2.632 de modificări
Modificări
m
{{DEFAULTSORT:Roșca, Grigorie}}[[Categorie:EpiscopiIerarhi români]]
Adăugare legături
Văr după mamă cu [[Petru Rareș]], Grigorie Roșca se trăgea din familia boierilor Bârlă de la Hârlău. S-a [[călugăr]]it de tânăr la [[Mănăstirea Probota]] (denumită în vechime „Mănăstirea Pobrata”), unde a devenit [[egumen]]. A deținut acest important rang [[monah]]al nu mai puțin de douăzeci și trei de ani (1523-1546).<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908, p. 61</ref>
După ce a devenit egumen, s-au început lucrările de refacere a Mănăstirii Probota şi de pictare a ei. Ulterior, în biserica mănăstirii au fost înmormântați Petru Rareș și alți membri ai familiei sale. Mai tîrziutârziu, în drepta uşii de intrare în biserică, sub [[pisanie]], a fost zugrăvit și Grigorie Roșca.<ref name="Moldoveanu">[http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=5&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwib1K_f663JAhUGKQ8KHYyoBxIQFgg7MAQ&url=http%3A%2F%2Fwww.unibuc.ro%2Fprof%2Fmoldoveanu_i%2Fdocs%2Fres%2F2012ianCURS_ISTORIA_BISERICII_ROMANE.doc&usg=AFQjCNF4YNN3UgOo-MN6L3wNe5DL49Hk5Q&sig2=yqkVk5O-RJWxpIs7mqSJ0w Pr. Conf. Ioan Moldoveanu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Curs, Universitatea București], accesat 26 noiembrie 2015</ref>
În 1546 a devenit [[mitropolit]] al Moldovei. În această calitate s-a îngrijit și de [[Mănăstirea Voroneț]], pictura bisericii, inițiată de mitropolitul [[TeofanI al Moldovei|Teofan]], fiind terminată sub păstorirea lui Grigorie Roșca. Tot acolo a ridicat un pridvor (în 1547) și a inițiat și a dus la bun sfârșit pictura exterioară a bisericii, vestită pentru culoarea predominantă a frescelor (inconfundabilul „albastru de Voroneț”, considerat de specialiștii în arte plastice ca unic în lume și comparat cu roșul lui Rubens sau verdele lui Veronese). De o parte şi de alta a uşii de intrare se află zugrăviţi Grigorie Roșca și [[Daniil Sihastrul]], mentorul mitropolitului.<ref name="Moldoveanu"/>
Tot în perioada în care a păstorit [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolia Moldovei]], la Mănăstirea Voroneț a fost înființată o școală de copiști, de la care provin manuscrisele „Codicele” și „Psaltirea Voronețeană”.
În 1551 Grigorie Roșca s-a retras din scaunul mitropolitan, probabil din cauza vârstei sau din cauza neînţelegerilor cu urmașul lui Petru Rareș, Iliaș Vodă (același care l-a alungat din scaunul episcopal și pe Macarie al Romanului).
Grigorie Roșca a trecut la Domnul pe data de [[5 februarie ]] 1570, având respectabila vârstă de 90 de ani. A fost înmormântat la Mănăstirea Voroneț.<ref name="Moldoveanu"/>
==Referințe==
{{start box}}
{{succesiune|
înainte=[[Teofan Ial Moldovei|Teofan I]]|
titlu=[[Listă a mitropoliților Moldovei|Mitropolit al Moldovei]]|
ani=1546-1551|
{{end box}}
[[Categorie:Mitropoliți români]]
[[Categorie:Mitropolia Moldovei]]