{{În curs}}'''Pafnutie''' este un nume de origine egipteană ('''pa-ph-nuti''' "omul lui Dumnezeu" sau "cel care aparține lui [[Dumnezeu]]"), popular în Egiptul antic creștin <ref>Izvoarele literare ale monahismului egiptean antic pomenesc mai mulți călugări și cuvioși cu numele de Pafnutie, iar istoricii nu pot întotdeauna să identifice precis de care Pafnutie anume este vorba. În ''[[Patericul egiptean]]'', de pildă, Dom Lucien Regnault, traducătorul celor mai multe colecții în limba franceză, spune că este imposibil de știut căruia dintre acești Pafnutie i s-ar putea atribui una sau alta din apoftegmele de la capitolul „Pafnutie”. - ''Les sentences des Pères du désert. Collection alphabétique'', Solesmes, 1981, p. 271.</ref> și printre copții creștini până în zilele noastre (''Papnouti/Papnuti'' în coptă sau ''Babnouda'' în arabă). În limba greacă a fost preluat ca '''Paphnutios''' (Παφνούτιος), în rusă ca ''Pafnutii'' (Пафнутий), în română ca ''Pafnutie''. Este un nume folosit mai ales în [[Monahism|lumea monastică]].

*cuviosul Cuviosul [[Pafnutie Egipteanul]], care a suferit [[mucenic]]ia în timpul persecuției lui Dioclețian (284-305), sub guvernatorul Arianus, [[Praznic|prăznuit]] în [[Biserica Ortodoxă]] la [[25 septembrie]].*[[Pafnutie al Tebaidei]], [[episcop]] al provinciei romane ''Thebaida Superior'' din Egipt (sec. IV), participant la [[Sinodul I Ecumenic]] din 325, prăznuit la [[19 aprilie]].*Pafnutie Chebala, [[cuvios]], prăznuit la [[25 februarie]], contemporan cu Sf. [[Antonie cel Mare]] (sec. al IV-lea). Il vécut pendant quatre-vingts ans dans le désertA trăit 80 de ani în pustia Egiptului, en ne portant qu’un seul vêtementavând o singură haină... Ignoré des recueils hagiographiques grecs et latins, il est commémoré par les Synaxaires d’Alexandrie et d’Éthiopie„Nu este menționat în [[Hagiografie|culegerile aghiografice]] grecești și latinești, ainsi que par quelques rares ménologes slaves. Les sources littéraires dar este comemorat de l’ancien monachisme égyptien mentionnent plusieurs saints Paphnuce. C’est probablement lui qui, parti dans le désert à la recherche [[Sinaxar]]ul din [[Alexandria]] și de saints ascètescel din [[Etiopia]], découvrit Sprecum și în unele menologii slave. Onuphre Probabil că el este acel Pafnutie care a plecat în tinerețe în pustie în căutarea unor sfinți asceți și l-a descoperit pe cuviosul Onufrie (prăznuit la [[11 juiniunie]] et raconta leur entretien après l’avoir enterré), povestind întâlnirea după ce l-a îngropat pe cuvios. Mais il est difficile Dar este greu de dire s’il s’agit du même Paphnucespus dacă poate fi identificat cu acel Pafnutie, prêtre de Scété[[preot]] la una din cele patru biserici din [[Schetia]], surnommé le « bœuf sauvage »supranumit „Bubalus” (bivol sălbatic), dont Spe care sf. Cassien rapporte l’admirable mode [[Ioan Casian]] l-a vizitat în anul 395 ([[avva]] Pafnutie avea atunci 90 de vie (Conférences ani) și despre care povestește în ''Convorbiri duhovnicești'' III, 1-2, SC 54, 139-140 et și XVIII, 15, SC 64, 28-31). ”<ref>P. Macarie Simonopetritul, ''Synaxaire'', notă la ziua de 25 februarie.</ref>

* Pafnutiedin Ierusalim, călugăr și sfințit mucenic, prăznuit la [[19 aprilie]]<ref>Mineile și sinaxarele bizantine îl numesc „Sfântul sfințitul mucenic Pafnutie” și nu dau nicio informație despre viața lui, alta decât că ar fi trăit în Ierusalim, după o parte din manuscrise. Alte sinaxare menționează că a murit în pace (adică nu ar fi fost mucenic). Probabil că ar trebui identificat cu Pafnutie Egipteanul, a cărui mucenicie a avut loc pe 15 aprilie, după Sinaxarul din Alexandria. Calendarul palestino-georgian din Sinai (Garitte, pp. 204, 340) îl comemorează pe 20 aprilie și pe 25 septembrie, dând mărturie astfel de identificarea lui progresivă cu Pafnutie Egipteanul, tatăl sfintei Eufrosina. (Părintele Macarie de Simonos Patras, ''Sinaxar'', notă la ziua de 19 aprilie)</ref>

*Pafnutie, [[Pafnutie ucenic]] al Tebaideisfântului [[Macarie Alexandrinul]] (sec. IV)<ref>[[Paladie al Elenopolisului]], ''[[Istoria lausiacă]]'', 18,27.</ref>*Pafnutie Schitiotul (de la [[Schetia]]), sec. IV, întâlnit de sfânta [[Melania cea Bătrână]] în jurul anului 373<ref>Paladie al Elenopolisului, ''Istoria lausiacă'', 46,2.</ref>*Pafnutie, participant [[anahoret]] la Heraclea în Tebaida Egiptului (sec. IV)<ref>[[Sinodul I EcumenicRufin din Acquileea]] , ''Istoria călugărilor din 325Egipt'' (Historia monachorum in Ægypto = HM) 14.</ref>*Pafnutie, [[arhimandrit]] de [[Tabenisi]] în secolul al V-lea, i-a urmat lui Victor ca [[stareț]] general al călugărilor tabenisioți (comunitatea întemeiată de sf. [[Pahomie cel Mare]]); l-a vizitat pe papa [[Dioscor al Alexandriei]] în exil la Ganga în anii 451-457<ref>''The Coptic encyclopedia'', volume 6, CE:1882a-1882b : http://ccdl.libraries.claremont.edu/cdm/ref/collection/cce/id/1515</ref>.*Pafnutie Sindonitul (sec. V-VII)<ref>''Patericul egiptean'', colecția etiopiană 13,82, în ''Les sentences du désert. Nouveau recueil'', Solesmes, 1977, p.309</ref>*Pafnutie din El-Bandarah, călugăr copt, prăznuit în Biserica coptă la data de 5 BashansPashons<ref>httphttps://wwwen.copticplacewikipedia.comorg/Saints_Ewiki/Coptic_Synaxarium/09_Bashans.htmlPashons</ref>.*Pafnutie (sec. X), călugăr copt în pustia sfântului [[Macarie cel Mare]] , [[Nitria]], din Egipt, hirotonit episcop de patriarhul copt Filoteu I (al 63-lea patriarh copt al [[Biserica din Alexandria (coptă)|Bisericii Ortodoxe Copte]], între 979–1003), în secolul al X-lea. În Biserica coptă este prăznuit la data de 11 BashansPashons<ref>http://www.copticplace.com/Saints_E/Coptic_Synaxarium/09_Bashans.html</ref>.*Pafnutie (+1627) - Episcop al [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]], [[Arhiepiscop ]] de Tver și Kashin.*Pafnutie (+1570) - Episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, [[episcop ]] de Suzdal și Tarusa.*Pafnutie (+1611) - Episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, [[Mitropolit ]] de Sarskoe și Podonsky.

*''Synaxaire'' de Père Macaire de [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|Monastère Simonos Petra ]] (Mont în [[Muntele Athos]])