesteamă pe tatăl său și nu binecuvântează pe maica sa”(Prov30.11). Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.(Exod 21.17, Lev 20.9).,,Căci Moise a zis: "Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta", și "cel ce va blestema pe tatăl său, sau pe mama sa, cu moarte să se sfârșească"(Mc7.10).  ===Copii ascultători și copii neascultători=== Copiii ascultători păzesc povețele, îndemnurile părinților, și țin cont de mustrările lor. Aceștia sunt înțelepți Prov13.1, Prov15:5, capătă pricepere Prov 15.32, Prov14.1, sunt onorați (Prov13.18), ei iubesc știința Prov 12:1, își răscumpără viața Prov 13.8, o iau pe calea vieții Prov 6:23, Prov 10:17, Copiii nechibzuiți ignoră sau disprețuiesc sfaturile, îndemnurile și mustrările. Ei sunt proști Prov 12:1, își disprețuiesc sufletul, (Prov 15.32).nu au nimic (nu dețin o adevărată bogăție care este cea spirituală) Prov 13.8 o iau pe căi greșite Prov 10:17, vor muri (vor avea parte de o moarte sufletească, adică îndepărtarea de calea adevărată).(Prov 15.10).Copiii ascultători îi bucură și îi înveselesc pe părinți Prov-10.1, 15.20, 23.24,25, 29.3), în timp ce ceilalți sunt amărăciune și necaz pentru părinți Prov-10.1, 15.5, 17.25, 19.13, 28.7 Învață pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, și cînd va îmbătrîni, nu se va abate de la ea.( Prov 22.6) . În cazul ăn care învățăturile părinților contrazic învățătura creștină ele trebuie abandonate:Încetează, fiule, să mai asculți învățătura, dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte. (Prov19.27)- ===Mijloace de educație=== Nuiaua (Prov13.24, Prov 19.18, Prov 23.13-14, Prov 29.15-17, Prov 22.15) și certarea.( Prov 23.13, Prov 29.15) trebuie folosite în educarea copilului; ele dezlipesc nesăbuința care este lipită de inima copilului Prov 22.15, dau înțelepciunea, Prov 29.15, scot sufletul copilului din locuința morților.( Prov 23.13-14). Pedepsirea copilului va aduce odihnă și desfătare sufletului părintelui Prov 29.15-17). Dacă un copil este lovit cu nuiaua nu va muri, Prov 23.13 ci, dimpotrivă, este din partea părinților o dovadă de iubire Prov13.24, Prov3.12 cine cruță nuiaua face o greșeală Prov 23.13-14, Prov13.24, făcând dovada faptului că își urăște copilul.(Prov13.24). Nuiaua nu trebuie folosită ca și cum ai vrea să-ți omori copilul Prov 19.18 ===Moșteniri===14Casa și averea le moștenim dela părinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul.(Prov19.14) Omul bun lasă moștenirea sa nepoților săi, iar averea celui păcătos este sortită pentru cei drepți. (Pilde13.22)14Iată că sînt gata să vin a treia oară la voi; și tot nu vă voi fi o sarcină; căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înșivă. Ce -i drept, nu copiii sînt datori să agonisească pentru părinții lor, ci părinții pentru copiii lor. (2Cor 12:14) ==Păcatele limbii=====Cearta=======Dumnezeu urăște pe cel ce seamănă discordie între frați====  16Șase lucruri urăște Domnul, și chiar șapte Îi sînt urîte: 17ochii trufași, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, 18inima care urzește planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, 19martorul mincinos, care spune minciuni, și cel ce stîrnește certuri între frați.(Prov6.19) ====Omul gâlcevitor==== 19Cine iubește certurile iubește păcatul, și cine-și zidește poarta prea înaltă, își caută pieirea.( Prov 17.19)14Răutatea este în inima lui, urzește lucrurile rele într'una, și stîrnește certuri. (Prov 6.14) ====Tipuri de oameni gâlcevitori==== După cum cărbunele face jăratic, și lemnul foc, tot așa și omul gîlcevitor aprinde cearta.(Prov26.21)Cel lacom stîrnește certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belșug.(Prov28.25) Un om mînios stîrnește certuri, și un înfuriat face multe păcate.(Prov29.22) Un om iute la mînie stîrnește certuri, dar cine este încet la mînie potolește neînțelegerile.(Prov15.18) căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, și stoarcerea mîniei dă certuri.(Prov30.33)Prin mîndrie se ațîță numai certuri, dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. (Prov13.10) Vorbele nebunului aduc ceartă, și gura lui înjură pînă stîrnește lovituri.( Prov 18.6) 28Omul neastîmpărat stîrnește certuri, și pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. (Prov 16.28) Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile.(Prov10.12) Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta.( Prov 22.10) Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; și cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potolește.( Prov 26.20) 22Cuvintele clevetitorului sînt ca niște prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor.(26.20-22) –  ====Certurile dintre frații nedreptățiți==== Frații nedreptățiți sînt mai greu de cîștigat decît o cetate întărită, și certurile lor sînt tot așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărătești. (Prov18.19) ====Cearta dintre înțelept și nebun==== Cînd se ceartă un înțelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face.(Prov 29.9) ====Nevasta gâlcevitoare==== Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, și o nevastă gîlcevitoare este ca o strașină de pe care picură într'una. (Prov19.13)O strașină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, și o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.(Prov27.15)Mai bine să locuiești într'un colț pe acoperiș, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. (Prov21.9)-Mai bine să locuiești într'un colț pe acoperiș, decît să locuiești într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare.(Prov25.24)Mai bine să locuiești într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare și supărăcioasă.(Prov21.19) Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! (Prov 17.1) ====Atitudinea creștinului față de ceartă==== 3Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. (Prov 20.3) Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu știi ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău.( Prov 25.8) 30Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ți -a făcut nici un rău.( Prov 3.30) Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l privește, este ca unul care apucă un cîne de urechi.( Prov 26.17)Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteți(Prov 17.14). ===Minciuna=== ====Dumnezeu urăște limba mincinoasă==== 13Frica de Domnul este urîrea răului; trufia și mîndria, purtarea rea și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.(Prov8.13) 22Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuți.(Prov 12.22) – 16Șase lucruri urăște Domnul, și chiar șapte Îi sînt urîte: 17ochii trufași, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, 18inima care urzește planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, 19martorul mincinos, care spune minciuni, și cel ce stîrnește certuri între frați.(Prov6.16-19) ====Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase==== 5Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît și se acoperă de rușine.( Prov 13.5)Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! (Prov17.7)-Căci gura mea vestește adevărul, și buzele mele urăsc minciuna!(Prov8.7) ====Mincinoșii nu au acces la împărăția lui Dumnezeu==== 19Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă.(Prov 12.19) 6Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte(Prov 21.6). ====Altele==== 17Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriș.( Prov 20.17) Omul de nimic, omul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură12Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,( Prov 6.12)Cine ascunde ura, are buze mincinoase, și cine răspîndește bîrfelile este un nebun.(Prov10.18) Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase.(Prov27.6) Domnul urăște două feluri de greutăți, și cîntarul mincinos nu este un lucru bun. (Prov20.23)Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; și mai mult prețuiește un sărac decît un mincinos.(Prov19.22) 28Limba mincinoasă urăște pe cei pe cari -i doboară ea, și gura lingușitoare pregătește pieirea.( Prov 26.28)Cînd cel ce stăpînește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sînt niște răi. (Prov29.12)Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. (Prov17.4) ====Îndemnuri, sfaturi, rugăciuni==== Solomon ne îndeamnă hotărât:Izgonește neadevărul din gura ta; și depărtează viclenia de pe buzele tale!(Prov 4.24)Solomon ne sfătuiește:N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, și să fii găsit mincinos.(Prov30.6) Rugăciunea lui Agur către Dumnezeu:Depărtează de la mine neadevărul și cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pînea care-mi trebuie.(Prov30.8) ====Martorul mincinos==== 5Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. (Prov19.5)– 9Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și celce spune minciuni va pieri, (Prov19.9)28Un martor stricat își bate joc de dreptate, și gura celor răi înghite nelegiuirea.(Prov19.28) 28Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă.(Prov21.28) -   ===Alte păcate care implică minciuna=======Limba prefăcută==== Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea, și cel cu limba stricată cade în nenorocire.(Prov17.20) 24Celce urăște se preface cu buzele lui, și înlăuntrul lui pregătește înșelăciunea. 25Cînd îți vorbește cu glas dulce, nu -l crede, căci șapte urîciuni sînt în inima lui. 26Chiar dacă-și ascunde ura în prefăcătorie, totuș răutatea lui se va descoperi în adunare.( Prov 26.24-26)  ====Limba vicleană==== Izgonește neadevărul din gura ta; și depărtează viclenia de pe buzele tale!(Prov4.24) ====Limba lingușitoare==== Cine mustră pe alții, găsește mai multă bunăvoință pe urmă, decît cel cu limba lingușitoare.(Prov28.23)5Cine lingușește pe aproapele său, îi întinde un laț supt pașii lui.(Prov 29.5)Limba mincinoasă urăște pe cei pe cari -i doboară ea, și gura lingușitoare pregătește pieirea.(Prov26.28) Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri.(Prov19.6)  ===Bârfa și cleveteala=== Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor.(Prov18.8, 26.22) Cine ascunde ura, are buze mincinoase, și cine răspîndește bîrfelile este un nebun.(Prov10.18) Cine umblă cu bîrfeli dă pe față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ține ce i s'a încredințat.(Prov11.13) Cine umblă cu bîrfeli dă pe față lucrurile ascunse; și cu cel ce nu-și poate ținea gura să nu te amesteci.(Prov20.19) Apără-ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe față taina altuia, (Prov25.9)Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; și cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potolește.(Prov26.20)Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, și limba clevetitoare aduce o față mîhnită.(Prov25.23)Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme și să te faci vinovat(Prov30.10).  ===Limba stricată=== Solomon arată că limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul.(Prov15.4). Pe buzele omului stricat este ca un foc aprins.(Prov16.27) Mai mult prețuiește săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate și nebun.(Prov19.1) Înțelepciunea ne ferește de omul care ține cuvântări stricate, arată Solomon(Prov2.10-12) 20Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea, și cel cu limba stricată cade în nenorocire.(Prov 17.20)Gura celui neprihănit scoate înțelepciune, dar limba stricată va fi nimicită.(Prov10.31)Ochii Domnului păzesc pe cel ce are știință, dar înfruntă cuvintele celui stricat.(Prov22.12)10Căci înțelepciunea va veni în inima ta, și cunoștința va fi desfătarea sufletului tău; 11chibzuința va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,/ca să te scape de calea cea rea, de omul care ține cuvîntări stricate;(Prov2.10-12) ===Limba ademenitoare=== Sfaturile, îndemnurile, mustrările, înțelepciunea ne vor feri de limba ademenitoare a femeii străine (Prov6.24, Prov5.3, Prov7.21, Prov2.10-16, Prov7.5):23Căci sfatul este o candelă, învățătura este o lumină, iar îndemnul și mustrarea sînt calea vieții.Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.(Prov6.24) Căci buzele femeii străine strecoară miere, și cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;(Prov5.3)Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, și l -a atras cu buzele ei ademenitoare.(Prov7.21) 10Căci înțelepciunea va veni în inima ta, și cunoștința va fi desfătarea sufletului tău; 11chibzuința va veghea asupra ta, priceperea te va păzi, 12ca să te scape de calea cea rea, de omul care ține cuvîntări stricate; 13de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase; 14cari se bucură să facă răul, și își pun plăcerea în răutate, 15cari umblă pe cărări strîmbe, și apucă pe drumuri sucite;ca să te scape și de nevasta altuia, de străina, care întrebuințează vorbe ademenitoare,(Prov2.10-16) 1Fiule, păstrează cuvintele mele, și ține la tine sfaturile mele. 2Ține sfaturile mele, și vei trăi; păzește învățăturile mele ca lumina ochilor. 3Leagă-le la degete, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4Zi înțelepciunii: ,,Tu ești sora mea!`` Și numește priceperea prietena ta, -ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare.(Prov7.5) ===Batjocura=======Caracterizare==== Cel mîndru și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.(21.24)) Dumnezeu și batjocoritorii:5Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit.(17.5) Cînd are a face cu cei batjocoritori, Își bate joc de ei, dar celor smeriți le dă har.(3.34) 31Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. (14.31)- Consecințele atitudinii batjocoritoare: Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(24.9) Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept; dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi.(9.12)Vinul este batjocoritor: Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept.(20.1) Batjocoritorul și înțelepciunea: Batjocoritorul caută înțelepciunea și n'o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor.(14.6) Batjocoritorul și cearta:Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta.(22.10) 21Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți.(14.21) –  ====Mustrarea batjocoritorului====Celce mustră pe un batjocoritor își trage dispreț, și celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înțelept, și el te va iubi!(9.7-8)Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea.(13.1) Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înțelepți.(15.12),,Pînă cînd veți iubi prostia, proștilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, și vor urî nebunii știința?(1.22)====Pedepse pentru batjocoritor==== Lovește pe batjocoritor, și prostul se va face înțelept; mustră... pe omul priceput, și va înțelege știința. –(19.25)Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, și loviturile pentru spinările nebunilor.(19.29)Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. (21.11)- ===Cârtirea=== ,,Nesăbuința omului îi sucește calea, și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima lui”, spune înțeleptul Solomon.(Prov19.3) ===Păcatul limbuției. Omul guraliv=== Cine vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-și ține buzele, este un om chibzuit, arată Solomon (Prov10.19)Cine-și păzește gura, își păzește sufletul dar cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui, avertizează Solomon( Prov 13.3)Pe de altă parte oriunde se muncește este și câștig dar oriunde numai se vorbește își face apariția lipsa, învață același înțelept (Prov 14.23).  ===Păcatul ușurinței în vorbire=== Nu vorbi în chip ușuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înșeli cu buzele tale? spune Solomon.(Prov 24.28) Cine vorbește în chip ușuratic, rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba înțelepților aduce vindecare.( Prov 12.18) Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mânia.(Prov29.8)  ===Păcatul indiscreției=== Solomon arată că ,,Cine umblă cu bârfeli dă pe față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ține ce i s-a încredințat. Prov11.13..El ne sfătuiește:,,Apără-ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe față taina altuia” (Prov25.9) ==Pocăință== Cine își ascunde fărădelegile, nu propășește, dar cine le mărturisește și se lasă de ele, capătă îndurare.(28.13) - ==Dumnezeu==

#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.#Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune Ortodoxă, 1997, BucureştiBucurești, ISBN 973-9130-88-7.

#Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag271-275 Editura Institului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 305-310, Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4#Ene Branişte şi Braniște și Ecaterina BranişteBraniște-Dicţionar Dicționar enciclopedic de cunoştinţe cunoștințe religioase, pag 461, Editura Diecezană CaransebeşCaransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2