Ștefan cel Nou: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: right|thumb|200px|Sf. Ștefan cel NouCuviosul '''Ștefan cel Nou''' (gr. Ὁ Ὅσιος Στέφανος ὁ Ὁμολογητής ὁ Νέο...)
 
(moaștele)
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
−
[[Image:St Stephen the New.JPG|right|thumb|200px|Sf. Ștefan cel Nou]][[Cuvios]]ul '''Ștefan cel Nou''' (gr. Ὁ Ὅσιος Στέφανος ὁ Ὁμολογητής ὁ Νέος), n. 715 - m. [[20 noiembrie]] 765, a fost un [[mărturisitor]] pentru credința ortodoxă în timpul persecuțiilor [[Iconoclasm|iconoclaștilor]] împotriva ortodocșilor în secolul al VIII-lea. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[28 noiembrie]].
+
[[Imagine:St Stephen the New.JPG|right|thumb|200px|Sf. Ștefan cel Nou]]
 +
[[Cuvios]]ul '''Ștefan cel Nou''' (gr. Ὁ Ὅσιος Στέφανος ὁ Ὁμολογητής ὁ Νέος; n. 715 - m. [[20 noiembrie]] 765) a fost un [[mărturisitor]] pentru credința ortodoxă în timpul persecuțiilor [[Iconoclasm|iconoclaștilor]] împotriva ortodocșilor în secolul al VIII-lea. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[28 noiembrie]].
  
 
==Viața==
 
==Viața==
−
Acesta a trăit pe vremea împărăţiei lui Atanasie, căruia îi zic şi Artemie, fiind patriarh Sfântul Ghermano, şi a fost născut şi crescut în împărătească cetate, fiind fiu din părinţi creştini, anume Ioan şi Ana. Din tânără vârstă se îndeletnicea cu cartea şi se afla în toate zilele cu maică-sa la biserica lui Dumnezeu, dându-se pe sine la post şi la viaţă aspră. Pentru aceasta a luat şi cinul îngeresc, când a fost în vârsta de şaisprezece ani, şi de atunci mai mult sporea la duhovniceştile nevoinţe, biruind toate pornirile trupului. Deci n-a trecut multă vreme şi minunatul Ioan, egumenul său, s-a odihnit cu pace. Şi a fost aşezat fericitul Ştefan egumen la acel vestit munte al lui Avxentie, săvârşind calea nevoinţei. Iar când semănătorul de zizanie, diavolul, a voit a porni război mare şi neîncetat asupra Bisericii, adică să nu se mai închine credincioşii la sfintele şi cinstitele icoane, a cărui cea dintâi unealtă a acestui lucru s-a făcut Leon Isaurul, care şi conon s-a numit, l-a înfruntat fericitul Ghermano şi l-a dojenit din destul.
+
Acesta a trăit pe vremea împărăției lui Anastasie al II-lea, căruia îi zic și Artemie, fiind patriarh [[Gherman I al Constantinopolului|Sfântul Gherman]], și a fost născut și crescut în [[Constantinopol|împărătească cetate]], fiind fiu din părinți creștini, anume Ioan și Ana. Din tânără vârstă se îndeletnicea cu cartea și se afla în toate zilele cu maică-sa la biserica lui Dumnezeu, dându-se pe sine la post și la viață aspră. Pentru aceasta a luat și cinul îngeresc, când a fost în vârsta de șaisprezece ani, și de atunci mai mult sporea la duhovniceștile nevoințe, biruind toate pornirile trupului. Deci n-a trecut multă vreme și minunatul Ioan, egumenul său, s-a odihnit cu pace. Și a fost așezat fericitul Ștefan egumen la acel vestit munte al lui Avxentie, săvârșind calea nevoinței. Iar când semănătorul de zizanie, diavolul, a voit a porni război mare și neîncetat asupra Bisericii, adică să nu se mai închine credincioșii la sfintele și cinstitele icoane, a cărui cea dintâi unealtă a acestui lucru s-a făcut Leon Isaurul (Leon al III-lea, 717-741), care și Conon s-a numit, l-a înfruntat fericitul Gherman și l-a dojenit din destul.
 +
[[Fișier:Stephen the Younger.jpg|thumb|left|240px|Sf. Ștefan cel Nou - mozaic de la Mănăstirea Hosios Lukas (Grecia)]]
 +
Iar cel dintr-însul născut, vrăjmașul [[Constantin al V-lea|Constantin Copronimul]], a făcut și mai mari răutăți decât tatăl său, prădând și pustiind Biserica, și arzând sfintele icoane, și izgonind și chinuind în tot felul pe monahi. Deci acesta aflând și de Sfântul Ștefan că se închina la icoane și că-l numește pe el eretic, neascultând de porunca lui și nevrând să iscălească la eres, a trimis de l-a prins și după multe chinuri l-a închis în temniță ce se numește Pretorion, unde erau închiși și alți aleși părinți, pentru pricina aceasta adunați, fiind toți la număr patruzeci și doi. Încă erau și alții cu Preacuviosul Petru și Andrei, de prin multe țări, trei sute la număr, dintre care unii aveau nasurile tăiate, alții urechile, alții ochii scoși și mâinile tăiate și bărbile rase. Pe care aflându-i fericitul Ștefan îi săruta și-i îndemna la luptă, făcând la închisoarea Pretoriului toată rânduiala și slujba călugărească, așa precum s-ar fi aflat în mănăstire. Aflând împăratul de aceasta și cum că Pretoriul a fost prefăcut în mănăstire prin Ștefan, după unsprezece luni de când fusese închis în acel Pretoriu, l-au scos din închisoare și l-au adus înaintea lui. Atunci împăratul a poruncit de l-au aruncat jos și l-au bătut cu pietre și cu lemne. Iar unul din ucigașii aceia a luat un lemn și l-a lovit în moalele capului de i-a despicat capul. Și așa și-a dat cinstitul său suflet în mâinile lui Dumnezeu și a luat cununa mărturisirii. Iar cinstitul său trup a fost aruncat de pângăriții aceia în mare. Apoi a fost îngropat de niște creștini la locul unde zace și astăzi.
  
−
Iar cel dintr-însul născut, vrăjmaşul Constantin Copronim, a făcut şi mai mari răutăţi decât tatăl său, prădând şi pustiind Biserica, şi arzând sfintele icoane, şi izgonind şi chinuind în tot felul pe monahi. Deci acesta aflând şi de Sfântul Ştefan că se închina la icoane şi că-l numeşte pe el eretic, neascultând de porunca lui şi nevrând să iscălească la eres, a trimis de l-a prins şi după multe chinuri l-a închis în temniţă ce se numeşte Pretorion, unde erau închişi şi alţi aleşi părinţi, pentru pricina aceasta adunaţi, fiind toţi la număr patruzeci şi doi. Încă erau şi alţii cu Preacuviosul Petru şi Andrei, de prin multe ţări, trei sute la număr, dintre care unii aveau nasurile tăiate, alţii urechile, alţii ochii scoşi şi mâinile tăiate şi bărbile rase. Pe care aflându-i fericitul Ştefan îi săruta şi-i îndemna la luptă, făcând la închisoarea Pretoriului toată rânduiala şi slujba călugărească, aşa precum s-ar fi aflat în mănăstire. Aflând împăratul de aceasta şi cum că Pretoriul a fost prefăcut în mănăstire prin Ştefan, după unsprezece luni de când fusese închis în acel Pretoriu, l-au scos din închisoare şi l-au adus înaintea lui. Atunci împăratul a poruncit de l-au aruncat jos şi l-au bătut cu pietre şi cu lemne. Iar unul din ucigaşii aceia a luat un lemn şi l-a lovit în moalele capului de i-a despicat capul. Şi aşa şi-a dat cinstitul său suflet în mâinile lui Dumnezeu şi a luat cununa mărturisirii. Iar cinstitul său trup a fost aruncat de pângăriţii aceia în mare. Apoi a fost îngropat de nişte creştini la locul unde zace şi astăzi.
+
==Moaște==
 +
Cinstitul său cap a fost salvat de unul dintre adepții săi și adus la Mănăstirea Dius. [[Moaște]]le sale sunt consemnate în diferite biserici și mănăstiri [[Constantinopol|constantinopolitane]] din secolele XIII-XV. Trupul său a fost depus fie la Mănăstirea „Buzelor” (în greacă: Μονή του Λιβός) conform călătorilor ruși, fie la Martirionul dedicat [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Sfântului Apostol Ștefan, Întâiul-mucenic]] din cartierul Constantinianae. Mâna sa dreaptă se afla la Mănăstirea Pantocrator din Constantinopol.
 +
 
 +
Capul Sf. Ștefan cel Nou se găsea în secolul al XIV-lea la Mănăstirea Sf. Maria ''Peribleptos'' (în greacă: Μονὴ τῆς Θεοτòκου τῆς Περιβλὲπτου) din Constantinopol, în prezent aflându-se la [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)]].
 +
 
 +
==Surse==
 +
* [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie28.htm Sinaxar: 28 noiembrie]
 +
* ''[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=103412 Monkmartyr and Confessor Stephen the New of Mt St Auxentius].'' OCA - Feasts and Saints.
 +
* (gr) ''[http://www.synaxarion.gr/gr/sid/1297/sxsaintinfo.aspx Ὁ Ὅσιος Στέφανος ὁ Ὁμολογητής ὁ Νέος].'' 28 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ. (Mari sinaxariști: Ștefan cel Nou)
 +
* [[w:Stephen the Younger|Stephen the Younger]]
 +
 
 +
==A se vedea și==
 +
* [[Iconodul]]
 +
* [[Iconoclasm]]
 +
* [[Duminica Ortodoxiei]]
  
 
[[Categorie:Cuvioși]]
 
[[Categorie:Cuvioși]]
 
[[Categorie:Mucenici]]
 
[[Categorie:Mucenici]]
 
[[Categorie:Mărturisitori]]
 
[[Categorie:Mărturisitori]]
 +
[[Categorie:Sfinți bizantini]]
  
 
[[en:Stephen the New]]
 
[[en:Stephen the New]]

Versiunea curentă din 28 noiembrie 2020 05:37

Sf. Ștefan cel Nou

Cuviosul Ștefan cel Nou (gr. Ὁ Ὅσιος Στέφανος ὁ Ὁμολογητής ὁ Νέος; n. 715 - m. 20 noiembrie 765) a fost un mărturisitor pentru credința ortodoxă în timpul persecuțiilor iconoclaștilor împotriva ortodocșilor în secolul al VIII-lea. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 28 noiembrie.

Viața

Acesta a trăit pe vremea împărăției lui Anastasie al II-lea, căruia îi zic și Artemie, fiind patriarh Sfântul Gherman, și a fost născut și crescut în împărătească cetate, fiind fiu din părinți creștini, anume Ioan și Ana. Din tânără vârstă se îndeletnicea cu cartea și se afla în toate zilele cu maică-sa la biserica lui Dumnezeu, dându-se pe sine la post și la viață aspră. Pentru aceasta a luat și cinul îngeresc, când a fost în vârsta de șaisprezece ani, și de atunci mai mult sporea la duhovniceștile nevoințe, biruind toate pornirile trupului. Deci n-a trecut multă vreme și minunatul Ioan, egumenul său, s-a odihnit cu pace. Și a fost așezat fericitul Ștefan egumen la acel vestit munte al lui Avxentie, săvârșind calea nevoinței. Iar când semănătorul de zizanie, diavolul, a voit a porni război mare și neîncetat asupra Bisericii, adică să nu se mai închine credincioșii la sfintele și cinstitele icoane, a cărui cea dintâi unealtă a acestui lucru s-a făcut Leon Isaurul (Leon al III-lea, 717-741), care și Conon s-a numit, l-a înfruntat fericitul Gherman și l-a dojenit din destul.

Sf. Ștefan cel Nou - mozaic de la Mănăstirea Hosios Lukas (Grecia)

Iar cel dintr-însul născut, vrăjmașul Constantin Copronimul, a făcut și mai mari răutăți decât tatăl său, prădând și pustiind Biserica, și arzând sfintele icoane, și izgonind și chinuind în tot felul pe monahi. Deci acesta aflând și de Sfântul Ștefan că se închina la icoane și că-l numește pe el eretic, neascultând de porunca lui și nevrând să iscălească la eres, a trimis de l-a prins și după multe chinuri l-a închis în temniță ce se numește Pretorion, unde erau închiși și alți aleși părinți, pentru pricina aceasta adunați, fiind toți la număr patruzeci și doi. Încă erau și alții cu Preacuviosul Petru și Andrei, de prin multe țări, trei sute la număr, dintre care unii aveau nasurile tăiate, alții urechile, alții ochii scoși și mâinile tăiate și bărbile rase. Pe care aflându-i fericitul Ștefan îi săruta și-i îndemna la luptă, făcând la închisoarea Pretoriului toată rânduiala și slujba călugărească, așa precum s-ar fi aflat în mănăstire. Aflând împăratul de aceasta și cum că Pretoriul a fost prefăcut în mănăstire prin Ștefan, după unsprezece luni de când fusese închis în acel Pretoriu, l-au scos din închisoare și l-au adus înaintea lui. Atunci împăratul a poruncit de l-au aruncat jos și l-au bătut cu pietre și cu lemne. Iar unul din ucigașii aceia a luat un lemn și l-a lovit în moalele capului de i-a despicat capul. Și așa și-a dat cinstitul său suflet în mâinile lui Dumnezeu și a luat cununa mărturisirii. Iar cinstitul său trup a fost aruncat de pângăriții aceia în mare. Apoi a fost îngropat de niște creștini la locul unde zace și astăzi.

Moaște

Cinstitul său cap a fost salvat de unul dintre adepții săi și adus la Mănăstirea Dius. Moaștele sale sunt consemnate în diferite biserici și mănăstiri constantinopolitane din secolele XIII-XV. Trupul său a fost depus fie la Mănăstirea „Buzelor” (în greacă: Μονή του Λιβός) conform călătorilor ruși, fie la Martirionul dedicat Sfântului Apostol Ștefan, Întâiul-mucenic din cartierul Constantinianae. Mâna sa dreaptă se afla la Mănăstirea Pantocrator din Constantinopol.

Capul Sf. Ștefan cel Nou se găsea în secolul al XIV-lea la Mănăstirea Sf. Maria Peribleptos (în greacă: Μονὴ τῆς Θεοτòκου τῆς Περιβλὲπτου) din Constantinopol, în prezent aflându-se la Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos).

Surse

A se vedea și

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ștefan_cel_Nou&oldid=51135”