'''Persecuţiile Persecuțiile împotriva creştinilorcreștinilor''' au început în anul 64, odată cu împăratul Nero, şi și au durat până la [[Edictul de la Milan Milano]] din anul 313. Aceste persecuţii persecuții sunt împărţite împărțite în:

# '''Persecuţii Persecuții locale''': de la Nero (54-68) până la Decius (249-251)# '''Persecuţii Persecuții generale''': începând cu Decius (249-251) şi și terminate cu [[DiocleţianDioclețian]] (284-305)

==Persecuţiile Persecuțiile locale==[[Image:Peter_and_Paul_by_Kontoglou.jpg|thumb|right|Sfinţii Sfinții [[Apostoli]] Petru şi și Pavel]]

'''Nero Claudius Caesar''' s-a născut în anul 37 şi și căsătorit cu Octavia. Din anul 60 urmează a urmat modelul lui Caligula (despotismul oriental-elenistic). Persecuţia Persecuția contra creştinilor creștinilor a cunoscut momente crude şi și nemaivăzute: creştinii creștinii erau aruncaţi aruncați fiarelor în arene, alţii alții erau arşi arși pe rug, sfâşiaţi sfâșiați de animale şi martirizaţi și martirizați multe alte feluri.

'''Martiri''': nu este cunoscut numărul [[mucenic]]ilor, dar se apreciază a fi fost mulţimulți, printre care - după Tacitus şi și [[Clement Romanul]] - martirizarea '''Sfinţilor [[Sfinți]]i [[Apostoli]] [[Apostolul Petru|Petru şi ]] și [[Apostolul Pavel'''|Pavel]].

Nefiind cunoscuţi cunoscuți martiri şi și în alte oraşeorașe, este considerat se consideră că persecuţia persecuția s-a limitat numai asupra creştinilor creștinilor din [[Roma]].

Decretat de senat ''hostis publicus'' (lat. "duşman public"„dușman public”) şi și condamnat la moarte la [[9 iunie]] 68, Nero se sinucide s-a sinucis rostind cuvintele ''Qualis artifex pereo'' (lat. "Ce mare artist piere").

===Domitian Domițian (81-96)==='''Titus Flavius Domitianus''' s-a născut în anul 51 din Vespasian si Flavia Domitilla şi este și a fost desemnat succesor la tron în 79 de fratele său mai mare, Titus. Este caracterizat ca fiind un om ambiţios şi ambițios și foarte gelos, dar mai ales răzbunător. Domitian Domițian se autointitulează “dominus et deus” şi și guvernează pe baza despotismului, ca şi și Caligula şi și Nero.

'''Victime:''' el a persecutat şi și rude cum ar fi vărul său '''Flavius Clemens''' şi soţia și soția acestuia '''Flavia Domitilla''', consulul''' Acilius Glabrio''' şi mulţi alţiiși mulți alții, iar după tradiţie tradiție '''[[Apostolul Ioan|Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Evanghelistul]]''' a fost exilat în insula [[Patmos anul 96]] între anii 90-95.

Persecuţia Persecuția lui a fost scurtă, el căzând victimă unui complot organizat de Partenius, comandantul gărzii palatului şi și de soţia soția sa Domitilla Longina. După el, senatul l-a proclamat împărat pe Nerva (96-98) care nu a mai dat curs acuzaţiilor acuzațiilor împotriva creştinilorcreștinilor.

[[Image:Ignatius.jpg|thumb|right|Sfântul Ignatie Teoforul, episcop de Antiohia]]'''Marcus Ulpius Traianus''' s-a născut în sudul Spaniei în anul 53, fiind un foarte bun militar, administrator şi și cel mai însemnat cuceritor roman după Iulius Caesar. Cu toate ca era drept şi și cinstit, el a fost un persecutor al creştinilorcreștinilor, realizând primul rescript referitor la ideile sale despre creştinicreștini. Rescriptul a fost emis datorită unei scrisori din partea lui Pliniu cel Tânăr în 111-112 din care Traian afla că datorită creştinilor creștinilor templele se goleau, nu se mai respectau sărbătorile, iar animalele nu se mai cumpărau pentru sacrificii.

Traian hotărăşte hotărăște ca să fie persecutaţi persecutați cei care sunt dovediţi şi denunţaţidovediți și denunțați, iar cei care nu apostaziază să fie pedepsiţipedepsiți. În concluzie creştinii creștinii nu erau pedepsiţi pedepsiți datorită faptului că încălcau legile, ci '''datorită numelui de creştincreștin.'''

Ca martiri mai însemnaţi însemnați din acea perioadă sunt [[sfinţisfinți]]i [[Ignatie al Antiohiei ]] murind aruncat la fiare în anul 107 şi și Simeon al Ierusalimului, care avea 120 de ani.

'''Publius Aelius Hadrianus''' s-a născut în Italia în anul 76. A fost ales împărat la insistenţele soţiei insistențele soției lui Traian (Plotina), când acesta era pe patul de moarte. Era caracterizat printr-o mare pasiune de a cunoaşte cunoaște cât mai multe, fiind un iubitor de cultură si artă şi și poate din această cauză el a încercat să liniştească liniștească furia maselor precizând ca oamenii să nu fie deranjaţideranjați, însă dacă denunţătorii creştinilor denunțătorii creștinilor au dreptate, acei creştini creștini să fie aduşi aduși în faţa fața tribunalului.

'''Antonin Piosul''' (''Antoninus Pius'')s-a născut în anul 86 şi și provine dintr-o familie senatorială din Galia. În timpul domniei sale a asigurat statului o bogăţie bogăție financiară, o bună administraţie administrație fiind considerat tipul împăratului ideal. Cu toate că el nu a persecutat creştiniicreștinii, totuşi totuși au existat martiri datorită unor guvernatori provinciali.

Cea mai cunoscută persecuţie persecuție din timpul său este cea de la '''Smirna''' unde au murit '''11 creştinicreștini''', unul dintre ei apostaziind. Aici cade a căzut victimă şi și '''episcopul [[Policarp al Smirnei|Policarp]]''' ([[23 februarie]], 155) , fiind străpuns cu pumnalul şi și apoi ars pe rug.

Important este faptul că Antonin Piosul i-a adresat o Apologie Sfântul apologie Sfântului [[Iustin Martirul şi Flosoful]]și Filosoful.

Acesta era preocupat de filosofie, de cultură şi și în general de învăţământînvățământ.

Din cauza filosofiei stoice şi și a raţiunii rațiunii de stat declanşează persecuţia declanșează persecuția după principiul neronian : "non licet esse vos" ("nu aveţi aveți voie să existaţiexistați").

'''Martiri:''' tânăra nobilă romană Cecilia şi și filosoful creştin creștin Iustin împreună cu 6 creştini denunţaţi creștini denunțați de Crescens în 165.

O altă persecuţie persecuție este cea din Galia în Lungdinium (Lyon) şi și Vienna, pe valea Ronului, în 177, unde au murit '''48 martiri''' majoritatea de origine orientală. Cei mai cunoscuţi cunoscuți sunt: BlandianaBlandina, Ponticus, diaconul Sanctus, medicul Alexandru, Maturus, AttalusAtal, Vivliada, Vettius, Epagathus şi și marele episcop al Lugdinunumului (Lyon), Potin în vârstă de 90 ani. Trupurile lor au fost arse şi și aruncate în râul Ron.

'''Alţi Alți martiri''': episcopul Publius Publie (Atena), Sagaris (Laodicea) şi Carpusși Carp, [[diacon]]ul Papylus şi creştina Agayhoniki Papil și creștina Agatonica (Pergam).

Lui Marcu Aureliu i se atribuie un edict de toleranţă toleranță pentru creştini creștini datorită victoriei romanilor asupra quazilor şi și marcomanilor în 174 , victorie atribuită legendar rugăciunilor creştinilor creștinilor care au scăpat armata de secetă.

'''Lucius Aelius Aurelius Commodus Antonius''' este fiul lui Marcu Aureliu şi și al Faustei. Spre deosebire de tatăl său care îi oferise o educaţie educație aleasă, el trăieşte trăiește o viaţă viață dezorganizată şi și scandaloasă. ''Historia Augusta'' (cap.XIX, 2) îl caracterizează ca "neruşinatnerușinat, necinstit , spurcat la gură, murdar şi și desfrânat, mai crud decât DomiţianDomițian, mai necurat decât Nero".

Faţă Față de creştini creștini s-a arătat tolerant, dar totuşi totuși au fost '''12 martiri scilitani''' în anul 180, actul lor martiric fiind primul document creştin creștin în limba latină.

'''Alţi Alți martiri:''' '''senatorul roman Apollonius''' care este decapitat în 181 la [[21 aprilie]], alţii alții în Asia Proconsulară, Frigia şi și Siria.Sfârşitul Sfârșitul domniei s-a arătat mai tolerant faţă față de creştinicreștini, datorită soţiei soției sale Marcia, care îi simpatiza pe creştinicreștini.

'''Septimiu Sever''' s-a născut în anul 146 în oraşul orașul Leptis Magna şi și căsătorit cu fiica unui preot sirian , Iulia Domna. La început era indiferent datorită faptului că, spune [[Tertulian]], avea la palat un creştincreștin, Proculus Torpacion, care-l vindecase de o boală.

În 197 izbucneşte izbucnește o puternică persecuţie persecuție în Africa datorită unor revolte în Orient.

'''Ca martiri:''' în Alexandria era Leonida, tatăl lui Origen şi și unii elevi şi și catehumeni cum ar fi Plutarh Sarenus, Heraclide şi și Heron, Sarenus, Potamiana şi și mama acesteia Marcela, Herais şi și un soldat Basilide care a încercat să o protejeze pe Potamiana şi și pentru aceasta i s-a tăiat capul.

'''În Cartagina:''' Perpetua şi scalva și sclava acesteia Felicitas şi și încă 4 creştinicreștini: Saturnius, Secundus, Saturus şi și Revocatus.

'''Şi în Capadocia şi și Frigia''' s-au înregistrat victime aici intrând şi și [[Irineude Lyon|Irineu]], episcopul Lugdunumului (Lyon).

'''Alţi Alți martiri:''' Sfântul mucenic [[Irineu de Lyon|Irineu]], [[episcop]] de Lungdunum (Lyon)

Moare în [[4 februarie]] 211 la Eburacum în Britania lăsând conducerea Imperiului fiilor săi: Caracalla şi și Geta.

'''Marcus Aurelius Severus Alexander''' provenea din Fenicia şi câştigă și câștigă simpatia Romei fiind declarat împărat în 222. El favoriza cultele orientale, iar Hristos apărea ca un zeu alături de ceilalţi ceilalți zei. În camera unde se închina în fiecare dimineaţă dimineață se găseau scris versetul de la Luca 7, 13 şi și Matei 7, 12 ("Precum voiţi voiți să vă facă vouă oamenii, faceţifaceți-le şi și voi asemenea") numită "regula de aur". Creştinii Creștinii aveau de revendicat un teren de la cârciumari, iar împăratul le dă câştig creştinilorcâștig creștinilor: "Vreau mai bine ca Dumnezeu să fie adevărat într-un chip oarecare pe acest loc, decât să-l dau cârciumarilor".

Alexandru Sever avea ca mamă pe Iulia Mammaea , care dialoga cu [[Ipolit Romanul|Ipolit]] la Roma şi și cu [[Origen ]] în Antiohia. În anul 235 Alexandru şi și mama sa sunt ucişi au fost uciși la Mogontiacum (Mainz) datorită unor nemulţumirinemulțumiri ale legiunilor cantonate pe Rin.

'''Caius Iulius Verus Maximianus''' a făcut o strălucită carieră militară având o puternică forţă forță fizică. Maxim Tracul este declarat "hostis publicus" de Antonius Gordianus Sempronianus, dar iese învingător la Cartagina. El este omorât de soldaţii soldații din Italia pe când încerca să cucerească Aquileea. El declanşase declanșase o persecuţie persecuție împotriva clerului creştincreștin. [[Eusebiu de Cezareea]] spune că Maxim a poruncit uciderea "conducătorilor Bisericii, vinovaţi vinovați de învăţătura învățătura cea după Evanghelie" (''Istoria bisericească'', VI, 28).

'''Martiri:''' la Roma sunt exilaţi exilați doi episcopi rivali Ponţian Ponțian (230-235) şi și Ipolit (235) care au murit în Sardinia.

'''În Orient''': preot preotul Protoctist, diacon diaconul Ambrozie şi mulţi alţi creştini și mulți alți creștini din Capadocia.

===Gordianus al III-lea (238-244) şi și Filip ''Arabul'' (244-249)===Nu s-au înregistrat martiri în timpul lor, iar Fericitul [[Ieronim ]] spune că Filip Arabul ar fi fost primul împărat roman creştin creștin ("''primus de regibus romanis christianus fuit''" - ''De viris illustribus'', 54).

== Persecuţiile Persecuțiile generale ==

'''Caius Messius Quintus Decius''' se confruntă cu Filip Arabul la Verona pe care îl ucide. Îl numeşte numește cenzor pe Valerian , viitorul împărat roman (253-260) cenzor, iar cu privire la creştinismcreștinism, acesta dorea distrugerea sa , considerând că este un element dizolvant distructiv în distrugerea cadrul Imperiului. El horărăşte hotărăște ca persecuţia persecuția să devină generală urmă , urmărind distrugerea creştinismului creștinismului ca religie. El dă În anul 249 împăratul Decius a dat un edict de persecuţie în anul 249 persecuție, prin care creştinii toți creștinii, indiferent de vârstă, sau stare socială , erau obligaţi obligați să vină personal şi și să apostazieze. Cei Celor care fugeau li se confiscau averile şi și când se întorceau acasă erau ucişiuciși, dar cel mai des se urmărea apostaziere lor şi apostazierea și nu uciderea lor.

Origen spunea că atunci când creştinul creștinul suporta toate torturile erau întristaţi toţi întristați toți judecătorii, iar când apostaziau se bucurau nespus de mult (''Contra CelsiumCelsum'', VIII).

Erau foarte mulţi creştini mulți creștini care apostaziau împreună cu episcopul Evdemon al Smirnei şi aceştia și aceștia au fost împărţiţi împărțiți în patru categorii după gravitatea lor:<br>#''sacrificaţisacrificați'' erau denumiţi denumiți cei care sacrificau zeilor.#''thurificaţithurificați'' erau cei care sacrificau numai ardere de tămâie #''libellatici'' erau cei care obţineau obțineau un certificat (lat. ''libellus'') pe bani conform căruia au sacrificat zeilor, dar fără să sacrifice.#''acta facientes'' erau cei care declarau că nu sunt creştinicreștini.

'''Martiri:''' [[episcop]]ul Fabian al Romei, [[Alexandru al Ierusalimului]], [[Vavila al Antiohiei]], Saturnin al Tolosei, preotul Pionius din Smirna, alţii alții din Egipt, Grecia.

După un an de persecuţiipersecuții, împăratul şiși-a dat seama că Biserica era foarte puternică şi și nu putea fi distrusă. Deciu moare în Decius a murit pe [[21 noiembrie]] 251 , în luptele cu goţii în goții din Moesia.

Acesta a fost influenţat influențat de fanatismul roman împortiva creştinismuluiîmpotriva creștinismului, iar printre cei persecutaţi persecutați este şi și episcopul Corneliu al Romei.

===Valerian (253-260259)==='''Publius Licinius Valerianus''' s-a născut în anul 218 şi și în timpul acestuia se face prima divizare geografică a Imperiului. Ca persoană era cinstit şi și onest, dar foarte influenţabilinfluențabil.

La început el a tolerat pe creştinicreștinismul, dar este influienţat a fost influențat de Macrian, un păgân fanatic care îl corupe l-a făcut pe Valerian să dezlănţuie persecuţia împortiva creştinilor dezlănțuie persecuția împotriva creștinilor considerând că va putea acoperi astfel o parte din deficitul economic al Imperiului confiscând averile loracestora.

Acesta emite edictul Valerian a emis edictele din august 257 şi și din 258 obilgând creştinii , prin care îi obliga pe creștini să sacrifice zeilor şi confiscându-și le confisca averilecelor care nu se conformau.

'''Martiri:''' episcopul Sixt al II-lea al Romei, [[Ciprian al Cartaginei]], Fructuosus al Tarragonei cu diaconul Laurenţiu şi Laurențiu și Dionisie al Alexandriei.În Africa 153 de creştini creștini sunt aruncaţi intraruncați într-o groapă cu var nestins, alţii sfâşiaţi şi arşialții sfâșiați și arși.

Moare Valerian a fost luat prizonier în anul 259 de către șahul sassanid Șapur I, în urma bătăliei de la Edessa într-un conflict cu Shapur . Potrivit istoricului creștin [[Lactanțiu]] (Lactantius), Valerian a fost supus unor mari umilințe în timpul captivității sale curtea lui Șapur I la 260 căzând prizonier, iar trupul său este umplut cu paie şi aşezat într. Data exactă a morții lui Valerian a rămas necunoscută.<ref>[http://www.roman-un tempuemperors.org/gallval.htm ''De Imperatoribus Romanis'': "Valerian and Gallienus".]</ref>

El renunţă renunță la persecuţii persecuțiile împotriva creştinilor creștinilor datorită soţiei soției sale Salonina, prietena creştinilor şi creștinilor și datorită sorţii sorții tatălui său. Emite un rescript de toleranţă unde toleranță prin care i se înapoiază Bisericii bunurile confiscate, iar creştinii îşi creștinii își practică cultul în pace.

'''Lucius Domitius Aurelianus''' s-a născut la 214 în Moesia şi îşi și își adoptă titulatura de "Dominus et Deus" (Domn şi și zeu) datorită faptului că restabileşte restabilește unitatea Imperiului şi și datorită cultului zeului Mithra pe care îl practică.

În 174 dă un edict împortiva creştinilorîmpotriva creștinilor, iar în 275 este asasinat la Caenophrurium aproape de BizanţBizanț.

===[[Diocleţian]] Dioclețian (284/285-305)==='''[[Dioclețian]]''' (''Caius Aurelius Valerius Diocletianus''' ) s-a născut în Dalmaţia Dalmația la 240 dintr-o familie săracă. Din momentul în care devine împărat, începe o reorganizare riguroasă a administraţiei administrației imperiului roman.

El inagurează inaugurează o nouă formă de guvernare (''tetrarhia'') şi și îl asociază pe Maximian ca ''Augustus'', iar după aceasta cei doi îşi își asociază câte un ''Cezar'': Diocleţian Dioclețian pe Galerius, iar Maximian pe Constanţiu Constanțiu Chlorus (tatăl Sfântului Împărat [[Constantin cel Mare]]).

La început Diocleţian Dioclețian s-a arătat tolerant cu creştiniicreștinii, dar Galerius era un anticreştin anticreștin fanatic .

În 297 Galerius obţine obține o victorie împotriva perşilor şi declanşează perșilor și declanșează prigoana contra creştinilorcreștinilor. La Durostorum există martiri precum [[Iuliu şi soldaţii HesichiusVeteranul din Durostor|Iuliu]] și soldații [[Isihie de la Durostor|Isihie]], Marcian, Valentinian, [[Nicandru și Marcian|Nicandru şi Pasicrate]] și [[Pasicrat și Valentin|Pasicrat]], iar pe braţul brațul Sfântul Gheorghe al Dunării, preotul [[Epictet și Astion din Halmyris|Epictet şi ]] și Astion.

Diocleţian Dioclețian cere să fie consultat oracolul de la Milet care se pronunţă împortiva creştinilorpronunță împotriva creștinilor. Din această cauză la [[24 februarie]] 303 dă primul edict împotriva creştinilorcreștinilor, ce consta în interzicerea adunărilor, dărâmarea locaşurilor locașurilor de cult, apostazierea.

Galeriu o obligă să aducă sacrificii zeilor pe soţia şi soția și fiica lui DiocleţianDioclețian, ştiinduștiindu-le că îi simpatizează pe creştinicreștini.

În aprilie, Diocleţian Dioclețian emite cel de-al doilea edict care consta în arestarea episcopilor, preoţilorpreoților, diaconilor, exorciştilor şi exorciștilor și lectorilor, care dacă nu apostaziau erau ucişiuciși.

La [[27 septembrie]] 303 se dă cel de-al treilea edict, toţi toți membrii clerului fiind obligaţi obligați să apostazieze, iar dacă refuzau erau ucişiuciși.

În 304 se dă cel de-al patrulea edict, din iniţiativa inițiativa lui Galerius, declarându-se război creştinismului şi creștinismului și aplicându-se pedepse foarte aspre.

'''Martiri:''' [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință]] (Capadocia), [[Pantelimon|Sfântul Mare Mucenic și tămăduitor Pantelimon]] ([[Nicomidia]]), Antim, episcopul [[Nicomidia|Nicomidiei]], Sfânta [[Varvara din Heliopolis|Varvara ]] (Egipt), cei doi medici Sfinții Doctori fără de arginți Cosma şi și Damian (Cilicia), Sfinţii Sfinții mucenici [[Adrian şi și Natalia]], Margareta (Antiohia Pisidiei), Sfinţii Gheorghe şi Doroteea (Capadocia), sfintele Agapi, [[Irina şi din Tesalonic|Irina]] și Hiona (Tesalonic), [[episcop]]ul [[Irineu de Smirnum|Irineu]] (Sirmium), [[diacon]]ul Dimitrie, Secundus, Basilla, Anastasia, [[preot]]ul [[Montanus și Maxima din Singidunum|Montanus]] (Singidunum), episcopul Victorin de Poetavio (Austria), "cei patru încoronaţiîncoronați" (de fapt cinci, ei fiind sculptori).

Pe o inscripţie inscripție de la Cernavodă atunci Axiopolis din sec. al IV-lea sunt menţionate menționate numele martirilor: Chiril, TasiosTasie, ChindeasChindea, Dasius Dasie de Durostorum.

Au murit şi și cei patru martiri de la Noviodunum: Zotticos[[Zotic, AttalosAtal, Kamasis, Filippos aflaţi Camasis și Filip]] aflați la Niculiţel şi aşezaţi Niculițel și așezați la Mănăstirea CocoşCocoș.

Diocleţian şi Dioclețian și Maximian se retrag în 305, iar în 316 , respectiv 310 , ei mor, cel din urmă sinucizându-se sinucide fiind înfrânt după înfrângerea sa de către [[Constantin cel Mare]].

Galeriu şi Constanţiu Galerius și Constanțiu Chlorus îşi își asociază câte un ''Cezar'': Galeriu Galerius pe Valerius Maximianus Daia, iar Constanţiu Constanțiu pe Flavius Valerius Severus. La moartea lui Constanţiu Constanțiu Chlorus, în Britania este ales [[Constantin cel Mare|Constantin]], iar Maximian reintrând în viaţa viața politică încearcă să-l atragă pe acesta de partea sa.

Maximian Herculius se proclamă a treia oară împărat, dar este înfrânt de Constantin şi și se sinucide la Massalia în 310.

Faţă Față de creştini situaţia creștini situația nu se schimbase, iar printre martiri se numără şi [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sfântul și marele mucenic Dimitrie]] (Tesalonic, anul 306) și Sfânta [[Ecaterina din Alexandria|Ecaterina]] canonizată martirizată în anul 307 în la Alexandria.

În 311 Galeriu Galerius se îmbolnăveşte şi îmbolnăvește și dă un edict de toleranţă toleranță prin care creştinii îşi creștinii își pot desfăşura desfășura în linişte liniște cultul.

Cu toate acestea Maximian Daia organizează păgânismul, cunoscându-se făcând mulți martiri, între care: [[Petru I al Alexandriei|Petru]] (Alexandria), Phileas (Thumuis), preotul [[Pamfil (din Cezareea ]] Palestinei) şi , preotul Lucian (Nicomidia).

Patru ''AuguştiAuguști'' rămân să conducă imperiul şi și anume: în Răsărit Licinius şi și Maximian Daia, iar în Apus: Constantin şi Maxenţiuși Maxențiu.

Constantin se luptă cu MaxenţiuMaxențiu, învingându-l în lupta decisivă la Pons Milvius în [[29 octombrie]] 312; Maxenţiu Maxențiu moare înecat în Tibru.

Cei doi se întâlnesc la Mediolanum (azi Milano, în Italia) în anul 313, dând un edict prin care creştinii creștinii sunt favorizaţifavorizați. Acest act este redactat de [[LactanţiuLactanțiu]] în ''Despre moartea persecutorilor'' 48, 2-12 şi menţionat și menționat de [[Eusebiu de Cezareea]] în ''Istoria Bisericească'' X,5,2-14.

Creştinii Creștinii au cale liberă fără restricţii restricții de aşa-i și practica cultul, anulându-se toate edictele anticreştineanticreștine. Acest edict recunoştea recunoștea Biserica drept o instituţie instituție organizată.

Liciniu îi cedează lui Constantin provincia Illyricum şiși, din această cauză, Liciniu îi persecută pe creştinicreștini: astfel în 320 şi și 324 sunt îngheţaţi înghețați cei 40 mucenici în lacul Sevatia. Liciniu este condamnat la moarte în 324, iar Constantin, convertit la creştinismcreștinism, rămâne singurul conducător al imperiului.

Religia creştină creștină ajunge în secolul al IV-lea "religie de stat". ==Note==<references/>

* Pr. [[Nicolae Chifăr]], ''Istoria creştinismuluicreștinismului'', vol.I* [http://www.crestinortodox.ro/Persecutiileistoria-240bisericii/istoria-bisericii-primele-7818trei-secole/persecutiile-70585.html''Istoria Bisericii in primele trei secole: Persecuțiile'']* Pr. Dr. Ioan Rămureanu, [http://www.crestinism-ortodoxbiserica.org/ro/htmlcompendium/carti/04bisericauniversala/4c_persecutiile_religioasepersecutiile.htmlhtm ''Persecuțiile religioase din primele patru secole'']