2.642 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
'''Paremia''' (gr. παροιμία ; sl. ''paremia''<ref>În limba română bisericească „paremie” pare să fi intrat pe filieră slavonă - deși la origine este un termen grecesc -, pentru că termenul „parimie” exista în limba nebiseriească nebisericească a secolului XIX-XX cu referire la: ”Expresie concisă, deseori figurată, care conține o generalizare sub formă de povață sau de gând înțelept; vorbă din bătrâni; aforism popular; proverb. [Var. paremie] /<ngr. parimía” - NODEX (2002), după http://dexonline.ro/definitie/parimie</ref>) este o citire sau lectură a unor extrase din [[Vechiul Testament|Vechiul]] sau [[Noul Testament]], alese în raport cu [[sărbătoare]]a la care se citesc.
De exemplu, la sărbătorile Maicii Domnului se citesc paremii care sunt considerate de Biserică drept profeții legate de [[Maica Domnului]]. Sau, la diferitele sărbători ale Domnului nostru [[Iisus Hristos]] se citesc fragmente din [[Sfânta Scriptură]] (de obicei din Vechiul Testament), considerate profeții ale acelui eveniment sau aducând o explicație sau un înțeles pentru acel eveniment.
Paremiile se citesc în sărbătorile mari de peste an (și la praznicele [[sfinți]]lor mari) la [[vecernie]], după imnul [[Lumină lină]] și după [[prochimen]].
Cartea de slujbă care cuprinde aceste lecturi biblice (paremii) se numeşte ''Paremiar'' sau ''Parimiar''. Parimiarul a fost tradus în [[limba română]] de [[Dosoftei al Moldovei|Dosoftei]], [[Mitropolit|Mitropolitul]] Moldovei, la Iași în 1683. Din Paremiar se citește la Vecernia sărbătorilor din [[Octoihul|perioada Octoihului]] și a [[Penticostarul|Penticostarului]] și la Vecernia zilelor de rând din [[Triodul|perioada Triodului]], miercuri și vineri seara, din săptămâna premergătoare Postului Mare și în toate zilele din [[Postul Mare]].
==Surse==
* [[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
==Note==