[[Imagine:Daria.jpg|right|frame|'''Sfânta Muceniţă Muceniță Daria''']][[Sfânt]]a [[Mucenic|MuceniţăMuceniță]] '''Daria''' a trăit în secolul al III-lea, fiind [[Mucenic|martirizată]] împreună cu soţul soțul ei, Sf. [[Hrisant]], în anul 283 d.Hr. <br/>[[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]]a ei în [[Biserica Ortodoxă]] se face pe [[19 martie]].

== Viaţa ==Sfânta DariaTribunul militar Claudiu, în tinereţea ei, a fost preoteasă într-un templu păgân din Atena. I-a fost impus să căruia i se mărite cu Sf. [[Hrisant]], ca dăduse sarcina să îl convingă -i tortureze pe acesta să abandoneze creştinismul. Când Hrisant iși Daria, văzând curajul cu care aceștia răbdau chinurile, arătându-a spus că vor trăi împreună în curăţie precum fratele şi sora, ea a fost se ei mai presus de acordele, dovedind că şi ea şis-a dorit să râmână fecioară. S-schimbat și a convertit la creştinism crezut în ziua nunţii ei. Apoi, treptat, ea a convertit un număr din ce în ce mai mare de [[călugărIisus Hristos|Hristos]]iţe, fapt ce l-a îngrijorat pe împăratul romanatât el cât și soția lui Ilaria și cei doi fii ai lor, Iason și Mavru, Numerian. Numerian a trimis-și o pe Daria la un bordel ca să îi piardă fecioria, dar de fiecare dată când un bărbat cu ei și toți soldații care se apropia de eagăseau sub conducerea lui Claudiu, un leu o apăracare cu toții laolaltă au primit cununa muceniciei în ziua a nouăsprezecea a lunii martie. Văzând că nu poate fi pângărităLui Claudiu, Numerian a condamnatlegându-i-se o la tortură prin lapidare. Păgâniipiatră de grumaz, dacă a fost aruncat în adânc de apă; fiilor lui și celorlalți ostași li s-au văzut că rezistă torturii, au strigat: "Daria este o zeiţă! Daria este o zeiţă!" tăiat capetele cu sabia. Ei sunt cu toții [[Praznic|prăznuiți]] tot pe [[19 martie]].

Tribunul militar Claudiu, căruia i se dăduse sarcina să-i tortureze pe Hrisant şi Daria, văzând curajul cu care aceştia răbdau chinurile, arătându-se ei mai presus de ele, s-a schimbat şi a crezut în [[Iisus Hristos|Hristos]], atât el cât şi soţia lui Ilaria şi cei doi fii ai lor, Iason şi Mavru, şi o dată cu ei şi toţi soldaţii care se găseau sub conducerea lui Claudiu, care cu toţii laolaltă au primit cununa muceniciei în ziua a nouăsprezecea a lunii martie. Lui Claudiu, legându-i-se o piatră de grumaz, a fost aruncat în adânc de apă; fiilor lui şi celorlalţi ostaşi li s-au tăiat capetele cu sabia. Ei sunt cu toţii [[Prăznuire|prăznuiţi]] tot pe [[19 martie]]. După ore lungi de tortură, Daria, împreună cu curatul ei soţsoț, au fost aruncaţi aruncați într-o groapă mare în pământ. Groapa a fost apoi acoperită cu piatră, provocându-le o moarte lentă. Se întâmpla aceasta în anul 283 d.Hr., la 19 martie.

:Mucenicii Tăi, Doamne, Hrisant şi și Daria, întru nevoinţele nevoințele lor cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru, că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

:Luminători luminoşi luminoși arătându-vă, dumnezeieştilor dumnezeieștilor mucenici Hrisant şi și Daria, cu lumina minunilor voastre străluciţi străluciți toată făptura, risipind pururea noaptea cea adâncă a neputinţelorneputințelor; rugaţirugați-vă lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă.

 [[Dionisie din Furna]] arată că Sf. Mc. [[Hrisant]] se zugrăveşte zugrăvește ca un tânăr fără barbă, iar alături de el Sf. Muceniţă Muceniță Daria (''Erminia picturii bizantine'', Sophia, BucureştiBucurești, 2000, pp. 164, 200). Dionisie nu dă indicaţii indicații de reprezentare pentru Sf. Mc. Daria, dar potrivit ''VieţiiVieții'' sfintei mucenice, aceasta se zugrăveşte zugrăvește tot tânără. Poartă în mână o cruce, semnul muceniciei lor.