14.992 de modificări
Modificări
→Viața: referință
[[Fișier:Cuviosul Pafnutie Parvu-Zugravul.jpg|thumb|200px]]
[[Fișier:Parvu_Mutu.jpg|thumb|200px|<center>Pârvu Mutu - autoportret,<br>frescă de la Biserica din Bordești</center>]]
'''Pârvu Mutu''' (cunoscut și ca '''Pârvu Mutu Zugravul'''; n. [[12 octombrie]] 1657, Câmpulung – d. 1735) a fost un vestit zugrav de biserici și pictor de [[Icoană|icoane]], considerat ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai stilului brâncovenesc. Spre sfârșitul vieții a fost [[Tundere|tuns]] în [[monah]]ism, primind numele de Pafnutie.<br>
În anul 2017 [[Biserica Ortodoxă Română]] l-a [[Proslăvire|proslăvit]] sub numele „'''Sfântul Cuvios Pafnutie – - Pârvu Zugravul de la Mănăstirea Robaia'''”, cu data de [[Praznic|prăznuire]] anuală pe [[7 august]].
==Viața==
Născut la Câmpulung (12 octombrie 1659), Pârvu Mutu era fiul [[preot]]ului Ioan Pârvescu (1623-1702). Pe când avea doar șase ani, Pârvu și-a pierdut mama, care a murit de tânără. Preotul Ioan, tatăl său, s-a retras la Mănăstirea lui Negru Vodă din Câmpulung, luându-l cu el și pe Pârvu. Copilul a învățat carte la sfânta [[mănăstire]], dar atras de frumusețea icoanelor și a picturilor murale a început și el să deprindă acest minunat meșteșug. Talentul copilului a fost remarcat de [[monah]]ii zugravi din mănăstire încă de la primele creații ale acestuia. Impresionat, nașul lui Pârvu, clucerul Tudoran Vlădescu, l-a trimis pe cheltuiala sa, spre desăvârșirea învățăturii, în Moldova (în partea de nord a acesteia, denumită mai târziu, după anexarea de către Imperiul Habsburgic, Bucovina), unde Pârvu și-a petrecut șase ani de ucenicie, deprinzând tainele și meșteșugul zugrăvirii icoanelor de la [[călugăr]]ii din vestitele mănăstiri de acolo.<refname=adevarul>[http://adevarul.ro/locale/pitesti/povestea-impresionanta-parvu-mutu-mai-respectat-pictor-biserici-istoria-romaniei-1_588efd1d5ab6550cb8ee3379/index.html Denis Grigorescu, ''Povestea impresionantă a lui Pârvu Mutu, cel mai respectat pictor de biserici din istoria României''], 31 ianuarie 2017, ''Adevarul.ro''</ref> Ulterior, a revenit în Țara Românească, unde a pictat mai multe ansambluri murale în biserici și mănăstiri, majoritatea acestora fiind [[ctitor]]ii ale familiei Cantacuzinilor și ale Sf. voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Este considerat ca fiind cel mai mare pictor din epoca Brâncovenilor și a Cantacuzinilor. De asemenea, el a întemeiat la București o școală pentru pictorii bisericești.
Ulterior, a revenit în Țara Românească, unde a pictat mai multe ansambluri murale în biserici și mănăstiri, majoritatea acestora fiind [[ctitor]]ii ale familiei Cantacuzinilor și ale Sf. voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Este considerat ca fiind cel mai mare pictor din epoca Brâncovenilor și a Cantacuzinilor. De asemenea, el a întemeiat la București o școală pentru pictorii bisericești.<ref>Grigore Constantinescu, ''Argeșul artistic. Evocări biografice'', Editura Alean, Pitești, 2015, p. 207. ISBN 978-973-8170-15-5</ref>
Zugravului Pârvu i s-a zis „''Mutu''” nu pentru că ar fi fost cu adevărat mut, ci pentru că picta numai în stare de rugăciune a minții sau sau a inimii și, fiind cu totul transportat în sfințenia icoanelor pe care le picta, nu vorbea cu cei din jur. Se spune că dacă se întâmpla totuși să vorbească, oprea lucrarea până în ziua următoare. Era nu numai un mare artist, ci și un mare rugător.
==Opera==
Pârvu Mutu a pictat multe ansambluri murale la mănăstiri și biserici din Țara Românească. Printre cele mai importante fresce zugrăvite de el, și dintre care unele s-au păstrat până în prezent, se numără cele de la bisericile din Filipeștii de Pădure, Bordești, Măgureni, Lespezi și Râmnicu Sărat, precum și cele de la Mănăstirea „Negru Vodă” (Câmpulung), Mănăstirea Aninoasa, Mănăstirea Mărgineni, Mănăstirea Poiana, Mănăstirea Lespezile, Mănăstirea Cotroceni, [[Mănăstirea Sinaia]] și [[Mănăstirea Robaia]]. <ref name=adevarul/> De asemenea, pictura originală a [[Biserica „Sfântul Nicolae” - Negustori|Bisericii „Sfântul Nicolae” - Negustori]] din București îi aparține.
Pictura lui Pârvu Mutu impresionează prin desenul remarcabil, coloritul variat și realismul compoziției. Acest din urmă aspect este accentuat mai ales în tablourile votive, dintre care se remarcă cel din [[pronaos]]ul bisericii cu [[hram]]ul [[Sfinții Trei Ierarhi|Trei Ierarhi]] din Filipeștii de Pădure, unde sunt reprezentați nu mai puțin de 55 de membri ai familiei Cantacuzino.<ref name="Filipesti">[http://www.cazarelanoi.ro/pensiuni-vile-hoteluri-filipestii-de-padure.htm Prezentare turistică a localității Filipeștii de Pădure]</ref>
În biserica cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]] din Bordești , Vrancea ([[ctitor]]ie din 1699 a căpitanului Mănăilă, dregător al lui [[Constantin Brâncoveanu]], pictată în 1722 de Pârvu Mutu, ajutat de Radu Zugravu)<ref>[http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1017 CIMEC - ''Raport de cercetare arheologică'': Bordești, Județul Vrancea, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”], accesat 10 iunie 2017</ref> s-a descoperit un autoportret al său, în cadrul tabloului votiv (pictura respectivă a fost recuperată decupată printr-o tehnică specială anii ’60 ai secolului trecut și se află în prezent la Muzeul Național de Artă al României).<ref>[http://www.vrancea.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=375 Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, comuna Bordești, prezentată pe site-ul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Vrancea]</ref>În această frescă, neîntrecutul pictor de biserici apare ca un bărbat matur care ține în mâna dreaptă o pensulă, iar în stânga o scoică utilizată pentru amestecarea culorilor. Pictura a fost realizată în anul 1699.<ref>[https://ziarullumina. ro/educatie-si-cultura/cultura/autoportretul-lui-parvu-mutu-169084.html Daniela Șontică, ''Autoportretul lui Pârvu Mutu''], 9 februarie 2022, ''Ziarul Lumina'', accesat la 16 februarie 2022</ref> Un alt autoportret al lui Pârvu Mutu se află la biserica din Filipeștii de Pădure.<ref name="Filipesti"/>
==Proslăvirea==
PF [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], [[patriarh]]ul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] a anunțat că [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântul Sinod]], la propunerea [[Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului|Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului ]] și a [[Arhiepiscopiei Bucureștilor]], va [[Proslăvire|proslăvi]] în ședința din iulie 2017 pe marele rugător [[Isihasm|isihast]] și pictor Pârvu Mutu, care va avea numele de „Sfântul Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul de la Mănăstirea Robaia”. Acest anunț a fost făcut la 22 mai 2017, în cadrul Congresului Internațional de Teologie care s-a desfășurat la București.<ref name="Basilica">[http://basilica.ro/un-nou-sfant-roman-pictorul-parvu-mutu-va-fi-canonizat-in-iulie/ Iulian Dumitrașcu, ''Un nou sfânt român. Pictorul Pârvu Mutu va fi canonizat în iulie''], Agenția de știri Basilica, 22 mai 2017.</ref> Proclamarea canonizării a avut loc la [[6 august]] 2017, în ziua [[Schimbarea la Față|Schimbării la Față a Domnului]], la [[Mănăstirea Robaia]].<ref>[http://basilica.ro/proclamarea-canonizarii-sfantului-cuvios-pafnutie-parvu-zugravul/ Sorin Ionițe, ''Proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul''], Agenția de știri Basilica, 6 august 2017</ref> [[Praznic|Prăznuirea]] sa anuală se face pe data de [[7 august]].<ref name="Basilica"/>
==Note==
<small><references/></small>
==Bibliografie==