14.992 de modificări
Modificări
→Legături externe: +categ.
{{În cursArticol de calitate}}[[Imagine:Cuviosul_Paisie_Aghioritul.jpg|thumb|right|250 px|Cuviosul stareț Paisie Aghioritul]][[Cuvios]]ul '''Paisie Aghioritul''' este unul dintre cei mai iubiți părinți care au viețuit la [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]. A adormit întru Domnul la [[12 iulie]] 1994, fiind îngropat în incinta [[Mănăstirea Sf. Ioan Evanghelistul (Suroti-Tesalonic, Grecia)|Mănăstirii „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Suroti]], lângă Tesalonic. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[12 iulie]].
===Copilăria în Konița===
În Farasa, pe [[7 august]] 1924, cu puțină vreme înainte de plecarea lor înspre Grecia (odată cu schimbul de populație de după primul război mondial), a fost botezat de către Sfântul [[Arsenie Capadocianul]], care i-a pus la [[botez]] numele său. Pe [[14 septembrie]] 1924 părinții lui ajunseră în portul Pireu. După ce au trecut prin multe greutăți și neajunsuri, zăbovind o scurtă vreme și în Kerkira, s-au stabilit în Konița, unde micul Arsenie a terminat școala primară. Până să meargă în armată, a lucrat ca tâmplar.
===Îmbolnăvirea și ultimii ani ai vieții Cuviosului===Cam de prin 1988, a început să aibă probleme cu intestinul. Hemoragia sporea, atât în cantitate, cât și în frecvență, astfel încât în 1993 starea lui se înrăutățise mult. Situația a continuat până în octombrie 1993. Pe [[4 noiembrie]]/ [[22 octombrie]] 1993, a ieșit pentru ultima oară din Sfântul Munte, pentru a fi prezent, ca de obicei, la [[Image:Paisieagh7.jpgPrivegherea de toată noaptea|thumbprivegherea]] [[sărbătoare|right|170 px|Părintele Paisie şi ucenicul necuvântătorsărbătorii]] Sfântului Arsenie ([[10 noiembrie]]==Minuni ale Fericitului stareţ Paisie==:La exact 1 an si 1 zi ), la Mănăstirea „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Suroti. Acolo a rămas pentru puțin timp și a hotărât să se întoarcă în Sfântul Munte. În vreme ce se pregătea de plecare, starea sănătății sale s-a înrăutățit brusc. I s-a descoperit o tumoare canceroasă la plecarea la Domnul intestinul gros și s-a luat hotărârea de a fi operat pe data de [[Arhimandritului Sofronie4 februarie]]1994. A stat internat la Spitalul Theaghenio (Tesalonic) timp de 10 zile, pe 12 iulie 1994 după care a fost chemat adus să se refacă la lacasurile ceresti si un alt sfant dntre cei Mănăstirea Suroti. Însă starea sănătății sale s-a înrăutățit și mai mari daruiti noua in aceste “timpuri de cernere”dinaintea sfarsitului veacului: Cuviosul Paisie Aghioritulmult din cauza metastazelor localizate la ficat și plămâni. De ziua nasterii sale pentru Imparatia Pe la sfârșitul lui Dumnezeuiunie 1994, intru pomenirea si cinstirea sadoctorii l-au anunțat că, va impartasim astazi minunile savarsite dupa sfanta sa adormireomenește vorbind, extrase îi mai rămăseseră cam două-trei săptămâni din [[“Viata”]] scrisa de Ieromonahul Isaacviață.
*[http://www.razbointrucuvant.ro/2008/07/12/minunile-cuviosului-paisie-aghioritul-14-ani-de-la-mutarea-la-cer/ Aici poți citi câteva din minunile Cuviosului] [Image[Imagine:Righteous-paisios-the-athonite.jpg|thumb|right|170 px|Fericitul Paisie Aghioritul]] ==Troparul [[Tropar]]ul Fericitului Paisie Aghioritul (glas I)==:Să-l lăudăm toţi credincioşii toți credincioșii într-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi și îndrumarea noastră,
:Pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut Stăpânului, arzând de dragoste pentru întreaga lume,
:Pe Paisie mult minunatul, care inima şiși-a pus pentru noi şi și pentru mântuirea noastră,:Şi Și să-i cântăm cu mulţumire mulțumire zicând: '''Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!'''[[Imagine:01.jpg|thumb|right|170 px|Părintele Paisie și ucenicul necuvântător]] ==[[Acatist]]ul Cuviosului Paisie==*[http://bastrix.wordpress.com/2007/03/17/acatistul-cuviosului-parintelui-nostru-paisie-aghioritul/ Acatistul Cuviosului Paisie] (canonizarea Fericitului stareț se află în curs de desfășurare) ==[[Fericiri]]le Părintelui Paisie==[[Imagine:Icon_of_Elder_Paisios.jpg|thumb|left|220 px|Sfântul Paisie Aghioritul]]'''1. Fericiți''' sunt cei care au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii și trăiesc departe de lume și aproape de Dumnezeu împărtășindu-se de bucurii paradisiace încă de pe pământ. '''2. Fericiți''' sunt cei care au izbutit să trăiască ascunși și, dobândind [[virtuți]] mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică. '''3. Fericiți''' sunt cei care au izbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-și în felul acesta bogăția lor [[duhovnic|duhovnicească]]. '''4. Fericiți''' sunt cei care nu propovăduiesc [[Evanghelie|Evanghelia]] prin cuvinte, ci o trăiesc și o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, care îi trădează. '''5. Fericiți''' sunt cei care se bucură când sunt clevetiți pe nedrept, iar nu atunci când sunt lăudați pe drept pentru viața lor virtuoasă. Acesta este semnul sfințeniei și nu nevoința seacă a faptelor trupești și numărul mare al nevoințelor, care, atunci când nu se fac cu smerenie și cu scopul de a omorî pe omul cel vechi, creează numai simțăminte false. '''6. Fericiți''' sunt cei care preferă să fie nedreptățiți decât să nedreptățească și primesc netulburați și în tăcere nedreptățile, arătând cu fapta că ei cred „întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul” și de Acesta așteaptă să fie îndreptățiți, iar nu de oameni, în felul acesta izbăvindu-se de deșertăciune. '''7. Fericiți''' sunt cei care fie s-au născut betegi, fie s-au făcut din neatenția lor, dar nu murmură, ci slavoslovesc pe Dumnezeu. Aceștia vor avea locul cel mai bun în rai împreună cu mărturisitorii și mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos și-au dat mâinile și picioarele lor spre tăiere, iar acum, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele și mâinile lui Hristos. '''8. Fericiți''' sunt cei care s-au născut urâți și sunt disprețuiți aici, pe pământ, deoarece acestora, dacă [[doxologie|slavoslovesc]] pe Dumnezeu și nu cârtesc, li se păstrează locul cel mai frumos din rai. '''9. Fericite''' sunt văduvele care au purtat haine negre în aceasta viață, fie și fără voie și au trăit o viață duhovnicească albă slavoslovind pe Dumnezeu fără să murmure, iar nu cele care poartă haine pestrițe și duc o viață pestriță. '''10. Fericiți''' și '''de trei ori fericiți''' sunt orfanii care au fost lipsiți de afecțiunea părinților lor, deoarece unii ca aceștia au izbutit să-și facă pe Dumnezeu Tată încă din această viață, având în același timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecțiunea părinților lor, de care s-au lipsit și care crește cu dobândă. '''11. Fericiți''' sunt părinții care nu folosesc cuvântul „nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează de la rău prin viața lor sfântă, pe care copiii o imită și, bucuroși, urmează lui Hristos cu noblețe duhovnicească. '''12. Fericiți''' sunt copiii care s-au născut [[sfinți]] „din pântecele maicii lor”, dar mai fericiți sunt aceia care s-au născut cu tot felul de patimi moștenite, însă s-au nevoit cu sudori și le-au dezrădăcinat dobândind împărăția lui Dumnezeu „întru sudoarea feții” lor. '''13. Fericiți''' sunt copiii care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc și astfel, fără osteneală, au sporit în viața cea duhovnicească. Dar '''de trei ori mai fericiți''' sunt copiii cei nedreptățiți care nu au fost ajutați deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciți spre rău, dar care, îndată ce au auzit de Hristos, au tresăltat în inima lor și întorcându-se cu 180 de grade, și-au întraripat sufletul ieșind din sfera de atracție a pământului și mișcându-se în orbita duhovnicească.
'''16. Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care trăiesc în palate de cristal și au toate înlesnirile, însă '''mai fericiți''' sunt cei care au izbutit să-și simplifice viața lor și s-au eliberat de lanțul acestei evoluții lumești a multor înlesniri (de fapt a multor greutăți) și astfel s-au slobozit de neliniștea înfricoșătoare a epocii noastre.
'''18. Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care au funcțiile cele mai înalte și casele cele mai mari, deoarece aceștia au toate înlesnirile și duc o viață tihnită. Dar '''mai fericiți''' sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc și puțină hrană și îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deșartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca niște fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte.
[[Imagine:Paisieagh4.jpg|thumb|right|170 px|Cuviosul Paisie Aghioritul cu ucenicii săi din Sfântul Munte Athos]]
„Mult mă bucur când văd suflete care iau aminte și se nevoiesc în lumea care s-a umplut de diavoli. Dumnezeu, ca un bun și drept cum este, ne-a dat tuturor harismele potrivite fiecăruia - de pildă bărbaților bărbăția și femeilor dragostea - ca să ne nevoim și să urcăm treptele duhovnicești cu ajutorul harului dumnezeiesc spre a ne apropia din ce în ce mai mult de Cel Care este Creatorul nostru. Nu trebuie să uităm niciodată ca avem alături de noi, afară de oameni ce ne pot ajuta duhovnicește, și pe Iisus Hristos, Care ne ajută, pe Maica Domnului, pe heruvimi, pe serafimi și pe toți sfinții. '''Așadar, curaj!''' Hristos este foarte puternic, este atotputernic și ne va da puterea Sa cea dumnezeiască să sfărâmăm coarnele celui viclean. Ne urmărește mereu nevăzut și ne întărește atunci când noi avem intenție bună și ne facem, după putere, mica noastră nevoința.”
„— Gheronda (''părinte''), la ce să luăm aminte mai mult în Postul Mare?:"- Parinte— La noblețe, ati spus ca pe cat te departezi de mangaierea omeneascala noblețea duhovnicească.:— Gheronda, pe atat Postul Mare nu este mai mult o primesti pe cea dumnezeiasca. De aceea intelegi mai bine rugaciunea atunci cand esti flămândperioadă de pocăință?:- Da— Noblețe, noblețe, pentru ca un flămând intelege pe cel flămândsă fiți prinși în mreaja lui Hristos. Unul sătul Altfel nu-l intelegei chip să sporiți. Am auzit ca undeva se arunca mancarea, iar putin mai departe niste refugiati rusi nu au Dacă ați ști ce manca. Traiesc saptamani in sereaduce noblețea, in niste baraci de tabla. Sa zicem ca nu stii ca acolo, aproape, exista oameni care au nevoie. Bine, dar nu intrebi ca sa afli? Sa arunci mancarea? Noi ați vâna-o zi și noapte; nici lucrul cel nefolositor pe care il avem nu il damn-ați mai dormi. Este pacat ca unul sa nu poata cumpara ceva Dacă cercetezi cu de care are nevoie si altul sa aiba lucruri pe care nu le foloseste si sa nu le dea celui care are nevoie de ele. Asta pentru mine este iadul cel mai mare. La Judecata-amănuntul noblețea duhovnicească, Hristos ne va spune: “Am flamanzit si nu Mi-ati dat sa mananc“vei vedea ascunsă în ea măreția lui Dumnezeu."”
[[Imagine:1-320.jpg|left|thumb|250 px|Mormântul Cuviosului Paisie de la Mănăstirea Suroti-Tesalonic]]
„— Câte greutăți întâmpinați la Colibă, Gheronda! Vin acolo bolnavi psihic, consumatori de droguri...
:— Aici se vede dacă avem dragoste adevărată. În persoana fratelui nostru Îl vedem pe Hristos. Căci tot ce facem ca să-l odihnim pe fratele nostru este ca și cum o facem pentru Însuși Hristos. „Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut.””
*'''Mai multe cuvântări duhovnicești ale Cuviosului:''' [http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Apasă aici!] și [http://www.sfaturiortodoxe.ro/avortul/avort-nastere-copil-5-luni.htm aici]
==Descoperiri dumnezeiești==
[[Imagine:34.jpg|thumb|170 px|Icoana Mântuitorului Hristos pictată de maicile de la Suroti după indicațiile Părintelui Paisie]]
[[Imagine:8.jpg|right|thumb|170 px|Icoana Maicii Domnului de la Sfântul Mormânt nefăcută de mâini omenești]]
Părintele Paisie a primit adesea în timpul vieții sale, când se ruga în [[smerenia|smerenie]] profundă, descoperiri ale voii lui Dumnezeu. Mai mult, Însuși Hristos i s-a arătat, precum și Maica Domnului și alți sfinți. Fapt pentru care a pictat mai multe icoane cu sfinții care i se arătau. Despre [[Maica Domnului]], Părintele Paisie a spus că chipul ei seamănă cu cel din [[Icoană|icoana]] de la [[Sfântul Mormânt]], a Maicii cu Pruncul, iar în legătură cu Mântuitorul Hristos, a dat indicații maicilor de la Suroti cum să-I picteze Chipul, așa cum i S-a arătat părintelui.
Aceste două icoane reprezintă chipurile [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] și Mântuitorului [[Iisus Hristos]], după cum i s-au arătat în vedenie Cuviosului Paisie Aghioritul.
==Înregistrări audio ale Părintelui Paisie==
*'''Aceste înregistrări sunt făcute în anul 1982:''' [http://adria74.wordpress.com/2007/12/13/vocea-cuviosului-paisie-aghioritul/ Apasă aici!]
==Cărți ale Părintelui Paisie==
*''„Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan”''
*''„[[Nevoință]] duhovnicească”''
*''„[[Trezvie]] duhovnicească”''
*''„Viața de familie”''
*''„Epistole”''
*''„Părinți aghioriți. Flori din [[Grădina Maicii Domnului]]”''
*''„Sfântul [[Arsenie Capadocianul]]”''
*''„[[Patimă|Patimi]] și [[virtuți]]”''
:'''Cărțile sunt tipărite la Editura Evanghelismos: [http://www.evanghelismos.ro/ www.evanghelismos.ro]'''
==Cărți despre Părintele Paisie==
*''„Viața Cuviosului Paisie Aghioritul”'' de ierom. Isaac Aghioritul
*''„Părintele Paisie mi-a spus...”'' de Athanasios Rakovalis
[[Imagine:Paisieaghioritul11.jpg|right|thumb|170 px|Părintele Paisie adâncit în rugăciunea către Dulcele Iisus!]]
==Legături externe==
*[http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Necesitatea de a-L mărturisi pe Hristos lumii], (fragmente ale Părintelui Paisie despre situația Bisericii Ortodoxe în lume și necesitatea mărturisirii credinței).
[[Categorie:SfinţiCuvioși]][[Categorie:CuvioşiSfinți athoniți]][[Categorie:Sfântul Munte AthosSfinți greci]][[Categorie:Sfinţi greciMonahism]][[Categorie:OameniPărinți duhovnicești ai secolului XX]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
[[el:Παΐσιος ο Αθωνίτης]]
[[en:Paisios of Mount Athos]]
[[pt:Paísios do Monte Athos]]