{{Sfinti|nume= Sf. Ignatie al Constantinopolului|Imagine= [[Fișier:Ignatius of Constantinople.JPG|thumb|center|220px|Sf. Ignatie al Constantinopolului, mozaic din biserica [[Sfânta Sofia (Constantinopol)]].]]|nastere= 797, [[Constantinopol]]|adormire= [[23 octombrie]] 877, Constantinopol|localizare= [[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|24 px]] [[Constantinopol]],<br>[[Imperiul Bizantin]]|recunoastere= pan-ortodoxă|etnie= grec|tip= [[cuvios]]<br>[[ierarh]]|canonizare= dată necunoscută|calendar= [[23 octombrie]]|biserici= |site=|}}Cel întru [[sfinți ]] părintele nostru '''Ignatie de Constantinopolal Constantinopolului''' (gr: Ιγνάτιος) a fost [[patriarh ]] al [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului |Constantinopolului]] în sec. secolul al IX-lea , într-o perioadă de intrigi prelungite în sânul casei imperiale, de confruntări cu [[iconoclasm]]ul și dispute cu papalitatea romană asupra raporturilor de precedență întâietate între [[Roma ]] și [[Constantinopol]]. [[Praznic|Pomenirea ]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face pe [[23 octombrie]].

==ViaţaViața==Ignatie s-a născut în jurul anului 797 ca fiu al Împăratului Roman de Răsărit Mihail I ''Rangabe'' și al împărătesei Procopia, primind numele de Nichita. Era nepotul împăratului Nichifor I. Încă de când era copil, a primit titlul nominal de comandant al unui nou corp de gărzi imperiale, numit al ''Hykanatoi''-lor.

SÎn anul 813, după ce l-a născut în jurul anului 797 ca fiu al Împăratului Roman de Răsărit înlăturat pe Mihail I Rangabe și de pe tron, Leon al împărătesei Procopia, primind numele de V-lea ''Armeanul'' l-a făcut pe Nichita. Era nepotul împăratuluo Nichifor I. Încă de când era copileunuc, pentru a-l împiedica să devină împărat și l-a primit titlul nominal de comandant al unui nou corp de gărzi imperialeînchis în [[Mănăstire|Mănăstirea]] Arhanghelului, care atunci se numea Anatelon (iar mai apoi s-a numit Mănăstirea Satir). Acolo el îmbrățișează [[Monahism|viața monahală]], primind numele de Ignatie și devine [[stareț]] al mănăstirii. Fondează trei mănăstiri în ''HykanatoiInsulele Prinților''-lordin Marea Marmara, lângă Constantinopol, loc unde erau exilați membrii familiilor imperiale înlăturați de pe tron sau căzuți în dizgrație. Ignatie a fost [[hirotonie|hirotonit]] de [[episcop]]ul Vasile al Parosului.

În anul 813847, după ce lmoartea soțului ei, împăratul [[Teofil Iconoclastul]], împărăteasa [[Teodora a II-a înlăturat pe ]], o fermă [[iconodul|iconodulă]], regentă a fiului ei Mihail de pe tronal III-lea, Leon V Armeanul îl face numește pe Nichita eunuc pentru Ignatie Patriarh al Constantinopolului spre a-l împiedica să devină împărat și îl închide într-o mănăstirei succede răposatului patriarh [[Metodie I al Constantinopolului|Metodie I]]. Acolo el îmbrățișează viața monahalăCa patriarh, primind numele de Ignatie și devine s-a implicat curând în disputa între monahii [[stareţMănăstirea Studion|studiți]] al mănăstiriiși apărătorii foștilor iconoclaști, fiind de partea celor dintâi. Fondează trei mănăstiri în Insulele prinților din Marea MarmaraÎn această calitate, el îl depune pe conducătorul celorlalți, lângă ConstantinopolGrigorie Asbestas, loc unde erau exilați membrii familiilor imperiale înlăturați [[arhiepiscop]] de pe tron sau căzuți în dizgrație. Ignatie a fost Siracuza, care face apel la Roma, la papa [[hirotonieLeon al IV-lea al Romei|hirotonitLeon al IV-lea]] . Această acțiune declanșează o perioadă de episcopul Vasile al Parosuluiconflict între Constantinopol și Roma.

În anul 847Când, în timpul regenței exercitate de mama sa, împărăteasa Teodora, împăratul Mihail a mai crescut, a început să fie influențat de unchiul său după moartea soțului mamă, Cezar Bardas, cunoscut pentru viața sa păcătoasă. Pentru a-și consolida poziția, Bardas a căutat să submineze autoritatea Teodorei, astfel încât în anul 855 reușește să îl convingă pe Mihail să o înlăture de pe tron pe mama sa și să o exileze la o mănăstire împreună cu fiicele ei. Ignatie a refuzat să binecuvinteze tunderea lor în monahism. Fiind un critic vehement al lui Bardas, el a pierdut curând susținerea împăratului Mihail. În 857, dorind să evite un conflict între Biserică și împărat, împăratul [[Teofil IconoclastulEpiscop|episcopii]]l-au sfătuit pe Ignatie să demisioneze. În locul acestuia, împărăteasa [[Teodora (împărăteasă Sinod|sinodul]] episcopilor din secolul IX)ambele tabere i-au recomandat împăratului Mihail drept candidat la tronul patriarhal constantinopolitan un laic, eruditul [[Fotie cel Mare|TeodoraFotie]], căutând să evite alegerea unui candidat dintr-o fermă tabără sau alta. În ciuda protestelor sale, Fotie a fost hirotonit rapid și sfințit ca [[iconodulie|iconodulăpatriarh]] pe [[24 decembrie]]858 de către Grigorie Asbestas, care fusese reabilitat de Sinodul episcopilor și de alți doi episcopi partizani ai lui Ignatie. Fotie era un învățat, regentă a fiului ei Mihail un erudit al vremii sale și un opozant ferm al IIIiconoclaștilor.[[Fișier:Ignatius_of_Constantinople-lea îl numește pe Menologion.jpg|thumb|left|250px|Trecerea la Domnul a Sf. Ignatie Patriarh al Constantinopolului spre a-i succede răposatului patriarh Metodie I. Ca patriarhminiatură din Menologhionul lui Vasile al II-lea, anul 985]]La câteva luni după exilarea sa, unii susținători ai lui Ignatie s-a implicat curând în disputa între monahii au întâlnit și au făcut apel la papa [[Mănăstirea Studion (Constantinopol)Nicolae I al Romei|studiţiNicolae I]] , în încercarea de a discredita numirea lui Fotie ca patriarh. Acest gest a contribuit la agravarea tensiunilor în relațiile dintre Constantinopol și apărătorii foștilor iconoclaștiRoma, fiind întrucât papa Nicolae s-a folosit de partea celor dintâi. În această calitate, el îl depune pe conducătorul celorlalți, Grigorie Asbestas, dispută în încercarea de a-și extinde jurisdicția asupra bulgarilor de curând convertiți la [[arhiepiscopcreștinism]] de Siracuza. Mai multe sinoade, între care face apel la Romaunul în 859, la papa Leon întrunit de Fotie și un al IV-lea. Această acțiune declanșează o perioadă doilea din 861, convocat de conflict între Constantinopol împăratul Mihail cu concursul acestuia, au reafirmat faptul că Fotie era patriarhul legitim și Romacanonic.

Când, în timpul regenţei exercitate de mama sa, împărăteasa Teodora, împăratul Mihail a mai crescut, a început să fie influenţat de unchiul său după mamăÎn anul 867, Cezar Bardas, cunoscut competiția pentru viaţa sa păcătoasă. Pentru tronul imperial a-şi consolida poziţia, Bardas adus o bruscă schimbare a căutat să submineze autoritatea Teodoreisituației, astfel încât în anul 855 reuşeşte să îl convingă când Vasile Macedoneanul îi omoară pe împăratul Mihail să o înlăture de și pe tron pe mama sa şi să o exileze la o mănăstire împreună cu fiicele eiBardas și uzurpă tronul imperial. Ignatie Fotie nu a refuzat să binecuvinteze tunderea lor în monahism. Fiind un critic vehement al acceptat asasinarea lui Bardas, el Mihail și a pierdut curând susţinerea împăratului Mihail. În 857, dorind refuzat să evite un conflict între Biserică şi împărat, episcopii l-au sfătuit pe Ignatie să demisioneze. În locul acestuia, sinodul episcopilor din ambele tabere i-au recomandat împăratului Mihail drept candidat la tronul patriarhal constantinopolitan un laic, eruditul dea lui Vasile [[Fotie cel Mare|FotieSfânta Împărtășanie]], căutând să evite alegerea unui candidat dintr. Atrăgându-o tabără sau alta. În ciuda protestelor saleși furia noului împărat, Fotie a fost hirotonit rapid şi sfinţit ca înlăturat din scaun pe [[patriarh25 septembrie]] 867. Ignatie a fost reinstalat pe [[24 decembrie23 noiembrie]] 858 de către Grigorie Asbestas, care fusese reabilitat de Sinodul episcopilor şi de alţi doi episcopi partizani ai lui Ignatie. Fotie era un învăţat, un erudit al vremii sale şi un opozant ferm al iconoclaştilor.La câteva luni după exilarea sa, unii susţinători ai lui Ignatie s-au întâlnit şi au făcut apel la papa Nicolae I, în încercarea de a discredita numirea lui Fotie ca patriarh. Acest gest a contribuit la agravarea tensiunilor în relaţiile dintre Constantinopol şi Roma, întrucât papa Nicolae s-a folosit de această dispută în încercarea de a-şi extinde jurisdicţia asupra bulgarilor de curând convertiţi la creştinism. Mai multe sinoade, între care unul în 859, întrunit de Fotie şi un al doilea din 861, convocat de împăratul Mihail cu concursul acestuia au reafirmat faptul că Fotie era patriarhul legitim şi canonicaceluiași an.

În anul 867La întoarcerea sa, competiţia pentru tronul imperial Ignatie a adus o bruscă schimbare a situaţiei, când Vasile Macedoneanul îi omoară pe Mihail şi pe Bardas şi uzurpă tronul imperialluat decizii care mergeau în aceeași direcție cu cele luate de Fotie. Fotie nu a acceptat asasinarea lui Mihail şi a A refuzat să-cedeze în fața papalității și i dea lui Vasile Sfânta Împărtăşanie. Atrăgându-şi furia noului împărat, Fotie a fost înlăturat din scaun adus pe bulgari în sfera de influență a [[25 septembrieBiserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopolului]] 867până în anul 870. Când tensiunile politice din Constantinopol s-au potolit, Fotie s-a întors la Constantinopol în 876, împăratul Vasile încredințându-i educația fiilor săi. După adormirea lui Ignatie a fost reinstalat pe [[23 noiembrieoctombrie]] al aceluiaşi an877, Fotie cel Mare a fost reașezat pe tronul patriarhal, având și recomandarea lui Ignatie în acest sens.

înainte=[[Metodie I al Constantinopolului|Metodie I]]|titlu=[[Listă a patriarhilor de ConstantinopolConstantinopolului|Patriarh al Constantinopolului]]|

titlu=[[Listă a patriarhilor de ConstantinopolConstantinopolului|Patriarh al Constantinopolului]]|

==A se vedea şiși==

==Legături externe== * (ro) [http://www.doxologia.ro/sfantul-ierarh-ignatie-patriarhul-constantinopolului Sfântul Ierarh Ignatie, Patriarhul Constantinopolului] [[Categorie: Episcopi|IgnatieSfinți]][[Categorie: Patriarhi ai Constantinopolului|IgnatieSfinți bizantini]][[Categorie: Sfinţi|IgnatiePatriarhi ai Constantinopolului]]