{{În cursArticol de calitate}}[[Imagine:Cuviosul_Paisie_Aghioritul.jpg|thumb|right|250 px|Cuviosul stareț Paisie Aghioritul]][[Cuvios]]ul '''Paisie Aghioritul''' este unul dintre cei mai iubiți părinți care au viețuit la [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]. A adormit întru Domnul la [[12 iulie]] 1994, fiind îngropat în incinta [[Mănăstirea Sf. Ioan Evanghelistul (Suroti-Tesalonic, Grecia)|Mănăstirii „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Suroti]], lângă Tesalonic. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[12 iulie]].

[[Image:Cuviosul_Paisie_Aghioritul.jpg|thumb|right|170 px|Fericitul ==Viața Cuviosului Paisie Aghioritul]]=====Nașterea în Farasa Capadociei==='''Cuviosul Starețul Paisie Aghioritul''' este unul dintre cei mai iubiţi părinţi care au vieţuit , după numele său de mirean Arsenie Eznepidis, s-a născut în Farasa Capadociei – Asia Mică, la [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos25 iulie]]. A adormit în Domnul la 12 iulie 19941924, fiind îngropat în incinta de ziua adormirii Sfintei și Dreptei [[Mănăstirii "Sfântul Ioan Evanghelistul" din SurotiIoachim și Ana|Ana]] lângă Tesalonic, din părinți evlavioși. Tatăl său se numea Prodromos și era conducătorul locuitorilor Farasei. Pe mama sa o chema Evloghia (mai târziu, în Konița, o strigau Evlampia).

==Scurtă însemnare biografică==Fericitul [[stareţ]] Paisie, după numele lui din lume Arsenie EznepidisÎn 1945 s-a înrolat în armată, unde s-a născut în Farasa Capadociei la 25 iulie 1924distins prin integritatea caracterului său, prin spiritul de sacrificiu, prin vitejie și prin însemnatul prinos de jertfă adus patriei, pe durata acțiunilor militare din timpului războiului civil. A venit fost lăsat la vatră în Grecia odată cu [[Schimbarea 1]] şi a crescut in Koniţaanul 1950.

Din fragedă vârstă ===Plecarea în Sfântul Munte===După îndeplinirea serviciului militar, a vizitat [[Muntele Athos|Sfântul Munte]], dar nu a trăit putut rămâne aici. Revine și se stabilește definitiv în Athos (la Sfânta [[nevoinţăMănăstirea Esfigmenu (Muntele Athos)|Mănăstire Esfigmenu]]; bucuria lui erau ) în 1953. Acolo, în 1954, a fost făcut [[Vieţile SfinţilorCălugăr#Treptele_c.C4.83lug.C4.83riei|rasofor]]și a luat numele de Averchie. În 1956, ale căror lupte se nevoia din pricina unor felurite situații, a fost silit să le simtă cu râvnă mai presus plece de masură şi la această [[mănăstire]], cu scumpătate minunată. S-[[binecuvântare]]a dedat rugăciunii neîncetate, cultivând în acelaşi timp [[smereniaduhovnic|părintelui său duhovnicesc]] şi dragostea. A învăţat meseria de tâmplar ca şi astfel și să-L imite pe Hristos. În armată a servit trei ani şi jumătate în timpul meargă la Sfânta [[războiului răzvrătiţilorMănăstirea Filotheu (Muntele Athos)|Mănăstire Filotheu]] , unde viețuia ca telegrafist[[Călugăr|monah]] și un unchi de-al său.

În tot ceea ce întreprindea===Primirea îngerescului chip monahal===Pe [[3 martie]] 1957, se distingea prin vioiciunea[[stareț]]ul lui l-a făcut „[[Călugăr#Treptele_c.C4.83lug.C4.83riei|stavrofor]]”, jertfirea dându-i [[Schima mică]] cu numele de sinePaisie, moralitatea şi în cinstea [[harismeleMitropolit]] ului Paisie al II-lea Cezareanul, cu care era și compatriot. În 1958 se mută la Sfânta Mănăstire a Nașterii Maicii Domnului, la Stomio – Konița, unde a rămas până în 1962. Prezența luiaici a fost binefăcătoare pentru întreaga regiune. În 1962, a plecat în peninsula [[Muntele Sinai|Sinai]] și a locuit la [[Chilia Sfinților Galaction și Epistimia]]. După ce şiÎn 1964, a revenit la Sfântul Munte și s-a îndeplinit datoria faţă stabilit la [[Schitul Ivironului]], la [[Chilia Sfinților Arhangheli]]. Atunci s-a legat și mai mult duhovnicește de Patrie a intrat in viaţa sfântul stareț [[călugăr|monahalăTihon]], pe rus de neam, care se nevoia la [[Chilia Cinstita Cruce]] a doritSfintei [[Mănăstirea Stavronikita (Muntele Athos)|Mănăstiri Stavronikita]]. Acesta i-o din copilăriea dat [[Schima mare]] la [[11 ianuarie]] 1966.

Fiind el incă mirean avusese cercetări dumnezeieşti, dar în viaţa sa monahală bunăvoinţa Domnului, a [[Maicii Domnului]] şi a [[SfinţilorImagine:Paisieagh7.jpg|thumb|left|200 px|Părintele Paisie cel iubitor de Hristos]] către el a atins culmi înalte.

A pustnicit ===Mănăstirea Sfântului Ioan Teologul din Suroti===În 1966, s-a îmbolnăvit și a fost internat mai multe luni în Spitalul Papanicolau din Tesalonic, unde i-a fost extirpată o mare parte dintr-un plămân, din cauza existenței unor bronșectazii (dilatație a bronhiilor). Pe durata bolii l-au slujit măicuțele de la [[Muntele Athos|Mănăstirea Sfântul Munte]]Ioan Teologul (Suroti, la mănăstirea Stomiu Grecia)|Mănăstirea Sfântului Ioan Evanghelistul și Teologul din Koniţa şi la [[SinaiSuroti]], care în acea vreme încă nu erau călugărițe. A trăit ascunsDe atunci, simțind o mare recunoștință față de aceste surori, pentru sprijinul lor, s-a dăruit întregii lumiangajat să le ajute la însemnata lucrare duhovnicească pe care tocmai o începeau, ridicarea Sfintei Mănăstiri. A îndrumatOdată cu temeliile clădirilor, a mângâiatpus și temeliile cele duhovnicești. Astfel, Starețul s-a tămăduit, a odihnit mulţimea oamenilor care alergau la el. Sufletul lui legat mult de Mănăstirea Sfântului [[sfinţitApostolul Ioan|Ioan Teologul]] s, pe care a iubit-o și pe care nu a umplut cu totul de dragostea dumnezeiască şi chipul său cuvios iradia harul dumnezeiesc. Toată ziua aduna neobosit durerea omenească şi împrăştia mângâierea dumnezeiascăpărăsit-o nici după adormirea sa.

După dureri martirice===Revenirea în Sfântul Munte===Pe la sfârșitul lui 1967, cares-a dus la [[Katunakia (Muntele Athos)]] și s-a stabilit la [[Chilia Sfântului Ipatie]] a Mănăstirii [[Mănăstirea Marea Lavră (Muntele Athos)|Marea Lavră]]. În 1968, a mers la Mănăstirea Stavronikita, unde a ajutat la trecerea acesteia de la viața [[Lavră|idioritmică]] la cea [[chinovie|chinovial]], precum spuneași la punerea bazelor duhovnicești ale noii obști. Pe [[10 septembrie]] 1968 a adormit în Domnul duhovnicul Starețului, l[[cuvios]]ul Tihon. L-au folosit aşa cum nu la slujit în ultimele zile ale sale și, ascultându-au folosit nevoinţele lui pustniceşti de toată viaţai dorința, si-a odihnit urmat peste puțin timp (în Domnul [[1 martie]] 1969) la 12 iulie 1994 la Sihăstria Sfântului Ioan Evanghelistul [[Chilia Sfânta Cruce]], unde a rămas până în 1979. În mai 1979, s-a înscris ca monah aparținând de la Suroti-Tesalonic. A fost înmormântat lângă biserica Sfântului [[Sfântul Arsenie CapadocianulMănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)|Arsenie CapadocianulSfânta Mănăstire Kutlumuș]] și a preluat [[Chilia Nașterii Maicii Domnului – Panaguda]], locul pe unde au trecut și au primit ajutor mii de [[suflet]]e.

[[Image:01.jpg|thumb|right|170 px|Fericitul Paisie Aghioritul]]==Acatistul =Îmbolnăvirea și ultimii ani ai vieții Cuviosului Paisie===Cam de prin 1988, a început să aibă probleme cu intestinul. Hemoragia sporea, atât în cantitate, cât și în frecvență, astfel încât în 1993 starea lui se înrăutățise mult. Situația a continuat până în octombrie 1993. Pe [http:[4 noiembrie]]//bastrix[[22 octombrie]] 1993, a ieșit pentru ultima oară din Sfântul Munte, pentru a fi prezent, ca de obicei, la [[Privegherea de toată noaptea|privegherea]] [[sărbătoare|sărbătorii]] Sfântului Arsenie ([[10 noiembrie]]), la Mănăstirea „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Suroti.wordpressAcolo a rămas pentru puțin timp și a hotărât să se întoarcă în Sfântul Munte.com/2007/03/17/acatistulÎn vreme ce se pregătea de plecare, starea sănătății sale s-cuviosuluia înrăutățit brusc. I s-parinteluia descoperit o tumoare canceroasă la intestinul gros și s-nostru-paisie-aghioritul/ Acatistul Cuviosului Paisiea luat hotărârea de a fi operat pe data de [[4 februarie]] 1994. A stat internat la Spitalul Theaghenio (canonizarea Fericitului stareţ Tesalonic) timp de 10 zile, după care a fost adus să se află în curs de desfăşurare)refacă la Mănăstirea Suroti. Însă starea sănătății sale s-a înrăutățit și mai mult din cauza metastazelor localizate la ficat și plămâni. Pe la sfârșitul lui iunie 1994, doctorii l-au anunțat că, omenește vorbind, îi mai rămăseseră cam două-trei săptămâni din viață.

===Adormirea sa întru Domnul===Pe [[Fericirile12 iulie]] Părintelui Paisie==1. Fericiţi sunt cei care au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii şi trăiesc departe de lume şi aproape de Dumnezeu împărtăşindu1994, la ora 11 noaptea, într-o zi de marți, Starețul și-se de bucurii paradisiace încă a dat cuviosul lui [[suflet]] în mâinile Domnului. A adormit și a fost înmormântat la Sfânta Mănăstire a Sfântului Ioan Teologul de pe pământla Suroti (Tesalonic), potrivit dorinței sale. Mormântul său a devenit o nouă scăldătoare a Siloamului pentru mulțimile care vin zilnic aici într-un șuvoi nesecat.2. Fericiţi sunt cei care au izbutit să trăiască ascunşi şi, dobândind virtuţi mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică. 3. Fericiţi sunt cei care au izbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-şi în felul acesta bogăţia lor duhovnicească.==[[Minune|Minuni]] ale Fericitului stareț Paisie==4. Fericiţi sunt La exact 1 an și 1 zi de la plecarea la Domnul a [[Sofronie (Saharov)|Arhimandritului Sofronie]], pe 12 iulie 1994 a fost chemat la lăcașurile cerești și un alt sfânt dintre cei care nu propovăduiesc Evanghelia prin cuvinte, ci o trăiesc şi o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul mai mari dăruiți nouă în aceste „timpuri de cernere” dinaintea sfârșitului veacului: Cuviosul Paisie Aghioritul. De ziua nașterii sale pentru [[Împărăția lui Dumnezeu]], întru pomenirea și cinstirea sa, vă împărtășim minunile săvârșite după sfânta sa adormire, care îi trădează.5extrase din „Viața” scrisă de [[Ieromonah]]ul Isaac. *[http://www.razbointrucuvant. Fericiţi sunt cei care se bucură când sunt clevetiţi pe nedrept, iar nu atunci când sunt lăudaţi pe drept pentru viaţa lor virtuoasă. Acesta este semnul sfinţeniei şi nu nevoinţa seacă a faptelor trupeşti şi numărul mare al nevoinţelor, care, atunci când nu se fac cu smerenie şi cu scopul de a omorî ro/2008/07/12/minunile-cuviosului-paisie-aghioritul-14-ani-de-la-mutarea-la-cer/ Aici poți citi câteva din minunile Cuviosului] [[Imagine:Righteous-paisios-the-athonite.jpg|thumb|right|170 px|Fericitul Paisie Aghioritul]] ==[[Tropar]]ul Fericitului Paisie Aghioritul (glas I)==:Să-l lăudăm toți credincioșii într-un glas, pe omul cel vechi, creează numai simţăminte false.6. Fericiţi sunt cei care preferă să fie nedreptăţiţi decât să nedreptăţească şi primesc netulburaţi şi trimis de Dumnezeu în tăcere nedreptăţileaceste vremuri de cernere, arătând cu fapta că ei cred “întru Unul Dumnezeuspre mângâierea și îndrumarea noastră, Tatăl Atotţiitorul” şi de Acesta aşteaptă să fie îndreptăţiţi:Pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut Stăpânului, iar nu arzând de oamenidragoste pentru întreaga lume, în felul acesta izbăvindu-se de deşertăciune.7. Fericiţi sunt cei :Pe Paisie mult minunatul, care fie sinima și-au născut betegia pus pentru noi și pentru mântuirea noastră, fie s:Și să-i cântăm cu mulțumire zicând: '''Bucură-au făcut din neatenţia lorte, dar nu murmurăCuvioase Părinte Paisie, ci slavoslovesc luminătorule al vremurilor de pe Dumnezeuurmă!'''[[Imagine:01. Aceştia vor avea locul cel mai bun în rai împreună cu mărturisitorii şi mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos şijpg|thumb|right|170 px|Părintele Paisie și ucenicul necuvântător]] ==[[Acatist]]ul Cuviosului Paisie==*[http://bastrix.wordpress.com/2007/03/17/acatistul-cuviosului-parintelui-au dat mâinile şi picioarele lor spre tăiere, iar acum, nostru-paisie-aghioritul/ Acatistul Cuviosului Paisie] (canonizarea Fericitului stareț se află în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele şi mâinile lui Hristos.curs de desfășurare)8==[[Fericiri]]le Părintelui Paisie==[[Imagine:Icon_of_Elder_Paisios.jpg|thumb|left|220 px|Sfântul Paisie Aghioritul]]'''1. Fericiţi Fericiți''' sunt cei care s-au născut urâţi şi sunt dispreţuiţi aici, iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii și trăiesc departe de lume și aproape de Dumnezeu împărtășindu-se de bucurii paradisiace încă de pe pământ, deoarece acestora, dacă slavoslovesc pe Dumnezeu şi nu cârtesc, li se păstrează locul cel mai frumos din rai.. 9'''2. Fericite Fericiți''' sunt văduvele cei care au purtat haine negre în aceasta viaţăizbutit să trăiască ascunși și, dobândind [[virtuți]] mari, fie şi fără voie şi n-au trăit dobândit nici măcar o viaţă duhovnicească albă slavoslovind pe Dumnezeu fără să murmure, iar nu cele care poartă haine pestriţe şi duc o viaţă pestriţă.faimă mică.  10'''3. Fericiţi şi de trei ori fericiţi Fericiți''' sunt orfanii cei care au fost lipsiţi de afecţiunea părinţilor lor, deoarece unii ca aceştia au izbutit săizbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-şi facă pe Dumnezeu Tată încă din această viaţă, având și în acelasi timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecţiunea părinţilor felul acesta bogăția lor, de care s-au lipsit şi care creşte cu dobândă[[duhovnic|duhovnicească]].11'''4. Fericiţi Fericiți''' sunt părinţii cei care nu folosesc cuvântul “nu” pentru copiii lorpropovăduiesc [[Evanghelie|Evanghelia]] prin cuvinte, ci îi înfrânează de la rău o trăiesc și o propovăduiesc prin viaţa tăcerea lor sfântă, pe prin harul lui Dumnezeu, care copiii o imită şi, bucuroşi, urmează lui Hristos cu nobleţe duhovniceascăîi trădează.12'''5. Fericiţi Fericiți''' sunt copiii cei care s-au născut sfinţi “din pântecele maicii lor”se bucură când sunt clevetiți pe nedrept, iar nu atunci când sunt lăudați pe drept pentru viața lor virtuoasă. Acesta este semnul sfințeniei și nu nevoința seacă a faptelor trupești și numărul mare al nevoințelor, dar mai fericiţi sunt aceia care s-au născut , atunci când nu se fac cu smerenie și cu tot felul scopul de patimi moştenitea omorî pe omul cel vechi, însă s-au nevoit cu sudori şi le-au dezrădăcinat dobândind împărăţia lui Dumnezeu “întru sudoarea feţii” lorcreează numai simțăminte false. '''6.13. Fericiţi Fericiți''' sunt copiii cei care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc şi astfelpreferă să fie nedreptățiți decât să nedreptățească și primesc netulburați și în tăcere nedreptățile, fără ostenealăarătând cu fapta că ei cred „întru Unul Dumnezeu, au sporit în viaţa cea duhovnicească. Dar Tatăl Atotțiitorul” și de trei ori mai fericiţi Acesta așteaptă să fie îndreptățiți, iar nu de oameni, în felul acesta izbăvindu-se de deșertăciune. '''7. Fericiți''' sunt copiii cei nedreptăţiţi care nu fie s-au fost ajutaţi deloc, ci dimpotrivănăscut betegi, fie s-au fost îmbrânciţi spre răufăcut din neatenția lor, dar carenu murmură, îndată ce au auzit de Hristos, au tresăltat ci slavoslovesc pe Dumnezeu. Aceștia vor avea locul cel mai bun în inima lor şi întorcându-se rai împreună cu 180 de grademărturisitorii și mucenicii, şicare pentru dragostea lui Hristos și-au întraripat sufletul ieşind din sfera de atracţie a pământului şi mişcându-se dat mâinile și picioarele lor spre tăiere, iar acum, în orbita duhovniceascărai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele și mâinile lui Hristos.14'''8. Mirenii îi numesc norocoşi pe astronauţii Fericiți''' sunt cei care se mişcă în spaţius-au născut urâți și sunt disprețuiți aici, câteodată în jurul luniipe pământ, alteori pe lună. Însă mai fericiţi sunt nematerialnicii lui Hristosdeoarece acestora, zburătorii prin rai, care urcă la dacă [[doxologie|slavoslovesc]] pe Dumnezeu şi adeseori umblă prin raiși nu cârtesc, în adevărata lor locuinţă, cu mijlocul li se păstrează locul cel mai rapid şi fără mult combustibil, ci doar cu un posmagfrumos din rai.15'''9. Fericiţi Fericite''' sunt cei văduvele care slavoslovesc au purtat haine negre în aceasta viață, fie și fără voie și au trăit o viață duhovnicească albă slavoslovind pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează şi îi ajută fără să meargă noapteamurmure, însă mai fericiţi iar nu cele care poartă haine pestrițe și duc o viață pestriță. '''10. Fericiți''' și '''de trei ori fericiți''' sunt cei orfanii care au priceput că nici lumina lunii nu este a lunii şi nici lumina lor duhovnicească nu este a lor, ci a lui fost lipsiți de afecțiunea părinților lor, deoarece unii ca aceștia au izbutit să-și facă pe Dumnezeu. Căci zidirileTată încă din această viață, fie că lucesc ca oglinda, fie ca sticlaavând în același timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecțiunea părinților lor, fie ca un capac de conservă, dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste ele, nu este care s-au lipsit și care crește cu putinţă să luceascădobândă.16'''11. Mirenii îi numesc norocoşi Fericiți''' sunt părinții care nu folosesc cuvântul „nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează de la rău prin viața lor sfântă, pe cei care trăiesc în palate de cristal şi au toate înlesnirilecopiii o imită și, bucuroși, însă mai fericiţi urmează lui Hristos cu noblețe duhovnicească. '''12. Fericiți''' sunt cei copiii care au izbutit să-şi simplifice viaţa lor şi s-au eliberat de lanţul acestei evoluţii lumeşti a multor înlesniri (de fapt a multor greutăţi) şi astfel născut [[sfinți]] „din pântecele maicii lor”, dar mai fericiți sunt aceia care s-au slobozit născut cu tot felul de neliniştea înfricoşătoare a epocii noastrepatimi moștenite, însă s-au nevoit cu sudori și le-au dezrădăcinat dobândind împărăția lui Dumnezeu „întru sudoarea feții” lor.17'''13. Mirenii îi numesc norocoşi pe cei care pot să dobândească bunătăţile lumiiFericiți''' sunt copiii care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc și astfel, fără osteneală, au sporit în viața cea duhovnicească. Dar '''de trei ori mai fericiţi fericiți''' sunt copiii cei nedreptățiți care nu au fost ajutați deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciți spre rău, dar care le dau pe toate pentru Hristos şi se lipsesc de orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos zi şi noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care îndată ce au auzit de multe ori este atât de mareHristos, încât unii îi spun lui Dumnezeu: “Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă şi nu încape au tresăltat în inima mea cea mică”lor și întorcându-se cu 180 de grade, și-au întraripat sufletul ieșind din sfera de atracție a pământului și mișcându-se în orbita duhovnicească.18'''14. Mirenii ''' îi numesc norocoşi norocoși pe cei astronauții care au funcţiile cele mai înalte şi casele cele mai marise mișcă în spațiu, câteodată în jurul lunii, deoarece aceştia au toate înlesnirile şi duc o viaţă tihnităalteori pe lună. Dar Însă '''mai fericiţi fericiți''' sunt cei care au numai un cuib nematerialnicii lui Hristos, zburătorii prin rai, care urcă la Dumnezeu și adeseori umblă prin rai, în care se adăpostesc şi puţină hrană şi îmbrăcăminteadevărata lor locuință, după cum spune dumnezeiescul Pavelcu mijlocul cel mai rapid și fără mult combustibil, ci doar cu un posmag. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deşartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca nişte fii ai lui Dumnezeu [[Imagine:Paisios telos 2b.jpg|thumb|right|155 px|Părintele Paisie]] '''15. Fericiți''' sunt cei care slavoslovesc pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează și îi ajută să meargă noaptea, iar cu mintea aflându-se mereu lângă însă '''mai fericiți''' sunt cei care au priceput că nici lumina lunii nu este a lunii și nici lumina lor duhovnicească nu este a lor, ci a lui Dumnezeu. Căci zidirile, Bunul lor Părinte.19. Norocoşi sunt cei care devin generali şi miniştriifie că lucesc ca oglinda, dar şi cei care devin şi pentru câteva orefie ca sticla, atunci când se îmbată şi se bucură pentru aceasta. Dar mai fericiţi sunt cei care au omorât pe omul lor cel vechifie ca un capac de conservă, s-au imaterializat şi au izbutit prin Duhul Sfânt dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste ele, nu este cu putință să devină îngeri pământeştilucească. '''16. Unii ca aceştia au aflat caneaua paradisiacă prin Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care beau şi se îmbată mereu trăiesc în palate de vinul paradisiac.20. Fericiţi cristal și au toate înlesnirile, însă '''mai fericiți''' sunt cei care sau izbutit să-și simplifice viața lor și s-au născut nebuni, căci vor fi judecaţi ca nebuni şi astfel vor intra în rai fără paşaport. Dar mai fericiţi şi eliberat de trei ori fericiţi sunt cei foarte învăţaţi, care o fac pe nebunii pentru dragostea lui Hristos şi îşi bat joc lanțul acestei evoluții lumești a multor înlesniri (de toată deşertăciunea lumii. Această nebunie pentru Hristos preţuieşte fapt a multor greutăți) și astfel s-au slobozit de neliniștea înfricoșătoare a epocii noastre. '''17. Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care pot să dobândească bunătățile lumii. Dar '''mai mult decât toată ştiinţa şi înţelepciunea înţelepţilor întregii lumifericiți''' sunt cei care le dau pe toate pentru Hristos și se lipsesc de orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos zi și noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu: „Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă și nu încape în inima mea cea mică”. '''18.Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care au funcțiile cele mai înalte și casele cele mai mari, deoarece aceștia au toate înlesnirile și duc o viață tihnită. Dar '''mai fericiți''' sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc și puțină hrană și îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deșartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca niște fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte. '''19. Norocoși''' sunt cei care devin generali și miniștrii, dar și cei care devin și pentru câteva ore, atunci când se îmbată și se bucură pentru aceasta. Dar '''mai fericiți''' sunt cei care au omorât pe omul lor cel vechi, s-au imaterializat și au izbutit prin [[Duhul Sfânt]] să devină [[îngeri]] pământești. Unii ca aceștia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau și se îmbată mereu de vinul paradisiac.[[Imagine:Cuviosul-paisie-aghioritul.jpg|frame|left|Cuviosul Paisie Aghioritul]]'''20. Fericiți''' cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecați ca nebuni și astfel vor intra în rai fără pașaport. Dar '''mai fericiți și de trei ori fericiți''' sunt cei foarte învățați, care o fac pe nebunii pentru dragostea lui Hristos și își bat joc de toată deșertăciunea lumii. Această [[nebun pentru Hristos|nebunie pentru Hristos]] prețuiește mai mult decât toată știința și înțelepciunea înțelepților întregii lumi. [[Imagine:Paisieagh4.jpg|thumb|right|170 px|Cuviosul Paisie Aghioritul cu ucenicii săi din Sfântul Munte Athos]] ==Crâmpeie de viață (câteva sfaturi duhovnicești ale părintelui)==„Dumnezeu este foarte aproape de noi, dar și la mare înălțime. Pentru ca cineva să-L „îndoaie” pe Dumnezeu, să-L facă să Se coboare și să rămână cu el, trebuie să se smerească și să se pocăiască. Atunci Preamilostivul Dumnezeu, văzând smerenia lui, îl înalță până la ceruri și-l iubește foarte mult. „Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăiește”(Luca 15, 7), spune Evanghelia”. „Mult mă bucur când văd suflete care iau aminte și se nevoiesc în lumea care s-a umplut de diavoli. Dumnezeu, ca un bun și drept cum este, ne-a dat tuturor harismele potrivite fiecăruia - de pildă bărbaților bărbăția și femeilor dragostea - ca să ne nevoim și să urcăm treptele duhovnicești cu ajutorul harului dumnezeiesc spre a ne apropia din ce în ce mai mult de Cel Care este Creatorul nostru. Nu trebuie să uităm niciodată ca avem alături de noi, afară de oameni ce ne pot ajuta duhovnicește, și pe Iisus Hristos, Care ne ajută, pe Maica Domnului, pe heruvimi, pe serafimi și pe toți sfinții. '''Așadar, curaj!''' Hristos este foarte puternic, este atotputernic și ne va da puterea Sa cea dumnezeiască să sfărâmăm coarnele celui viclean. Ne urmărește mereu nevăzut și ne întărește atunci când noi avem intenție bună și ne facem, după putere, mica noastră nevoința.” „— Gheronda (''părinte''), la ce să luăm aminte mai mult în Postul Mare?:— La noblețe, la noblețea duhovnicească.:— Gheronda, Postul Mare nu este mai mult o perioadă de pocăință?:— Noblețe, noblețe, ca să fiți prinși în mreaja lui Hristos. Altfel nu-i chip să sporiți. Dacă ați ști ce aduce noblețea, ați vâna-o zi și noapte; nici n-ați mai dormi. Dacă cercetezi cu de-amănuntul noblețea duhovnicească, vei vedea ascunsă în ea măreția lui Dumnezeu.” [[Imagine:1-320.jpg|left|thumb|250 px|Mormântul Cuviosului Paisie de la Mănăstirea Suroti-Tesalonic]]„— Câte greutăți întâmpinați la Colibă, Gheronda! Vin acolo bolnavi psihic, consumatori de droguri...:— Aici se vede dacă avem dragoste adevărată. În persoana fratelui nostru Îl vedem pe Hristos. Căci tot ce facem ca să-l odihnim pe fratele nostru este ca și cum o facem pentru Însuși Hristos. „Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut.”” „— Părinte, ați spus că pe cât te depărtezi de mângâierea omenească, pe atât o primești pe cea dumnezeiască. De aceea înțelegi mai bine rugăciunea atunci când ești flămând?:— Da, pentru că un flămând înțelege pe cel flămând. Unul sătul nu-l înțelege. Am auzit că undeva se aruncă mâncarea, iar puțin mai departe niște refugiați ruși nu au ce mânca. Trăiesc săptămâni în sere, în niște bărăci de tablă. Să zicem că nu știi că acolo, aproape, există oameni care au nevoie. Bine, dar nu întrebi ca să afli? Să arunci mâncarea? Noi nici lucrul cel nefolositor pe care îl avem nu îl dam. Este păcat ca unul să nu poată cumpăra ceva de care are nevoie și altul să aibă lucruri pe care nu le folosește și să nu le dea celui care are nevoie de ele. Asta pentru mine este iadul cel mai mare. La Judecată, Hristos ne va spune: „Am flămânzit și nu Mi-ați dat să mănânc.”” „— Părinte, spuneți-ne ceva.:— Ce să vă spun?:— Ce vă spune inima...:— Ceea ce îmi spune inima este să iau cuțitul, s-o tai, s-o împart lumii, și apoi să mor.” *'''Mai multe cuvântări duhovnicești ale Cuviosului:''' [http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Apasă aici!] și [http://www.sfaturiortodoxe.ro/avortul/avort-nastere-copil-5-luni.htm aici] ==Descoperiri dumnezeiești==[[Imagine:34.jpg|thumb|170 px|Icoana Mântuitorului Hristos pictată de maicile de la Suroti după indicațiile Părintelui Paisie]][[Imagine:8.jpg|right|thumb|170 px|Icoana Maicii Domnului de la Sfântul Mormânt nefăcută de mâini omenești]]Părintele Paisie a primit adesea în timpul vieții sale, când se ruga în [[smerenia|smerenie]] profundă, descoperiri ale voii lui Dumnezeu. Mai mult, Însuși Hristos i s-a arătat, precum și Maica Domnului și alți sfinți. Fapt pentru care a pictat mai multe icoane cu sfinții care i se arătau. Despre [[Maica Domnului]], Părintele Paisie a spus că chipul ei seamănă cu cel din [[Icoană|icoana]] de la [[Sfântul Mormânt]], a Maicii cu Pruncul, iar în legătură cu Mântuitorul Hristos, a dat indicații maicilor de la Suroti cum să-I picteze Chipul, așa cum i S-a arătat părintelui. Aceste două icoane reprezintă chipurile [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] și Mântuitorului [[Iisus Hristos]], după cum i s-au arătat în vedenie Cuviosului Paisie Aghioritul. ==Înregistrări audio ale Părintelui Paisie== *'''Aceste înregistrări sunt făcute în anul 1982:''' [http://adria74.wordpress.com/2007/12/13/vocea-cuviosului-paisie-aghioritul/ Apasă aici!] ==Cărți ale Părintelui Paisie==*''„Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan”''*''„[[Nevoință]] duhovnicească”''*''„[[Trezvie]] duhovnicească”''*''„Viața de familie”''*''„Epistole”''*''„Părinți aghioriți. Flori din [[Grădina Maicii Domnului]]”''*''„Sfântul [[Arsenie Capadocianul]]”''*''„[[Patimă|Patimi]] și [[virtuți]]”'' :'''Cărțile sunt tipărite la Editura Evanghelismos: [http://www.evanghelismos.ro/ www.evanghelismos.ro]''' ==Cărți despre Părintele Paisie==*''„Viața Cuviosului Paisie Aghioritul”'' de ierom. Isaac Aghioritul*''„Părintele Paisie mi-a spus...”'' de Athanasios Rakovalis[[Imagine:Paisieaghioritul11.jpg|right|thumb|170 px|Părintele Paisie adâncit în rugăciunea către Dulcele Iisus!]]*''„Cuviosul Paisie Aghioritul. Mărturii ale închinătorilor”'' de Nicolae Zurnazoglu*''[http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/ „Marii inițiați ai Indiei și Părintele Paisie”],'' de Dyonysios Farasiotis (puteți citi și descărca integral cartea de pe site) ==A se vedea și==*[[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]*[[Sofronie (Saharov)|Fericitul Sofronie Saharov]]*[[Mănăstirea Sf. Ioan Evanghelistul (Suroti-Tesalonic, Grecia)]] ==Legături externe==*[http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Necesitatea de a-L mărturisi pe Hristos lumii], (fragmente ale Părintelui Paisie despre situația Bisericii Ortodoxe în lume și necesitatea mărturisirii credinței). [[Categorie:Cuvioși]][[Categorie:Sfinți athoniți]][[Categorie:Sfinți greci]][[Categorie:Monahism]][[Categorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX]][[Categorie:Articole de calitate]] [[el:Παΐσιος ο Αθωνίτης]][[en:Paisios of Mount Athos]][[pt:Paísios do Monte Athos]]