name=Greek Orthodox Patriarchate of Antioch and All the EastPatriarhia Ortodoxă Greacă a Antiohiei și Întregului Răsărit|

primate=Preafericitul [[Ignatie IV Ioan X (HazimYazigi) al Antiohiei|Patriarhul Ignatie Ioan al IVX-lea]]|

territory=Siria, Liban, Iran, Iraq, Kuweit, părţi părți din Turcia|

calendar=[[Calendarul Iulian (îndreptat)iulian revizuit|Iulian îndreptat]]|

Prima perioadă din istoria Bisericii Antiohiei este relatată în [[Faptele Apostolilor]] unde, în [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=11 Fapte 11, 26], [[Apostolul Luca]] amintește că în cetatea Antiohiei ucenicii lui Hristos s-au numit pentru prima dată [[creştin]]i creștini Datorită importanței Antiohiei în Imperiul Roman, o mare parte a efortului misionar al [[apostol]]ilor a pornit din această cetate. În primele secole ale istoriei Bisericii, era firesc ca Biserica din Antiohia să devină unul din marile centre ale lumii creștine. Cu timpul, jurisdicția atribuită [[episcop]]ului de Antiohia a ajuns să cuprindă Eparhia Răsăritului (dioceza sau eparhia era inițial, înainte să ajungă să denumească o jurisdicție bisericească, o subdiviziune administrativă în cadrul Imperiului).

De-a lungul perioadei pre-niceene și a perioadei [[Sinod Ecumenic|Sinoadelor Ecumenice]], teologia creștină cu centrul la Antiohia se concentra mai ales pe lectura literală a [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] și pe evenimentele istorice din viața lui [[Iisus Hristos|Hristos]], în defavoarea [[hermeneutică|interpretărilor]] filosofice sau alegorice ale acesteia, așa cum era ea practicată în [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]]. Teologia antiohiană, deși insista asupra dimensiunii mai "pământești" a interpretării, ținea cont și de importanța studierii sensurilor spirituale, mai adânci ale Scripturilor. Aceste două perspective teologice au ajuns să fie cunoscute respectiv ca [[Școala din Antiohia|Şcoala antiohiană]] și [[Școala alexandrinăŞcoala catehetică din Alexandria|Şcoala din Alexandria]], reprezentate de marile instituții catehetice din părțile acelea.

Printre principalele figuri cărora le sunt asociate începuturile școlii antiohiene, îi amintim pe [[Lucian din Antiohia]] si [[Paul de Samosata|Paul din Samosata]], dar adevărata ei formare este datorată unor scriitori ca [[Diodor de Tars|Diodor din Tars]], [[Ioan Gură de Aur|Ioan Hrisostom]], [[Teodor de Mopsuestia|Teodor al Mopsuestiei]], [[Nestorie]] și [[Teodoret din Cir|Teodoret de Cyr]]. Uneori, diferența între cele două perspective a provocat conflicte înlăuntrul Bisericii, tensiunile atingând punctul culminant îndeosebi în timpul disputelor asupra [[arianism]]ului arianismului și [[nestorianism]]uluinestorianismului. Sfinți ca [[Ioan Hrisostom]] sunt priviți întrucâtva ca autori ce au sintetizat cele două perspective teologice - cea antiohiană și cea alexandrină -, iar școala antiohiană de teologie, ai cărei susținători rătăciți au creat [[arianusmArie|arianismul]]ul si [[nestorianism]]ul, a ajutat totodată Ortodoxia în lupta împotriva devierilor din cadrul școlii alexandrine, precum [[apolinarism]]ul și [[eutihianismEutihie|eutihianismul]]ul.

Disputele [[Hristologie|hristologice]] din timpul [[Sinodul al IV-lea Ecumenic|Sinodului al IV-lea Ecumenic]] de la Calcedon - controversa [[monofizitism|monofizită]] din timpul acestuia, în anul 451, au provocat o [[schismă]] în interiorul Bisericii Antiohiei, care a fost ridicată la rangul de patriarhat cu ocazia acestui Sinod Ecumenic. Un grup care la acea vreme era majoritar a respins hotărârile Sinodului, transformându-se în ceea ce se numește astăzi [[Biserica Antiohiei (Iacobităsiriacă)|Biserica Ortodoxă Siriacă]] (numită și "iacobită", după [[Iacov Baradeu]], unul din episcopii acestora care au desfășurat o intensă activitate misionară în zonă). Aceasta face parte actualmente din comuniunea [[Biserici Orientale Ortodoxe Orientale|Bisericilor Ortodoxe Orientale]], păstrând o viziune hristologică oarecum diferită ca limbaj de cea de la Calcedon.

Schisma a slăbit mult Biserica Antiohiei, iar în 637, când Antiohia a fost cucerită de arabii [[islam|musulmani]], Biserica "greacă" a fost percepută de către invadatori ca aliată a dușmanilor lor, romano-bizantinii. Ulterior, creștinii ortodocși antiohieni au fost supuși unui lung șir de persecuții, astfel încât au existat numeroase perioade de timp în care scaunul patriarhal al Antiohiei a fost vacant sau în care Patriarhul nu rezida efectiv în Antiohia, mai ales în timpul secolelor al VII-lea și al VIII-lea. În anul 969, Imperiul Roman de Răsărit a recucerit Antiohia, iar Biserica de aici s-a dezvoltat iarăși, până în 1085, când cetatea a fost cucerită de turcii selgiucizi. În timpul acestei perioade care a durat mai bine de un secol, [[Liturghia]] vest-siriacă tradițională a fost treptat înlocuită cu cea a Marii Biserici, [[Aghia Sophia Sfânta Sofia (Constantinopol)|Aghia Sophia]] din Constantinopol. Acest proces a luat sfârșit în timpul secolului al XII-lea.

===Cruciadele şi și cucerirea musulmană===

În 1098, cruciații au cucerit cetatea și au instaurat un Patriarhat Latin de Antiohia pentru nou-creatul Regat Latin al Siriei, în timp ce patriarhatul grecesc și-a continuat existența în exil, la Constantinopol. După aproape două secole de dominație a cruciaților, mamelucii egipteni au cucerit Antiohia în 1268, iar patriarhul ortodox, [[Teodosie al IV-lea al Antiohiei|Teodosie al IV-lea]] s-a putut întoarce în cetatea sa de reședință. Antiohia devenise, în această perioadă, un oraș mic, astfel încât, în secolul al XIV-lea, [[Ignatie al II-lea al Antiohiei|Ignatie al II-lea]] a mutat reședința Patriarhatului la Damasc, unde a rămas până astăzi, deși Patriarhul păstrează titlul scaunului episcopal al Antiohiei.

Turcii otomani au cucerit cetatea în 1517, păstrându-și dominația asupra acesteia până la dezmembrarea Imperiului Otoman la sfârșitul Primului Război Mondial. În această perioadă, în 1724, Biserica Antiohiei a fost slăbită de o nouă schismă, în urma căreia o mare parte a credincioșilor a intrat sub ascultarea [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]]. Gruparea [[uniat]]ă catolică orientală (uniată) care a rezultat din această schismă este cunoscută ca [[Biserica Greco-Catolică Melkită]], care păstrează în zilele noastre strânse legături cu ortodocșii, purtând discuții cu aceștia asupra vindecării schismei și asupra reîntoarcerii melkiților la Ortodoxie.

În prezent, patriarhul Bisericii Antiohiei este Prea Fericitul [[Ignatie al IV-lea (Hazim) Ultimul patriarhat de lungă durată a fost cel al Antiohiei|Preafericitului Ignatie al IV-lea]], ; ales în 1979, acesta a rămas pe tron până la moartea sa, în anul 2012. Patriarhul Ignatie a fost deosebit de activ în ceea ce privește strângerea legăturilor cu celelalte comunități creștine, îndeosebi cu cele care au rădăcini antiohiene. Prea Fericirea Sa și Sfântul Sinod al Antiohiei erau susținători entuziaști ai participării Bisericii Antiohiei la discuțiile între reprezentanții Bisericilor Ortodoxe și cei ai Bisericilor Ortodoxe Orientale (pre-calcedoniene).

În Elveția, la ChambesyChambésy, discuțiilor plenare au dus la [http://www.antiochian.org.au/content/category/7/30/21/ acorduri] semnate în 1989, 1990 și 1993. Toți reprezentanții oficiali ai Bisericilor Ortodoxe și ai celor pre-calcedoniene au fost de acord, la capătul acestor discuții, că diferențele hristologice între cele două comuniuni sunt mai degrabă legate de aspectele subliniate decât de substanță. Mai mulți membri ai Bisericilor Ortodoxe au criticat consensul aparent exprimat în acordurile de la Chambesy. Totuși Patriarhul și Sfântul Sinod al Antiohiei au primit cu bucurie acordurile, ca pe niște pași necesari de apropiere întru iubirea lui Dumnezeu și de refuz al urii bazate pe diferențe care nu sunt de substanță.

Conform recomandărilor Acordului al II-lea de la Chambesy (1990), Patriarhul ortodox Ignatie al IV-lea s-a întâlnit formal cu Patriarhul ortodox (Oriental) siriac, Ignatie Zakka I, pe [[22 iulie]] 1991. Cu ocazia acestei întruniri formale, cei doi patriarhi au semnat un [http://www.antiochian.org.au/content/view/143/21 acord pastoral] care chema la "respect reciproc desăvârșit între cele două Biserici". De asemeni, acordul interzicea trecerea credincioșilor de la o Biserică la cealaltă, pregătea terenul pentru ținerea de întruniri comune ale celor două sinoade și formula nevoia pregătirilor pentru intercomuniunea deplină a credincioșilor și [[concelebrare]]a concelebrarea euharistică a [[cler]]ului celor două Biserici. Biserica Antiohiei va emite aceste orientări directive pentru pregătirea intercomuniunii numai atunci când credincioșii ambelor Biserici vor fi pregătiți pentru aceasta - în nici un caz înainte.

Patriarhul Ignatie este responsabil și de participarea Bisericii Antiohiei la comisia bilaterală de dialog cu [[Biserica Greco-Catolică Melkită]], dialog care caută soluții pentru vindecarea schismei - ce datează din secolul al XVIII-lea - între catolicii melkiți și ortodocșii antiohieni. În octombrie 1996, într-un gest fără precedent, patriarhul melkit Maxim al V-lea a vorbit la o întrunire a Sfântului Sinod ortodox.

În mai 1997, Sfântul Sinod s-a întrunit si a declarat că, pentru a echilibra lunga perioadă de post a [[Postul PaştilorPaștilor|Postului PaştilorPaștilor]], întreaga perioadă pascală va fi una de sărbătoare, în cinstea Învierii Domnului [[Iisus Hristos]].

Dintre Bisericile cunoscute pentru atitudinea lor "[[ecumenism|ecumenică]]ul" lor, Biserica Antiohiei este poate cel mai bun exemplu. În decembrie 2012, Sf. Sinod al Bisericii Antiohiei l-a ales ca patriarh pe Preafericitul [[Ioan X (Yazigi) al Antiohiei|Ioan al X-lea]], fostul mitropolit antiohian al Europei.

[[Image:Antiochian bishops.jpg|right|thumb|300px|'''Noi episcopi antiohieni împreună cu patriarhul'''<br>De la stânga la dreapta: PS [[Marcu (Maymon) de Toledo]], PF [[Ignatie IV (Hazim) al Antiohiei]], PS [[Toma (Iosif) de Oakland]], PS [[Alexandru (Mufarrij) de Ottawa]]]]

Imigrația pe scară largă a arabilor către Lumea Nouă în secolele XX și XXI a determinat o creștere a numărului, forței și influenței Biseriii Bisericii Antiohiei; în zilele noastre, majoritatea credincioșilor antiohieni trăiesc în afara Orientului Mijlociu și cuprind numeroși ne-arabi convertiți la credința ortodoxă. În consecință, pe lângă teritoriile Bisericii Antiohiei din Orientul Mijociu (Siria, Liban, Iraq, Kuweit, Iran, Peninsula Arabică și parte din Turcia), aceasta cuprinde [[eparhie|dieceze]] misionare în America de Nord, Centrală și de Sud, în Europa, în Australia și Pacific. Arhiepiscopia cu cel mai mare număr de credincioși este cea a[[Arhiepiscopia Creştin-Creștină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord|Americii de Nord]]. Este singura alcătuită din mai multe eparhii. Arhiepiscopia cu teritoriul cel mai întins este cea a [[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Australiei şi și Noii Zeelande|Australiei şi și Noii Zeelande]]. Numărul credincioșilor Patriarhiei Antiohiei este estimat la 750.000-1.000.000 numai pe teritoriul Siriei.

==Sfinţi Sfinți antiohieni==De-a lungul secolelor, numele Bisericii Antiohiei a fost asociat cu cel al multor [[sfânt|sfinți]] din calendarul bisericesc, între care: Over the centuries, the Church of Antioch has been associated with many [[saint]]s on the Church's calendar.

*[[Andrei Criteanul|Andrei Cretanul]] (sau ''Criteanul'', într-o versiune mai veche)*[[Apostol]]ii [[Apostolul Petru|Petru]] and și [[Apostolul Pavel|Pavel]]*[[Vavila al Antiohiei|Vavila din Antiohia]]*[[Serghie şi și Vah]]*[[CristoforHristofor|Marele Mucenic CristoforHristofor]]

*[[Ioan Hrisostom|Ioan Gură de Aur]]

Patriarhia Antiohiană este formată din nouăsprezece [[arhiepiscopie|arhiepiscopii]], fiecare păstorită de un arhiepiscop mitropolitan. Dintre acestea, doar Arhiepiscopia Americii de Nord este la rândul ei împărțită în [[eparhie|eparhii]]. <small>''Doar acele eparhii care au pagini OrthodoxWiki sunt listate aici.''</small> *[[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Australiei şi Noii Zeelandedin Australia și Noua Zeelandă|Arhiepiscopia Australiei, Noii Zeelande și a întregii Întregii Oceanii]]*[[Arhiepiscopia Creștină Ortodoxă Creştină Antiohiană a Americii de Nord|Arhiepiscopia Americii de Nord]]:*[[Eparhia din New York și Washington, DC (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Los Angeles și Vest (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Charleston, Oakland și Mid-Atlantic (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Eagle River și Nord-vest (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Miami și Sud-est (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Ottawa, Canada Estică și din New York-ul Superior (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Toledo și Midwest (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Wichita și Mid-America (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Worcester și New England (Antiohiană)]]*[[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană din Santiago și Întregul Chile|Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană din Santiago și Întregul Chile]]*[[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Europei Occidentale şi Centrale|Arhiepiscopia Europei Occidentale şi Centrale]]*[[Mitropolia din Damasc]]: eparhie patriarhală*[[Arhiepiscopia din Alep|Mitropolia din Beroea (Alep) și Alexandretta]]*[[Arhiepiscopia din Beirut|Mitropolia de Beirut și Exarhatul Feniciei]]*[[Arhiepiscopia din Bosra-Hauran, Jabal al Arab și Golan|Mitropolia de Bosra, Hauran și Jabal al-Druze]]:*[[Mitropolia din Emesa]] (Homs)*[[Mitropolia din Epifania]] (Hama) și Exarhatul Siriei de Nord: *[[Mitropolia din Latakia]] și Exarhatul de Theodorias*[[Mitropolia din Baghdad]], Kuwait și a Întregii Mesopotamii*[[Mitropolia din Akkar]]*[[Arhiepiscopia din Byblos și Botris (Muntele Liban)|Mitropolia din Muntele Liban, Byblos și Botrys]]*[[Mitropolia din Seleucia (Zahle) și Heliopolis (Baalbek)]] *[[Arhiepiscopia din Tripoli și Al-koura|Mitropolia din Tripoli și Al-Koura]]*[[Mitropolia din Tir și Sidon]]*[[Mitropolia din Tars și Adana]]*[[Mitropolia din Amida]] (Diyarbakır) *[[Mitropolia din Theodosioupolis]](Erzurum)

===Arhiepiscopii şi și episcopii===

*[http://www.ortmtlb.org.lb/ Arhiepiscopia Creştină Creștină Ortodoxă de Byblos şi și Botrys (Muntele Liban)] (în limbile arabă și engleză)

*[http://www.antiochian-orthodox.co.uk/diocese.htm Episcopia Ortodoxă Antiohiană a Europei Occidentale și Centrale] (în limba englezăși franceză)

*[http://www.balamandmonastery.org.lb/MonastSaydnaya.htm Sfănta Sfânta Mănăstire Patriarhală a Maicii Domnului din Saydnaya (Siria)]   [[Categorie:Jurisdicţii|Antiohia]]

[[arCategorie:أنطاكيةJurisdicții|Antiohia]][[Categorie:Ortodoxia în Siria]][[Categorie:Eparhii antiohiene]]