14.992 de modificări
Modificări
m
Mitropolitul Ca mitropolit, IPS Iacob Stamati a trecut fost un fervent sprijinitor al școlilor din Moldova, concepția lui pedagogică fiind expusă într-un lung raport înaintat domnitorului Alexandru Callimachi cu felurite recomandări referitoare la Domnul pe data de [[9 martie]] 1803organizarea învățământului și la procesul instructiv-educativ. De asemenea, așa după cum reiese din inscripția de pe piatra sa tombală aflată în [[pridvor]]ul Bisericii „Sfântul Gheorghe” (vechea Catedrală Mitropolitană din Iași, înainte de ridicarea [[Catedrala mitropolitană din Iași|celei actuale]]a desfășurat și o impresionantă lucrare filantropică.<ref name=luminapacurariu/>
→Viața
{{În cursCutie Biografie Episcopi| Nume = IPS Iacob Stamati| Imagine = [[File:Iacob Stamati.jpg|thumb|center|220px|IPS Iacob al II-lea al Moldovei]]| Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]]| Reşedinţă = Iași| Formulă = IPS| Titlul = [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]]| Perioada = 1792-1803| Predecesor = Ambrozie Serebrenicov| Succesor = [[Veniamin Costachi]]| Hirotonire preot = 1770| Hirotonire episcop = 10 decembrie 1782| Consecratori =| Titluri precedente = Episcop al Hușilor (1782-1792)| Funcţii = | Data naşterii = [[24 iunie]] 1749| Locul naşterii = Gledin, județul Bistrița-Năsăud| Data morţii = d. [[9 martie]] 1803| Locul morţii = Iași|}}'''Iacob Stamati''' (cunoscut și ca '''Iacob al II-lea „Nemțeanul”''', n. [[24 iunie ]] 1749, Gledin, județul Bistrița-Năsăud - d. [[9 martie ]] 1803, Iași) a fost [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]] între anii 1792-1803.<ref name=lumina>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/mitropolitul-iacob-stamati-ilustru-carturar-si-desavarsit-filantrop-152509.html Sorin-Anton Minea, ''Mitropolitul Iacob Stamati, ilustru cărturar și desăvârșit filantrop''], 7 martie 2020, ''Ziarul Lumina'', accesat la 9 martie 2020</ref>__TOC__
==Viața==
Născut în anul 1749 în micul sat transilvănean Gledin (care aparține în prezent comunei Monor, județul Bistrița-Năsăud), a fost botezat cu numele '''Ioan'''. Tatăl său era cioban, ca mai toți sătenii din acea zonă montană, și un bun creștin. ciobani de neam, aveau o mare dragoste de cele sfinte. Unchiul lui Ioan era Sf. [[Pahomie de la Gledin]], cel care a fost [[stareț]] al [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamț]], apoi [[episcop]] al Romanului (1704-1714) și care a fost [[Proslăvire|proslăvit]] de [[Biserica Ortodoxă Română]] în anul 2007, [[Praznic|prăznuirea]] sa făcându-se pe [[14 aprilie]].<ref name=lumina/>
În 1760, perioadă în care Ortodoxia era prigonită de către autoritățile imperiale austriece, familia tânărului Ioan trece munții, stabilindu-se în Moldova. Asemeni unchiului său, Ioan se îndreaptă către [[Mănăstirea Neamț|Lavra Neamțului]], unde, după trei ani de ucenicie, în care a dovedit o hotărâre de nezdruncinat în a îmbrăca haina slujirii lui Dumnezeu, este [[Tundere|tuns în monahism]] la nici 15 ani, primind numele '''Iacob'''. Pe lângă îndatoririle vieții monahale, și-a făcut timp și pentru dezvoltarea sa culturală, învățând limbile greacă, slavonă și latină. A fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[ierodiacon]], apoi, calitățile de care dădea dovadă l-au impus în fața marii obști monahale de la Mănăstirea Neamț, fiind ales econom al mănăstirii.<ref name=lumina/> După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1774), Iacob Stamati a plecat la Iași, unde a fost numit dichiu al [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropoliei al Moldovei]]. Ulterior, la 9 decembrie 1782, a fost ales [[episcop]] al Hușilor, fiind [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] în ziua următoare și înscăunat la 18 decembrie 1782.<ref name=pacurariu>Păcurariu (2002), ''Dicționarul Teologilor Români'', p. 447</ref>
După ce a păstorit timp de zece ani Episcopia Hușilor, la [[21 iunie]] 1792 Iacob Stamati a fost ales [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]].S-a remarcat, printre altele, prin [[ctitor]]iri (biserica „Banu” din Iași, reședințe noi la Episcopia Hușilor și la Mitropolia din Iași) și refaceri ale unor sfinte lăcașuri (bisericile „Stretenia” și „Sfântul Gheorghe” din Iași etc.).<ref name=pacurariu/>
A fost un sprijinitor și îndrumător al activității tipografice din Moldova. Cu ajutorul lui s-au editat:* ''[[Liturghier]]ul'' (1794)* ''[[Psaltire]]a'' (1794)* [[Ceaslov]]ul (1797)* ''Molitvelnicul în scurt'' (1802)* ''Chiril și Andronius'', un roman moralizator al spaniolului Balthasar Gracian, tradus din limba greacă (1794)* Cărțile lui Amfilohie Hotiniul: ''Gramatica theologhicească'', ''De obște geografie'', ''Elemente aritmetice'' (1795) Mitropolitul Iacob Stamati a trecut la Domnul pe data de [[9 martie]] 1803, așa după cum reiese din inscripția de pe piatra sa tombală aflată în [[pridvor]]ul Bisericii „Sfântul Gheorghe” (vechea Catedrală Mitropolitană din Iași, înainte de ridicarea [[Catedrala mitropolitană din Iași|celei actuale]]).<ref name==Scrieri==lumina/>
==Note==
==Bibliografie==
* [http://biserica.org/WhosWho/DTR/S/IacobStamati.html Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ''Dicționarul Teologilor Români: Iacob Stamati, mitropolit al Moldovei'']
* [[Mircea Păcurariu]], ''Dicționarul Teologilor Români'', Ediția a doua, Editura Enciclopedică, București, 2002. ISBN 973-45-0409-6