Mănăstirea Filotheu (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Corectare diacritice. Actualizare link-uri.)
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Mănăstirea Filotheu''' (sau '''Filoteu''', în greacă: Φιλοθέου) este una din cele douăzeci de mănăstiri din [[Muntele Athos]], situată în sud-estul peninsulei atonite.
+
[[Imagine:John-Chrysostom-right-hand.jpg|thumb|right|Mâna dreaptă a sfântului [[Ioan Gură de Aur]]]]
 +
[[Imagine:Aaron-Philoteu-Athos.jpg|thumb|right|Profetul Aaron (Vechiul Testament), frescă în exonartexul bisericii principale din [[Mănăstirea Filotheu (Muntele Athos)]].]]
 +
'''Mănăstirea Filotheu''' (sau '''Filoteu''', în greacă: Φιλοθέου) este una din cele douăzeci de mănăstiri din [[Muntele Athos]], situată în sud-estul peninsulei athonite.
  
 
Este pe locul 12 în ierarhia mănăstirilor athonite. Hramul principal al mănăstirii este [[Bunavestire]] ([[25 martie]]).
 
Este pe locul 12 în ierarhia mănăstirilor athonite. Hramul principal al mănăstirii este [[Bunavestire]] ([[25 martie]]).
Linia 5: Linia 7:
 
În 1990, la Filotheu se găseau 79 [[călugăr]]i.
 
În 1990, la Filotheu se găseau 79 [[călugăr]]i.
  
Are 6 [[paraclis]]e în interior şi 3 în exterior.
+
Are 6 [[Capelă|paraclise]] în interior și 3 în exterior.
  
 
== Istorie ==
 
== Istorie ==
Conform [[tradiţie]]i, mănăstirea Filotheu este o ctitorie antică, din vremea creştinării grecilor. Piraţii arabi au jefuit însă de mai multe ori mănăstirea, care a fost un timp abandonată. Mai târziu, a fost rezidită de călugărul Arsenie şi stareţul Filoteu, de unde-şi ia numele.  
+
Conform [[Sfânta Tradiție|tradiției]], mănăstirea Filotheu este o ctitorie antică, din vremea creștinării grecilor. Pirații arabi au jefuit însă de mai multe ori mănăstirea, care a fost un timp abandonată. Mai târziu, a fost rezidită de călugărul Arsenie și [[stareț]]ul Filotheu, de la care își ia numele.
  
Pe la 1070-1081 a fost reînnoită de împăratul bizantin Nichifor III Botaniatul (1078-1081), care a împodobit-o cu daruri împărăteşti.  
+
Pe la 1070–1081 a fost reînnoită de [[Listă a Împăraților Romani de Răsărit|împăratul bizantin]] Nichifor al III-lea ''Botaniates'' (1078–1081), care a împodobit-o cu daruri împărătești.  
  
În 1492 a fost restaurată de Leontie, regele Serbiei, şi fiul său Alexandru. Stareţul ei, [[cuvios]]ul Dionisie, din Olimp, ameninţat cu moartea de către călugări, toţi bulgarii au trebuit să se retragă.  
+
În 1492 a fost restaurată de Leontie, regele Serbiei, și fiul său Alexandru. Starețul ei, [[cuvios]]ul Dionisie, din Olimp, fiind amenințat cu moartea de către călugări, toți bulgarii au trebuit să se retragă.  
  
Pe la 1775 o parte din [[chilii]] au ars, şi au fost zidite de doamna Maria Procopoaia, din Bucureşti.
+
Pe la 1775 o parte din [[Chilie|chilii]] au ars și au fost rezidite de doamna Maria Procopoaia, din București.
  
Vlad Ţepeş, Neagoe Basarab, Radu Paisie, Matei Basarab cu soţia au facut donaţii importante mănăstirii în decursul istoriei.
+
Vlad Țepeș, [[Neagoe Basarab]], Radu Paisie, [[Matei Basarab]] cu soția sa, Doamna Elina, au făcut donații importante mănăstirii în decursul istoriei.
  
==Relicve şi icoane==
+
==Relicve și icoane==
 
===Icoane===
 
===Icoane===
* o [[icoană]] făcătoare de minuni, numită ''Glicofilusa'' (zugrăvită, după tradiţie, de [[Apostolul Luca]]) care pe vreme împăratul iconoclast Teofil, a fost aruncată în mare, unde a stat multă vreme. Apoi a fost aruncată la mal tocmai în locul unde pe vremuri a fost o capişte a idolilor păgâneşti. Din locul unde a fost găsită icoana a izvorât [[aghiasmă]], care este şi astăzi.
+
* O [[icoană]] făcătoare de minuni, numită ''Glicofilusa'' (zugrăvită, după tradiție, de [[Apostolul Luca]]) care pe vreme împăratul iconoclast Teofil, a fost aruncată în mare, unde a stat multă vreme. Apoi a fost aruncată la mal tocmai în locul unde pe vremuri a fost o capiște a idolilor păgânești. Din locul unde a fost găsită icoana a izvorât [[agheasmă]], care este și astăzi.
* o altă icoană făcătoare de minuni care se numeşte ''Gherontissa'' venită de la Nigrita, prin minune.
+
* O altă icoană făcătoare de minuni care se numește ''Gherontissa'' venită de la Nigrita, prin minune.
  
===Sfinte moaşte===
+
===Sfinte moaște===
Mănăstirea posedă mai multe sfinte moaşte, dintre care:
+
Mănăstirea posedă mai multe sfinte moaște, dintre care:
* piciorul sfântului [[mare mucenic]] [[Pantelimon]], dăruit de împăratul Constantin Paleologul
+
* piciorul sfântului [[Mucenic|mare mucenic]] [[Pantelimon]], dăruit de împăratul Constantin Paleologul
 
* o părticică din lemnul Sfintei Cruci
 
* o părticică din lemnul Sfintei Cruci
 
* o parte din mâna dreaptă a sfântului [[Ioan Gură de Aur]]
 
* o parte din mâna dreaptă a sfântului [[Ioan Gură de Aur]]
* o bucată dintr-un cui de la [[Crucea Domnului]], dăruit de împăratul Nichifor Botaniatul.
+
* o bucată dintr-un cui de la [[Crucea cea Adevărată|Crucea Domnului]], dăruit de împăratul Nichifor Botaniatul.
 +
 
 +
==Sfinți și personalități==
 +
*[[Cosma Etolul]]
 +
*[[Efrem Filotheitul]]
  
 
== Legături interne ==
 
== Legături interne ==
Linia 38: Linia 44:
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
  
 
+
[[el:Ιερά Μονή Φιλόθεου]]
 
[[en:Philotheou Monastery (Athos)]]
 
[[en:Philotheou Monastery (Athos)]]
 
[[fr:Monastère Philotheou (Mont Athos)]]
 
[[fr:Monastère Philotheou (Mont Athos)]]

Versiunea curentă din 11 ianuarie 2021 07:47

Mâna dreaptă a sfântului Ioan Gură de Aur
Profetul Aaron (Vechiul Testament), frescă în exonartexul bisericii principale din Mănăstirea Filotheu (Muntele Athos).

Mănăstirea Filotheu (sau Filoteu, în greacă: Φιλοθέου) este una din cele douăzeci de mănăstiri din Muntele Athos, situată în sud-estul peninsulei athonite.

Este pe locul 12 în ierarhia mănăstirilor athonite. Hramul principal al mănăstirii este Bunavestire (25 martie).

În 1990, la Filotheu se găseau 79 călugări.

Are 6 paraclise în interior și 3 în exterior.

Istorie

Conform tradiției, mănăstirea Filotheu este o ctitorie antică, din vremea creștinării grecilor. Pirații arabi au jefuit însă de mai multe ori mănăstirea, care a fost un timp abandonată. Mai târziu, a fost rezidită de călugărul Arsenie și starețul Filotheu, de la care își ia numele.

Pe la 1070–1081 a fost reînnoită de împăratul bizantin Nichifor al III-lea Botaniates (1078–1081), care a împodobit-o cu daruri împărătești.

În 1492 a fost restaurată de Leontie, regele Serbiei, și fiul său Alexandru. Starețul ei, cuviosul Dionisie, din Olimp, fiind amenințat cu moartea de către călugări, toți bulgarii au trebuit să se retragă.

Pe la 1775 o parte din chilii au ars și au fost rezidite de doamna Maria Procopoaia, din București.

Vlad Țepeș, Neagoe Basarab, Radu Paisie, Matei Basarab cu soția sa, Doamna Elina, au făcut donații importante mănăstirii în decursul istoriei.

Relicve și icoane

Icoane

  • O icoană făcătoare de minuni, numită Glicofilusa (zugrăvită, după tradiție, de Apostolul Luca) care pe vreme împăratul iconoclast Teofil, a fost aruncată în mare, unde a stat multă vreme. Apoi a fost aruncată la mal tocmai în locul unde pe vremuri a fost o capiște a idolilor păgânești. Din locul unde a fost găsită icoana a izvorât agheasmă, care este și astăzi.
  • O altă icoană făcătoare de minuni care se numește Gherontissa venită de la Nigrita, prin minune.

Sfinte moaște

Mănăstirea posedă mai multe sfinte moaște, dintre care:

  • piciorul sfântului mare mucenic Pantelimon, dăruit de împăratul Constantin Paleologul
  • o părticică din lemnul Sfintei Cruci
  • o parte din mâna dreaptă a sfântului Ioan Gură de Aur
  • o bucată dintr-un cui de la Crucea Domnului, dăruit de împăratul Nichifor Botaniatul.

Sfinți și personalități

Legături interne

Legături externe