'''Mila''' (gr. εὐσπλαγχνία, ἡ — ''o eisplaghnia''; θωίω έλέω — ''Teio Eleo'' = Mila lui Dumnezeu; slv. ''milu'') este o [[virtuţi|virtute]] morală prin care este ajutat cel în nevoie. Una dintre caracteristicile esenţiale ale lui [[Dumnezeu]] este mila: ''Dumnezeu [este] iubitor de oameni,milostiv,Domnulîndelung-răbdător, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostivde dreptate, încet care păzeşte adevărul şi arată milă la mînie, plin mii de bunătate şi credincioşieneamuri Domnul'' ([[Cartea Ieșirii|Ieșirea]] 34,(Exod34.6--7). [[Sfânta Tradiţie|Tradiţia Bisericii]] arată că se face vinovat de un [[păcat]] împotriva [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]] acela care păcătuieşte neîncetat bazându-se pe faptul că Dumnezeu, fiind milostiv, îl va [[iertarea|ierta]] la nesfârşit; la fel cel care şi-a pierdut [[nădejdea]] în mila lui Dumnezeu, crezând că păcatele lui sunt atât de mari încât ele nu vor mai putea găsi iertare la Dumnezeu. Acestea două sunt păcate împotriva virtuţii teologice a nădejdii. <ref>Arhiepiscopia Ortodoxă Romană Română a Vadului , Feleacului şi Clujului- ''Învăţătură de credinţă ortodoxă, pag 394'', Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, p. 394, ISBN 973-8248-43-4</ref>Omul trebuie sa urmeze modelul de milostenie al lui Dumnezeu:''Fiţi dar milostivi, cum precum şi Tatăl vostru este milostiv'', îndeamnă Iisus(Lc6.[[Evanghelia după Luca|Luca]] 6, 36) precum a făcut tatăl fiului risipitor cu fiul său care s-a pocăit. Cel ce este milostiv îşi face bine sufletului propriu prin mila sa, îl cinsteşte pe [[Dumnezeu]] şi este binecuvântat de Acesta care îl răsplăteşte în nenumărate feluri. Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el, ne încredinţează [[Solomon]].(Prov11.Proverbe 11,25). Mila trebuie făcută în ascuns, fără să ştie stânga ce face dreapta, cum spune Iisus, şi cu bucurie, cum spune [[apostolul Pavel]]. Cel milostiv face daruri şi acordă împrumuturi. Mila este una din podoabele creştinului. Modele de milă au fost [[Iov]], Tabita, Corneliu, Pavel şi, mai presus de toate, [[Iisus]], care s-a milostivit de toţi bolnavii cărora le-a dăruit [[boala|tămăduirea]]. Mila poate îmbrăca însă şi forme negative, atunci când se referă la mila faţă de infractori care se traduce prin nepedepsirea acestora pentru infracţiunile comise (Deut13Deuteronom 13.8; 19, Deut19.13; 19, Deut19.21; Evrei 10, Evrei10.28).  

[[Solomon]] spune:''Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul pe când cel fără milă îşi tulbură însăşi carnea luichinuieşte trupul său''.(Prov11.17)

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe [[Dumnezeu|Ziditorul]] său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său, arată acelaşi Solomon. (Prov14Prov.14,31) Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea, spune înţeleptul împărat.(Prov19Prov.19,17)

Omul milostiv va fi binecuvântat, pentru că dă săracului din pâinea lui, arată Solomon.(Prov22Prov.22,9) Ferice (binecuvântaţi sunt) de ''Fericiţi cei milostivi, căci ei că aceia se vor avea parte de milă!milui'', spune Iisus în predica de pe munte(Mt5Mt.5,7) Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi, întăreşte Solomon.(Prov14Prov 14.21)

,,Nu „Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poţi s'o faci. 28Nu zice aproapelui tău” (Proverbele 3: ,,Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!`` când ai de unde să dai, învaţă Solomon(Prov3.27-28). ,,Unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească, arată acelaşi împărat(Prov11.24) ,,Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el", ne încredinţează Solomon.(Prov11.25)

Nu zice aproapelui tău: ,,Ci Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!`` când ai de unde să dai, învaţă Solomon(Prov3.27-28). ,,Unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească, arată acelaşi împărat (Prov11.24) ,,Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el", ne încredinţează Solomon.(Prov11.25) „Ci el totdeauna este milos, şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sînt binecuvîntaţi."” (Ps37.26),,Ce „Ce bine-i merge omului care face milă şi împrumută pe altul, şi care îşi rînduieşte faptele după dreptate!", exclamă psalmistulpsalmistul” (Ps112Ps 112.5).

[[Apostolul Pavel]] scrie romanilor:,,Cine îmbărbătează pe alţii, să se ţină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cu inimă largă. Cine cârmuieşte, să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie, s'o facă cu bucurie.(Rom12Rom 12.8)

[[Iisus]] spune:Tu, dar, cînd faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.(Mt6Mt 6.2)

Ci tu, cînd faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.(Mt6Mt 6.2-4)

Este aproapele nostru cel faţă de care ne este milă, precum a dovedit samariteanul faţă de cel bătut de tâlhari. Iisus îi spune învăţătorului legii să facă la fel ca acesta (Lc10Lc 10.33-37).

Tatăl fiului risipitor (Dumnezeu) este milos cu fiul risipitor care s-a pocăit. (Lc15Lc 15.20)

Daniel îl sfătuieşte pe Nabucudonosor:DeaceeaDe aceea, împărate, placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea! (Daniel 4.27) Acesta nu-i ascultă sfatul şi proorocia din vis, tâlcuită de Daniel prin puterea lui Dumnezeu, se adevereşte.

În Iope, era o uceniţă numită Tabita, nume, care în tâlmăcire tălmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii.(FA9.36)

[[Categorie:VirtuţiVirtuți]]