14.992 de modificări
Modificări
→Legături externe: +categ.
{{Articol de calitate}}[[ImageImagine:Cuviosul_Paisie_Aghioritul.jpg|thumb|right|170 250 px|Cuviosul stareţ stareț Paisie Aghioritul]][[Cuvios]]ul '''Cuviosul Paisie Aghioritul''' este unul dintre cei mai iubiţi părinţi iubiți părinți care au vieţuit viețuit la [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]. A adormit în întru Domnul la [[12 iulie]] 1994, fiind îngropat în incinta [[Mănăstirea "Sfântul Sf. Ioan Evanghelistul" (Suroti-Tesalonic, Grecia)|Mănăstirii "Sfântul „Sfântul Ioan Evanghelistul" Evanghelistul” din Suroti]] , lângă Tesalonic. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[12 iulie]].
==Viaţa Viața Cuviosului Paisie=='''Naşterea ===Nașterea în Farasa-Capadociei'''===Stareţul Starețul Paisie, după numele său de mirean Arsenie Eznepidis, s-a născut în Farasa Capadociei – Asia Mică, la [[25 iulie 1924]]1924, de ziua adormirii Sfintei şi și Dreptei [[Ioachim și Ana|Ana]], din părinţi evlavioşipărinți evlavioși. Tatăl său se numea [[Prodromu|Prodromos]] şi și era conducătorul locuitorilor Farasei. Pe mama sa o chema Evloghia (mai târziu, în KoniţaKonița, o strigau [[Evlampia]]).
===Îmbolnăvirea și ultimii ani ai vieții Cuviosului===
Cam de prin 1988, a început să aibă probleme cu intestinul. Hemoragia sporea, atât în cantitate, cât și în frecvență, astfel încât în 1993 starea lui se înrăutățise mult. Situația a continuat până în octombrie 1993. Pe [[4 noiembrie]]/ [[22 octombrie]] 1993, a ieșit pentru ultima oară din Sfântul Munte, pentru a fi prezent, ca de obicei, la [[Privegherea de toată noaptea|privegherea]] [[sărbătoare|sărbătorii]] Sfântului Arsenie ([[10 noiembrie]]), la Mănăstirea „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Suroti. Acolo a rămas pentru puțin timp și a hotărât să se întoarcă în Sfântul Munte. În vreme ce se pregătea de plecare, starea sănătății sale s-a înrăutățit brusc. I s-a descoperit o tumoare canceroasă la intestinul gros și s-a luat hotărârea de a fi operat pe data de [[4 februarie]] 1994. A stat internat la Spitalul Theaghenio (Tesalonic) timp de 10 zile, după care a fost adus să se refacă la Mănăstirea Suroti. Însă starea sănătății sale s-a înrăutățit și mai mult din cauza metastazelor localizate la ficat și plămâni. Pe la sfârșitul lui iunie 1994, doctorii l-au anunțat că, omenește vorbind, îi mai rămăseseră cam două-trei săptămâni din viață.
===Adormirea sa întru Domnul===Pe [[Image:Paisieagh7.jpg|thumb|right|170 px|Părintele Paisie cel iubitor 12 iulie]] 1994, la ora 11 noaptea, într-o zi de Hristosmarți, Starețul și-a dat cuviosul lui [[suflet]]în mâinile Domnului. A adormit și a fost înmormântat la Sfânta Mănăstire a Sfântului Ioan Teologul de la Suroti (Tesalonic), potrivit dorinței sale. Mormântul său a devenit o nouă scăldătoare a Siloamului pentru mulțimile care vin zilnic aici într-un șuvoi nesecat.
==[[MiuneMinune|Minuni]] ale Fericitului stareţ stareț Paisie==La exact 1 an şi și 1 zi de la plecarea la Domnul a [[Sofronie (Saharov)|Arhimandritului Sofronie]], pe 12 iulie 1994 a fost chemat la lăcaşurile cereşti şi lăcașurile cerești și un alt sfânt dintre cei mai mari dăruiţi dăruiți nouă în aceste "timpuri „timpuri de cernere" cernere” dinaintea sfârşitului sfârșitului veacului: Cuviosul Paisie Aghioritul. De ziua naşterii nașterii sale pentru [[Împărăţia Împărăția lui Dumnezeu]], întru pomenirea şi și cinstirea sa, vă împărtăşim împărtășim minunile săvârşite săvârșite după sfânta sa adormire, extrase din "Viaţa" „Viața” scrisă de [[Ieromonah]]ul Isaac.
*[http://www.razbointrucuvant.ro/2008/07/12/minunile-cuviosului-paisie-aghioritul-14-ani-de-la-mutarea-la-cer/ Aici poţi poți citi căteva câteva din minunile Cuviosului]
[[ImageImagine:Righteous-paisios-the-athonite.jpg|thumb|right|170 px|Fericitul Paisie Aghioritul]]
==[[TroparulTropar]] ul Fericitului Paisie Aghioritul (glas I)==:Să-l lăudăm toţi credincioşii toți credincioșii într-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi și îndrumarea noastră,
:Pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut Stăpânului, arzând de dragoste pentru întreaga lume,
:Pe Paisie mult minunatul, care inima şiși-a pus pentru noi şi și pentru mântuirea noastră,:Şi Și să-i cântăm cu mulţumire mulțumire zicând: '''Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!'''[[ImageImagine:01.jpg|thumb|right|170 px|Părintele Paisie şi și ucenicul necuvântător]]
==[[Acatist]]ul Cuviosului Paisie==
*[http://bastrix.wordpress.com/2007/03/17/acatistul-cuviosului-parintelui-nostru-paisie-aghioritul/ Acatistul Cuviosului Paisie] (canonizarea Fericitului stareţ stareț se află în curs de desfăşuraredesfășurare)
==[[Fericiri]]le Părintelui Paisie==
[[ImageImagine:Icon_of_Elder_Paisios.jpg|thumb|left|220 px|Sfântul Paisie Aghioritul]]'''1. FericiţiFericiți''' sunt cei care au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii şi și trăiesc departe de lume şi și aproape de Dumnezeu împărtăşinduîmpărtășindu-se de bucurii paradisiace încă de pe pământ.
'''2. FericiţiFericiți''' sunt cei care au izbutit să trăiască ascunşi şiascunși și, dobândind [[virtute|virtuţivirtuți]] mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică.
'''3. FericiţiFericiți''' sunt cei care au izbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-şi și în felul acesta bogăţia bogăția lor [[duhovnic|duhovnicească]].
'''4. FericiţiFericiți''' sunt cei care nu propovăduiesc [[Evanghelie|Evanghelia]] prin cuvinte, ci o trăiesc şi și o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, care îi trădează.'''5. Fericiţi''' sunt cei care se bucură când sunt clevetiţi pe nedrept, iar nu atunci când sunt lăudaţi pe drept pentru viaţa lor virtuoasă. Acesta este semnul sfinţeniei şi nu nevoinţa seacă a faptelor trupeşti şi numărul mare al nevoinţelor, care, atunci când nu se fac cu smerenie şi cu scopul de a omorî pe omul cel vechi, creează numai simţăminte false.
'''65. FericiţiFericiți''' sunt cei care preferă să fie nedreptăţiţi decât să nedreptăţească şi primesc netulburaţi şi în tăcere nedreptăţilese bucură când sunt clevetiți pe nedrept, arătând cu fapta că ei cred “întru Unul Dumnezeuiar nu atunci când sunt lăudați pe drept pentru viața lor virtuoasă. Acesta este semnul sfințeniei și nu nevoința seacă a faptelor trupești și numărul mare al nevoințelor, Tatăl Atotţiitorul” şi de Acesta aşteaptă să fie îndreptăţiţicare, iar atunci când nu se fac cu smerenie și cu scopul de oamenia omorî pe omul cel vechi, în felul acesta izbăvindu-se de deşertăciunecreează numai simțăminte false.
'''76. FericiţiFericiți''' sunt cei care preferă să fie s-au născut beteginedreptățiți decât să nedreptățească și primesc netulburați și în tăcere nedreptățile, arătând cu fapta că ei cred „întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul” și de Acesta așteaptă să fie s-au făcut din neatenţia lorîndreptățiți, dar iar nu murmurăde oameni, ci slavoslovesc pe Dumnezeu. Aceştia vor avea locul cel mai bun în rai împreună cu mărturisitorii şi mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos şifelul acesta izbăvindu-au dat mâinile şi picioarele lor spre tăiere, iar acum, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele şi mâinile lui Hristosse de deșertăciune.
'''87. FericiţiFericiți''' sunt cei care fie s-au născut urâţi şi sunt dispreţuiţi aicibetegi, pe pământfie s-au făcut din neatenția lor, deoarece acestoradar nu murmură, dacă [[doxologie|ci slavoslovesc]] pe Dumnezeu şi nu cârtesc, li se păstrează . Aceștia vor avea locul cel mai frumos din bun în rai împreună cu mărturisitorii și mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos și-au dat mâinile și picioarele lor spre tăiere, iar acum, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele și mâinile lui Hristos.
'''98. FericiteFericiți''' sunt văduvele cei care s-au purtat haine negre în aceasta viaţănăscut urâți și sunt disprețuiți aici, pe pământ, deoarece acestora, fie şi fără voie şi au trăit o viaţă duhovnicească albă slavoslovind dacă [[doxologie|slavoslovesc]] pe Dumnezeu fără să murmureși nu cârtesc, iar nu cele care poartă haine pestriţe şi duc o viaţă pestriţăli se păstrează locul cel mai frumos din rai.
'''109. Fericiţi''' şi '''de trei ori fericiţiFericite''' sunt orfanii văduvele care au fost lipsiţi de afecţiunea părinţilor lorpurtat haine negre în aceasta viață, deoarece unii ca aceştia fie și fără voie și au izbutit să-şi facă trăit o viață duhovnicească albă slavoslovind pe Dumnezeu Tată încă din această viaţăfără să murmure, având în acelasi timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecţiunea părinţilor lor, de care s-au lipsit şi iar nu cele care creşte cu dobândăpoartă haine pestrițe și duc o viață pestriță.
'''1110. FericiţiFericiți''' și '''de trei ori fericiți''' sunt părinţii orfanii care nu folosesc cuvântul “nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează au fost lipsiți de la rău prin viaţa afecțiunea părinților lor sfântă, deoarece unii ca aceștia au izbutit să-și facă pe care copiii o imită şiDumnezeu Tată încă din această viață, bucuroşiavând în același timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecțiunea părinților lor, urmează lui Hristos de care s-au lipsit și care crește cu nobleţe duhovniceascădobândă.
'''1211. FericiţiFericiți''' sunt părinții care nu folosesc cuvântul „nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează de la rău prin viața lor sfântă, pe care s-au născut [[sfinţi]] “din pântecele maicii lor”copiii o imită și, dar mai fericiţi sunt aceia care s-au născut cu tot felul de patimi moştenitebucuroși, însă s-au nevoit urmează lui Hristos cu sudori şi le-au dezrădăcinat dobândind împărăţia lui Dumnezeu “întru sudoarea feţii” lornoblețe duhovnicească.
'''1312. FericiţiFericiți''' sunt copiii care de mici s-au trăit într-un mediu duhovnicesc şi astfelnăscut [[sfinți]] „din pântecele maicii lor”, fără osteneală, au sporit în viaţa cea duhovnicească. Dar '''de trei ori dar mai fericiţi''' fericiți sunt copiii cei nedreptăţiţi aceia care nu s-au fost ajutaţi deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciţi spre rău, dar care, îndată ce au auzit născut cu tot felul de Hristospatimi moștenite, însă s-au tresăltat în inima lor şi întorcându-se nevoit cu 180 de grade, şisudori și le-au întraripat sufletul ieşind din sfera de atracţie a pământului şi mişcându-se în orbita duhovniceascădezrădăcinat dobândind împărăția lui Dumnezeu „întru sudoarea feții” lor.
'''13. Fericiți''' sunt copiii care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc și astfel, fără osteneală, au sporit în viața cea duhovnicească. Dar '''de trei ori mai fericiți''' sunt copiii cei nedreptățiți care nu au fost ajutați deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciți spre rău, dar care, îndată ce au auzit de Hristos, au tresăltat în inima lor și întorcându-se cu 180 de grade, și-au întraripat sufletul ieșind din sfera de atracție a pământului și mișcându-se în orbita duhovnicească. '''14. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe astronauţii astronauții care se mişcă mișcă în spaţiuspațiu, câteodată în jurul lunii, alteori pe lună. Însă '''mai fericiţifericiți''' sunt nematerialnicii lui Hristos, zburătorii prin rai, care urcă la Dumnezeu şi și adeseori umblă prin rai, în adevărata lor locuinţălocuință, cu mijlocul cel mai rapid şi și fără mult combustibil, ci doar cu un posmag.
[[Imagine:Paisios telos 2b.jpg|thumb|right|155 px|Părintele Paisie]]
'''15. FericiţiFericiți''' sunt cei care slavoslovesc pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează şi și îi ajută să meargă noaptea, însă '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au priceput că nici lumina lunii nu este a lunii şi și nici lumina lor duhovnicească nu este a lor, ci a lui Dumnezeu. Căci zidirile, fie că lucesc ca oglinda, fie ca sticla, fie ca un capac de conservă, dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste ele, nu este cu putinţă putință să lucească.
'''16. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe cei care trăiesc în palate de cristal şi și au toate înlesnirile, însă '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au izbutit să-şi și simplifice viaţa viața lor şi și s-au eliberat de lanţul lanțul acestei evoluţii lumeşti evoluții lumești a multor înlesniri (de fapt a multor greutăţigreutăți) şi și astfel s-au slobozit de neliniştea înfricoşătoare neliniștea înfricoșătoare a epocii noastre.
'''17. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe cei care pot să dobândească bunătăţile bunătățile lumii. Dar '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care le dau pe toate pentru Hristos şi și se lipsesc de orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos zi şi și noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu: “Dumnezeul „Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă şi și nu încape în inima mea cea mică”.
'''18. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe cei care au funcţiile funcțiile cele mai înalte şi și casele cele mai mari, deoarece aceştia aceștia au toate înlesnirile şi și duc o viaţă viață tihnită. Dar '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc şi puţină și puțină hrană şi și îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deşartă deșartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca nişte niște fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte.
'''19. NorocoşiNorocoși''' sunt cei care devin generali şi miniştriiși miniștrii, dar şi și cei care devin şi și pentru câteva ore, atunci când se îmbată şi și se bucură pentru aceasta. Dar '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au omorât pe omul lor cel vechi, s-au imaterializat şi și au izbutit prin [[Duhul Sfânt]] să devină [[îngerîngeri]]i pământeştipământești. Unii ca aceştia aceștia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau şi și se îmbată mereu de vinul paradisiac.[[Imagine:Cuviosul-paisie-aghioritul.jpg|frame|left|Cuviosul Paisie Aghioritul]]'''20. Fericiți''' cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecați ca nebuni și astfel vor intra în rai fără pașaport. Dar '''mai fericiți și de trei ori fericiți''' sunt cei foarte învățați, care o fac pe nebunii pentru dragostea lui Hristos și își bat joc de toată deșertăciunea lumii. Această [[nebun pentru Hristos|nebunie pentru Hristos]] prețuiește mai mult decât toată știința și înțelepciunea înțelepților întregii lumi.
[[Imagine:1-320.jpg|left|thumb|250 px|Mormântul Cuviosului Paisie de la Mănăstirea Suroti-Tesalonic]]
„— Părinte, ați spus că pe cât te depărtezi de mângâierea omenească, pe atât o primești pe cea dumnezeiască. De aceea înțelegi mai bine rugăciunea atunci când ești flămând?
:— Da, pentru că un flămând înțelege pe cel flămând. Unul sătul nu-l înțelege. Am auzit că undeva se aruncă mâncarea, iar puțin mai departe niște refugiați ruși nu au ce mânca. Trăiesc săptămâni în sere, în niște bărăci de tablă. Să zicem că nu știi că acolo, aproape, există oameni care au nevoie. Bine, dar nu întrebi ca să afli? Să arunci mâncarea? Noi nici lucrul cel nefolositor pe care îl avem nu îl dam. Este păcat ca unul să nu poată cumpăra ceva de care are nevoie și altul să aibă lucruri pe care nu le folosește și să nu le dea celui care are nevoie de ele. Asta pentru mine este iadul cel mai mare. La Judecată, Hristos ne va spune: „Am flămânzit și nu Mi-ați dat să mănânc.””
*'''Mai multe cuvântări duhovnicești ale Cuviosului:''' [http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Apasă aici!] și [http://www.sfaturiortodoxe.ro/avortul/avort-nastere-copil-5-luni.htm aici]
Aceste două icoane reprezintă chipurile [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] și Mântuitorului [[Iisus Hristos]], după cum i s-au arătat în vedenie Cuviosului Paisie Aghioritul.
*'''Aceste înregistrări sunt făcute în anul 1982:''' [http://adria74.wordpress.com/2007/12/13/vocea-cuviosului-paisie-aghioritul/ Apasă aici!]
==Descoperiri dumnezeieştiCărți ale Părintelui Paisie==*''„Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan”''*''„[[Imagine:34.jpg|left|thumb|170 px|Icoana Mântuitorului Hristos pictată de maicile de la Suroti după indicaţiile Părintelui PaisieNevoință]]duhovnicească”''*''„[[Imagine:8.jpg|right|thumb|170 px|Icoana Maicii Domnului de la Sfântul Mormânt nefăcută de mâini omeneştiTrezvie]]duhovnicească”''*''„Viața de familie”''Părintele Paisie a primit adesea în timpul vieţii sale, când se ruga în [[smerenia|smerenie]] profundă, descoperiri ale voii lui Dumnezeu*''„Epistole”''*''„Părinți aghioriți. Mai mult, Însuşi Hristos i s-a arătat, precum şi Maica Domnului şi alţi sfinţi. Fapt pentru care a pictat mai multe icoane cu sfinţii care i se arătau. Despre Flori din [[Maica Grădina Maicii Domnului]], Părintele Paisie a spus că chipul ei seamănă cu cel din ”''*''„Sfântul [[icoanaArsenie Capadocianul]] de la [[Sfântul Mormânt]], a Maicii cu Pruncul, iar în legătură cu Mântuitorul Hristos, a dat indicaţii maicilor de la Suroti cum să-I picteze Chipul, aşa cum i S-a arătat părintelui. ”''*'''Aceste două icoane reprezintă chipurile „[[Maica DomnuluiPatimă|Maicii DomnuluiPatimi]] şi Mântuitorului și [[Iisus Hristosvirtuți]], după cum a i s-au arătat în vedenie Cuviosului Paisie Aghioritul!”'''
:'''Cărțile sunt tipărite la Editura Evanghelismos: [http://www.evanghelismos.ro/ www.evanghelismos.ro]'''
==Cărți despre Părintele Paisie==
*''„Viața Cuviosului Paisie Aghioritul”'' de ierom. Isaac Aghioritul
*''„Părintele Paisie mi-a spus...”'' de Athanasios Rakovalis
[[Imagine:Paisieaghioritul11.jpg|right|thumb|170 px|Părintele Paisie adâncit în rugăciunea către Dulcele Iisus!]]
*''„Cuviosul Paisie Aghioritul. Mărturii ale închinătorilor”'' de Nicolae Zurnazoglu
*''[http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/ „Marii inițiați ai Indiei și Părintele Paisie”],'' de Dyonysios Farasiotis (puteți citi și descărca integral cartea de pe site)
*[[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]
*[[Sofronie (Saharov)|Fericitul Sofronie Saharov]]
*[[Mănăstirea "Sfântul Sf. Ioan Evanghelistul" (Suroti-Tesalonic, Grecia)]]
==Legături externe==
*[http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Nevoia Necesitatea de a-L mărturisi pe Hristos lumii], (fragmente ale Părintelui Paisie despre situaţia situația Bisericii Ortodoxe în lume şi și necesitatea mărturisirii credinţeicredinței).*[http://www.scribd.com/doc/4034309/Pr-Paisie-Aghioritul-Scrisoare-despre-semnele-vremurilor Pr. Paisie - Despre semnele vremurilor], (se poate descărca)
[[Categorie:SfinţiCuvioși]][[Categorie:CuvioşiSfinți athoniți]][[Categorie:Muntele AthosSfinți greci]][[Categorie:Sfinţi greciMonahism]][[Categorie:OameniPărinți duhovnicești ai secolului XX]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
[[el:Παΐσιος ο Αθωνίτης]][[Categorieen:MonahismPaisios of Mount Athos]][[Categoriept:Părinţi duhovniceşti ai secolului XXPaísios do Monte Athos]]