"[[Image:Philokalia.jpg|right|frame|Coperta volumului I al Filocaliei în limba engleză]]'''''Filocalia''Filocalie'''" (gr. "iubire de frumos") este titlu dat o colecție de sfântul scrieri, majoritatea centrate pe practicarea [[Vasile cel Marevirtute|virtuților]] şi sfântul [[Grigorie Teologul]] unei antologii și a scrierilor lui vieții spirituale din [[Origenmănăstire|mănăstiri]]. Titlul complet al Filocaliei este: „Filocalia, sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care ne arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși".

Mult mai târziuAscetica și mistica filocalică pun în centrul vieții duhovnicești curățirea inimii, în secolul al XVIII-leaprin practicarea „Rugăciunii lui Iisus” și a virtuților. „Rugăciunea inimii”, o colecţie de texte care se referă la viaţa contemplativă şi ascetică, scrise înainte de secolul al IX-lea de către mari Părinţi ai spiritualităţii ortodoxe răsăriteneva deveni disciplina centrală a [[isihasm]]ului, este adunată şi publicată de sfântul una din căile privilegiate ale [[Nicodim Aghioritulmonah]] (1749-1809) şi ilor de a ține conștiința în stare de priveghere, sau [[Macarie din Corinttrezvie]] (1731-1805), la Veneţia, în 1872.

Mai apoiA nu se confunda cu antologia de scrieri a lui [[Origen]], diferite ediţii în alte limbi au apărut - slavonă şi românăcea alcătuită de Sfântul [[Vasile cel Mare]] și Sfântul [[Grigorie Teologul]], în primul rând -, adesea lărgind colecţia iniţială a sfântului Nicodimcunoscută mai ales sub numele de ''Filocalia lui Origen''.

Ediţia slavonă ==Istoric==''Filocalia'' a fost făcută prima data alcătuită la [[Muntele Athos]] de sfântul către Sfinții [[Paisie VelicicovskiNicodim Aghioritul]] și [[Macarie din Corint]]. A circulat mai întâi Prima ediție a fost publicată la Veneția în manuscrise1782, apoi a doua ediție a fost tipărită realizată la atena în 1893, incluzând și o rugăciune a Patriarhului Kallistos, iar a treia ediție a apărut la St-PetersburgAtena între 1857 și 1963. Toate scrierile originale din ''Filocalie'' au fost scrise în greacă, cu excepția a două texte care, initial, au fost scrise în latină și au fost traduse în greacă în 1793timpul Imperiului "Bizantin".

O primă ediţie În scurt timp, ''Filocalia'' a Filocaliei româneşti fost tradusă și în alte limbi. În 1793, a fost tradusă publicată la Moscova o traducere în [[slavona bisericească|slavonă]] realizată de ucenicii stareţului Sf. [[Paisie Velicicovski]] (Velicicovschi1722-1794) de la Neamţ, şi cu titlul ''Dobrotolubiye'', care a circulat mai întâi în manuscrise, apoi a fost tipărită la St-Petersburg în manuscris1793, fiind reeditată ulterior, în 1822. În secolul XX, Această versiune a fost folosită de personajul principal anonim din ''[[Calea pelerinului]]'' și a dus la o colecţie "Filocalia" reînviere spirituală în 12 volume Rusia secolului al XIX-lea, cu un puternic impact asupra a numeroși oameni, printre care și Fodor Dostoevsky. O a doua traducere a fost publicatăîn 1857, în traducerea şi cu notele Părintelui fiind realizată de Sfântul [[Ignatie Briancianinov]] (1807-1867). A treia traducere a fost realizată de Sfântul [[Dumitru StăniloaeTeofan Zăvorâtul]](1815-1894), începând cu anul 1946 dar el a inclus și alte texte care nu se regăsesc în originalul grec alături de parafraze sau omisiuni în alte capitole. Această traducere a fost publicată sub auspiciile [[Mănăstirea Sf. Pantelimon (primul volumAthos)|Mănăstirii ruse a sfântului Pantelimon]] de la [[Muntele Athos]] în 1877.

O primă ediţie a Filocaliei româneşti a fost tradusă de ucenicii stareţului [[Paisie de la Neamţ|Paisie (Velicicovschi) de la Neamţ]] şi a circulat în manuscris. În secolul XX, o colecţie „Filocalia” în 12 volume a fost publicată, în traducerea şi cu notele Părintelui [[Dumitru Stăniloae]], începând cu anul 1946 (primul volum).{{spiritualitate}} ==Conținutul Filocaliei==Conținutul Filocaliei prezentat mai jos corespunde traducerii Părintelui [[Dumitru Stăniloae]] în 12 volume. ===Volumul 1 =Specific==Titlul complet '''[[Marcu Ascetul]]''':Viaţa şi scrierile lui:Despre legea duhovnicească:Despre cei ce cred că se îndreaptă din fapte:Despre Botez:Epistolă către Nicolaie Monahul'''[[Diadoh al Filocaliei Foticeei]]''':Viaţa şi scrisul lui:Definiţii:Cuvânt ascetic în 100 de capete'''[[Isaia Pustnicul]]''':Viaţa şi opera:Despre păzirea .minţii în 27 de capete === Volumul 2 === '''Sf. [[Maxim Mărturisitorul]]''':Viaţa şi opera:Cuvânt ascetic:Capete despre dragoste::Suta întâia::Suta a doua::Suta a treia::Suta a patra :Capete teologice (gnostice)::Suta întâia 166::Suta a doua 211::Întrebări, nedumeriri şi răspunsuri 259::Tâlcuire la Tatăl nostru 305 === Volumul 3 === '''Sf. Maxim Mărturisitorul''':CUVÂNT ÎNAINTE a Sfântului Maxim:CUVÂNT ÎNAINTE LA SCOLII:Întrebarea 1: Despre afecte:Întrebarea 2: Despre lucrarea lui Dumnezeu:Întrebarea 3: Despre omul cu ulciorul.:Întrebarea 4: Despre veşmintele Mântuitorului.:Întrebarea 5: Despre blestemul lui Adam.:Întrebarea 6: Despre îndoita naştere din Dumnezeu.:Întrebarea 7: Despre binevestirea celor morţi.:Întrebarea 8: Dumnezeu estelumină.:Întrebarea 9: Ce ne-a descoperit şi ce ne va descoperi Dumnezeu.:Întrebarea 10: Despre cele două temeri de Dumnezeu.:Întrebarea 11: Starea dintâi a îngerilor.:Întrebarea 12: Despre cămaşa mânjită de trup:Întrebarea 13: Despre "cele nevăzute ale lui Dumnezeu"Filocalia:Întrebarea 14: Ce este închinarea la făpturi.:Întrebarea 15: Despre prezenţa duhului în toate.:Întrebarea 16: Despre viţelul de aur din pustie.:Întrebarea 17: Moise ameninţat cu uciderea.:Întrebarea 18: îndreptarea din lege.:Întrebarea 19: Judecata, după lege.:Întrebarea 20: Despre smochinul fără rod.:Întrebarea 21: Despre dezbrăcarea stăpâniilor.:Întrebarea 22: Despre sfârşitul veacurilor ajuns la noi.:Întrebarea 23 : Despre tronul lui David dat lui Iisus:Întrebarea 24: Cele două străji trecute de Petru:Întrebarea 25: Hristos e capul bărbatului:Întrebarea 26: Nabucodonosor, sluga Domnului:Întrebarea 27: Descoperirea despre Cornelie:Întrebarea 28: Amestecarea limbilor:Întrebarea 29: Proorocirea despre suirea lui Pavel la Ierusalim:Întrebarea 30: Paharul şi botezul:Întrebarea 31: Dumnezeu nu locuieşte în temple făcute de mâini:Întrebarea 32: Dibuirea lui Dumnezeu:Întrebarea 33: Credinţa mută munţii:Întrebarea 34: Ce primim prin rugăciune:Întrebarea 35: De ce mâncăm trupul şi sângele Cuvântului, sau culegere dar nu şi oasele?:Întrebarea 36: Ce înseamnă trupul şi sângele animalelor jertfite?:Întrebarea 37: Despre ştergarele puse pe trupul Ap. Pavel:Întrebarea 38: Despre cei şapte fraţi luaţi de o femeie:Întrebarea 39: înţelesul celor trei zile cât au stat mulţimile lângă Domnul:Întrebarea 40: Despre cele şase vase cu apă de la nunta lui Cana:Întrebarea 41: Despre cei cinci bărbaţi ai Samarinencii:Întrebarea 42: Cum s-a făcut Domnul păcat?:Întrebarea 43: Deosebirea între pomul vieţii şi pomul cunoştinţii binelui şi răului:Întrebarea 44: în ce înţeles zice Dumnezeu:"Iată Adam s-a făcut ca unul din scrierile Sfinţilor Părinţi care ne arată cum noi":Întrebarea 45: Ce înseamnă pieptul legănat şi braţul despărţit:Întrebarea 46: Despre deosebirea între oglindă şi ghicitură:Întrebarea 47: Despre "glasul celui ce strigă în pustie":Întrebarea 48: Şi a zidit Ozia turnuri în Ierusalim:Întrebarea 49: Ezechia astupă izvoarele:Întrebarea 50: îngerul nimiceşte oastea lui Senaeherib:Întrebarea 51: Mulţi aduceau daturi lui Dumnezeu şi plocoane lui Ezechia:Întrebarea 52: Ezechia se înalţă, apoi se smereşte:Întrebarea 53: Despre îngroparea lui Ezechia:Întrebarea 54: Zorobabel binecuvânta Domnul:Întrebarea 55: Numărătoarea cetor întorşi din Babilon:Întrebarea 56: Despre zidirea templului:Întrebarea 57: Mult poate omul curăţirugăciunea lucrătoare a dreptului:Întrebarea 58: Bucuria în întristări:Întrebarea 59: Despre căutare şi cercetare:Întrebarea 60: Taina lui Hristos, rânduită dinainte de veacuri:Întrebarea 61: E vremea să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu:Întrebarea 62: Despre secera văzută de Zaharia:Întrebarea 63: Despre candelabrul văzut de Zaharia:Întrebarea 64: Despre proorocul Iona şi Ninive:Întrebarea 65: Despre Ghibeoniţi şi urmaşii lui Saul === Volumul 4 === '''[[Talasie Libianul]]''':Viata:Despre dragoste, infrânare şi petrecerea cea după minte'''[[Isichie Sinaitul]]''':Viaţa:Cuvânt, despre trezvie şi virtute'''[[Filotei Sinaitul]]''':Viaţa:Capete despre trezvie'''[[Ioan Carpatiul]]''':Viaţa:Una sută capete de mângâiere:Cuvânt ascetic'''[[Avva Filimon]]''':Viaţa:Despre Avva Filimon '''Sf. [[Ioan Damaschin]]''':Viaţa:Cuvânt de suflet folositor'''[[Teodor al Edesei]]''':Viaţa:Una sută capete:Cuvânt despre contemplaţie'''[[Teognost]]''':Viaţa:Despre făptuire, contemplaţie şi preoţie'''[[Ilie Ecdicul]]''':Viaţa:Culegere din sentinţele Înţelepţilor'''[[Teofeu Monachul]]''':Scară === Volumul 5 === Învăţăturile duhovniceşti ale '''Sfîntului [[Petru Damaschin]]''':Introducere:I. Cartea întâia::Început despre tema cărţii::Arătare trebuincioasă şi prea frumoasă despre cele şapte fapte trupeşti::Cel ce voieşte să păzească poruncile trebuie să înceapă de la frica de Dumnezeu, lumina ca să nu se rostogolească în haos::Despre porunca a doua şi desăvârşi"despre naşterea plînsului din temere::Despre cele patru virtuţi ale sufletului::Despre cunoştinţa cu lucrul::Virtuţile trupeşti sînt unelte ale celor sufleteşti .... Ascetica ::Este cu neputinţă să se mîntuiască cineva fără atenţie amănun¬ţită şi mistica filocalică pune fără paza minţii::Cei ce vor să se vadă pe ei înşişi în centrul vieţii duhovniceşti curăţirea inimiice stare se află, nu pot face aceasta altfel decît prin fuga de voile lor şi prin practicarea "Rugăciunii as¬cultare şi liniştire, mai ales cei pătimaşi::Despre cele opt vederi mintale::Arătare trebuincioasă despre prima cunoştinţă şi despre cum trebuie să o începem::Despre a doua vedere::Despre vederea a treia::Despre a patra vedere::Despre a ctncea cunoştinţă::Despre a şasea cunoştinţă::Despre a şaptea cunoştinţă::Despre a opta cunoştinţă::Nu este contrazicere în dumnezeieştile Scripturi::Unirea rugăciunii cu toate cunoştinţele::Despre smerita cugetare::Despre nepătimire::Arătare lămurită despre cele şapte lapte trupeşti ....::Despre dreapta socoteală::Despre citirea cea după Dumnezeu::Despre adevărata deosebire (dreapta socoteală)::Despre trebuinţa ca omul să nu deznădăjduiască, chiar dacă ar greşi mult::Calea cea mai scurtă spre dobîndirea virtuţilor şi depărtarea patimilor::Cum se cîştigă credinţa adevărată::Liniştirea foloseşte mai mult celor pătimaşi::Mare bine este pocăinţa adevărată::Despre binefacerile generale şi particulare ale lui Dumnezeu::Toate le-a făcut Dumnezeu spre folosul nostru::Cuvîntul lui Iisus" Dumnezeu nu este vorbă multă::Fără smerită cugetare nu este cu putinţă să ne mîntuim::Despre zidirea sufletului prin virtuţi::Mare bine este dragostea şi sfatul cu smerenie::Pomenirea deasă a unor cuvinte din dumnezeiasca Scriptură nu este vorbărie::Arătare despre cunoştinţa cu nume mincinos::Arătarea virtuţilor::Arătarea patimilor::Despre deosebirea între gînduri şi momeli (atacuri):II. "Rugăciunea Cartea a doua::Cuvântul I: Despre înţelepciunea duhovnicească::Cuvântul II: Despre credinţă::Cuvântul III: Despre frică::Cuvântul IV: Despre înfrînare::Cuvântul V : Despre răbdare::Cuvântul VI: Despre nădejde::Cuvântul VII: Despre neîmpătimire::Cuvântul VIII: Despre omorîrea patimilor::Cuvântul IX: Despre patimile lui Hristos, despre pomenirea morţii şi despre lacrimi::Cuvântul X : Despre smerenia lui Hristos::Cuvântul XI: Despre darul de a deosebi făpturile sensibile după fire::Cuvântul XII: Despre experienţa contemplării celor sensibile::Cuvântul XIII: Despre cunoştinţa celor inteligibile::Cuvântul XIV: Despre nepătimirea adevărată în general::Cuvântul XV: Despre dragoste::Cuvântul XVI: Cunoaşterea lui Dumnezeu::Cuvântul XVII: Despre chibzuinţă::Cuvântul XVIII: Despre neprihănire::Cuvântul XIX: Despre bărbăţie::Cuvântul XX: Despre dreptate::Cuvântul XXI: Despre pacea desăvîrşită a gîndurilor::Cuvântul XXII: Despre naşterea bucuriei din pace::Cuvântul XXIII: Nu este nici o contrazicere în Scripturi::Cuvântul XXIV: Despre simţirea inimii" B. Parafrază în 150 capete a '''Sfîntului [[Simeon Metafrastul]]''' la cele 50 de Cuvinte ale Sfîntului [[Macarie Egipteanul]]:Introducere:Despre desăvîrşirea în duh (cap. 1—32):Despre răbdare şi discernămînt (dreapta socoteală) (cap. 33—61):Despre înălţarea minţii (cap. 62—83):Despre dragoste (cap. 84—115):Despre libertatea minţii (cap. 116—150) === Volumul 6 ==='''Sfântul [[Simeon Noul Teolog]]'''::Viata, opera şi învăţătura sfântului Simeon Noul Teolog :Cele 225 de capete teologice şi practice::Ale celui între sfinţi părintelui nostru Simeon Noul Teolog, egumenul Mănăstirii sfântul Mamas din Xirokerkos, una sută capete făptuitoare şi de Dumnezeu cuvîntătoare (practice şi teologice)::Ale aceluiaşi, 25 de alte capete ale cunoştinţei şi ale cuvîntării de Dumnezeu (gnostice şi teologice)::Ale aceluiaşi, una sută capete de Dumnezeu cuvîntătoare şi făptuitoare (teologice şi practice) :Capetele morale ale lui Simeon Evlaviosul::Cap aparte :Cuvântări morale .::Întîia cuvântare morală a sfîntului Simeon Noul Teolog::1. Puţină învăţătură despre fire, privind creaţia lumii şi zidirea lui Adam::2. Despre căderea şi alungarea lui Adam din rai::3. Despre întruparea Cuvîntului şi în ce chip s-a întrupat El pentru noi::4. Cum va fi reînnoită toată zidirea şi cum se va face «ceruri noi şi pămînt nou», cum zice dumnezeiescul apostol::5. Care va fi strălucirea de pe urmă a zidirii ?::6. Cum se unesc toţi sfinţii cu Hristos şi Dumnezeu::7. Cum trebuie să se plinească lumea de sus şi ce este ea şi în ce fel se va plini::8. Dacă nu se vor naşte toţi cei mai înainte rânduiţi din neam în neam pînă la ziua de apoi şi nu vor ajunge la plinire, care nici lumea de sus nu se va deveni disciplina centrală plini::9. La cuvintele Evangheliei: «Asemănatu-s-a isihasmuluiÎmpărăţia cerurilor» (Matei XXII, 1—14); şi care este una nunta de taină a lui Dumnezeu::10. Toţi sfinţii zămislesc în ei pe Cuvîntul lui Dumnezeu în chip apropiat cu Născătoarea de Dumnezeu şi îl nasc pe El şi El se naşte în ei şi ei se nasc din El. În ce fel sînt fii şi fraţi şi mame ale Lui::11. La cuvîntul Evangheliei: «Şi a trimis pe slujitorii săi să cheme pe cei invitaţi la nuntă şi nu au voit să vină» (Matei XXII, 3—14)::12. Nu trebuie ca cineva din căile privilegiate cei nedeprinşi să cerceteze tainele ascunse ale monahilor împărăţiei cerurilor, înainte de lucrarea poruncilor şi de înaintarea în virtuţi şi de desăvîrşire; şi că la a doua venire a Domnului toţi sfinţii se vor cunoaşte unii pe alţii::— Credinţă şi fapte::— închipuirile deşarte ale celor nedesăvîrşiţi::— Cunoştinţa sfinţilor între ei::— Pilda celui închis::— Îndemn :A cincea cuvîntare morală::— Despre cei ce socotesc că au în ei pe Sfîntul Duh în chip neştiut, fără să simtă deloc lucrarea Lui; şi despre cei ce zic că nu poate cineva dintre oameni să vadă în viaţa de aici slava Lui; şi dovedire prin citate despre aceasta::— Realitatea întrupării::— Prezenţa Duhului::— Condiţia vederii lui Dumnezeu::— Învăţătura şi pilda sfîntului [[Apostolul Pavel|apostol Pavel]]::— Cunoştinţa proorocilor şi a apostolilor::— Întâietatea vederii::— Înţeles şi înfăţişare::— Prezenţa Duhului::— Îndemn '''Cuviosul [[Nichita Stithatul]]''' :Introducere::Viaţa cuviosului Nichita Stithatul::Scrierile cuviosului Nichita Stithatul :Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire şi despre cunoştinţă::Suta întîi a capetelor despre făptuire::Suta a doua a capetelor naturale, despre curăţirea minţii::Suta a treia a capetelor despre cunoştinţă, despre iubire şi despre desăvîrşirea vieţii::Vederea duhovnicească a raiului::: I. În câte feluri ni se arată raiul sensibil după o tâlcuire evlavioasă ?::: II. În câte feluri se poate tâlcui în cuvinte ale Înţelegerii duhovniceşti raiul cunoscut de minte (inteligibil) şi care sunt plantele din ele?::: III. Care sunt rodurile celor două feluri de pomi ai raiului cunoscut cu mintea (inteligibil) ?:::IV. Trecerea de la această explicare la o alta:::V. Alt înţeles mai înalt al poruncii lui Dumnezeu către Adam:::VI. Alt înţeles preaînţelept şi înalt al raiului cunoscut cu mintea. Care e poarta prin care se intră în el şi care cea prin care se iese ? Şi care sunt pomii dumnezeieşti din el ?:::VII. Care este lucrarea şi păzirea raiului cunoscut cu mintea şi ce bunătăţi aduce împărtăşirea de rodurile lui, celor ce lucrează în el în diierite feluri ?:::VIII. În ce înţeles a amintit cuvîntul de două porţi şi nu de mai multe în acest rai; de două porţi învîrtindu-se ca nişte heruvimi, şi care e lucrarea deosebită a ţine conştiinţa fiecăruia din ele? === Volumul 7 ==='''Nichifor din singuratate''':Scurtă notă biografică:Cuvînt despre rugăciune al lui Nichifor din singurătate '''Mitropolitul Teolipt al Filadelfiei''':Viața şi scrierile:Cuvîntul lui Teolipt, mitropolitul Filadelfiei, despre ostenelile vieţii călugăreşti:Al aceluiaşi Teolipt al Filadelfiei. Cuvînt despre lucrarea cea ascunsă întru Hristos '''Sfîntul grigorie sinaitul''':Viaţa lui:Scrierile lui Grigorie Sinaitul:Ale celui dintre sfinţi părintelui nostru Grigorie Sinaitul. Capete foarte folositoare în stare acrostih:Alte capete ale aceluiaşi:Despre prefacerea cea pătimaşă:Despre prefacerea cea bună:A aceluiaşi: învăţătură cu de-amănuntul despre liniştire şi rugăciune, despre semnele harului şi ale amăgirii; apoi despre deosebirea dintre căldură şi lucrare; şi că fără povăţuitor, uşor vine amăgirea:Despre felul cum poate fi aflată lucrarea:Ale aceluiaşi: despre liniştire şi despre cele două feluri ale rugăciunii:Cum trebuie făcută rugăciunea ?:Despre răsuflare:Cum trebuie să cîntăm ?:Despre deosebirea dintre cei ce cîntă:Împotrivirea lui (Grigorie Sinaitul):Despre amăgire:Despre citire:Ale aceluiaşi: despre felul cum trebuie să şadă la rugăciune cel ce se linişteşte:Despre felul cum trebuie ţinută mintea:Despre alungarea gîndurilor:Cum trebuie să se cînte:Despre mîncare:Despre amăgire şi despre alte multe lucruri '''Sfîntul [[Grigorie Palama]]''':Viaţa şi scrierile lui:Al sfîntului Grigorie Palama : cuvînt pentru cei ce se liniştesc cu evlavie. Al doilea din cele din urmă. Despre rugăciune:Al aceluiaşi : cuvînt pentru cei ce se liniştesc cu evlavie ; al treilea dintre cele din urmă. Despre sfîntă lumină:Din cuvîntul sfîntului Ioan Gură de Aur la întîiul mucenic Ştefan:A sfîntului Grigorie Palama : despre împărtăşirea dumnezeiască şi îndumnezeitoare  :Tomul aghioritic - Ale sfîntului Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, 150 capete despre cunoştinţa naturală, despre cunoaşterea lui Dumnezeu, despre viaţa morală şi despre făptuire === Volumul 8 ===Metoda sau cele 100 capete ale lui '''[[Calist]]''' şi '''[[Ignatie Xanthopol]]''':1. Autorii scrierii şi legătura ei cu celelalte scrieri ale (patriarhului Calist:2. Conţinutul «Metodei» lui Calist şi Ignatie Xanthopol şi legătura lui cu conţinutul celorlalte două scrieri ale lui Calist:A celor dintre monahi Calist şi Ignatie Xanthopol: Me¬todă şi regulă foarte amănunţită pentru cei ce-şi aleg să vieţuiască în linişte şi singurătate Scrierile lui '''[[Calist I|Calist-patriarhul]]''':Capete despre rugăciune:Capete care au lipsit '''[[Calist Angelicude]]''':Introducere:Meşteşugul liniştirii Culegere din '''[[Sfinţii Părinţi]]''':Despre rugăciune şi luare-aminte '''[[Calist Catafygiotul]]''':Despre unirea dumnezeiască şi viaţa contemplativă '''[[Simeon Noul teolog]]''':Metoda Sfintei rugăciuni şi atenţiuni:Despre primul fel de rugăciune:Despre al doilea fel de rugăciune:Despre al treilea fel de rugăciune:Din viaţa Cuviosului părintelui nostru [[Maxim Cavsocalivitul]] Din viaţa '''Sfîntului [[Grigorie]]''', arhiepiscopul Salonicului, făcător de minuni Din istoria isihasmului în Ortodoxia română:Isihaştii sau sihaştrii şi rugăciunea lui Iisus în tradiţia Ortodoxiei româneşti Cuvînt înainte sau călăuză..., făcută din sfintele scrieri de Preacuviosul Schimonah [[Vasile de Ia Poiana Mărului]] din Ţara Românească Din sfaturile stareţului Gheorghe de la Cernica Tipicul sfintei rugăciuni cea cu mintea de la Părintele Iosif:Rînduiala cea bună a vieţii de sine:Alăută duhovnicească şi trîmbiţă cerească:Cuvinte adunate din sfintele scrieri === Volumul 9 ===:Înainte-privire a Sfintei «Scări»:Scara dumnezeiescului urcuş:Cartea despre nevoinţe:Cuvîntul I: Despre lepădarea de viaţa deşartă şi despre retragere:Cuvîntul II: Despre despătimire:Cuvîntul III: Despre înstrăinare::Despre visurile care urmează pe începători:Cuvîntul IV: Despre fericita şi pururea pomenita ascultare::Despre tîlharul pocăit. Despre Isidor. Despre Laurentie. Despre econom. Despre Avachir. Despre arhidiaconul Macedonie. Despre cuviosul Acachie. Despre Ioan Savaitul sau Antioch :Cuvîntul V: Despre pocăinţa cea făcută cu grijă şi deplin arătată, în care se vorbeşte şi despre viaţa sfinţilor osîndiţi şi despre închisoare:Cuvîntul VI: Despre pomenirea morţii:Cuvîntul VII: Despre plînsul de-bucurie-făcător:Cuvîntul VIII: Despre nemîniere şi blîndeţe:Cuvîntul IX: Despre ţinerea da iminte a răului:Cuvîntul X: Despre clevetire:Cuvîntul XI: Despre multa vorbire şi despre tăcere:Cuvîntul XII: Despre minciună:Cuvîntul XIII: Despre lenea sufletească:Cuvîntul XIV: Despre pîntecele atotlăudat şi tiran:Cuvîntul XV: Despre curăţia şi neprihănirea (castitatea) nestricăcioasă, agonisită de cei stricăcioşi prin osteneli şi sudori:Cuvîntul XVI: Despre iubirea de arginţi şi despre neagonisire :Cuvîntul XVII: Despre nesimţire, adică despre moartea sufletului înainte de moartea trupului:Cuvîntul XVIII: Despre somn şi despre rugăciune şi despre cîntarea în obşte:Cuvîntul XIX: Despre privegherea trupească şi cum trebuie făcută aceasta:Cuvîntul XX: Despre frica laşă sau nebărbătească:Cuvîntul XXI: Despre slava deşartă cea cu multe chipuri :Cuvîntul XXII: Despre mîndria cea fără de priveghereminte (fără stăpînire):Cuvîntul XXIII: Despre gîndurile negrăite ale hulei:Cuvîntul XXIV: Despre blîndeţea, simplitatea şi nerăutatea, agonisite prin sîrguinţa înţeleaptă şi nu naturale; şi despre viclenieCuvîntul XXV: Despre preaînalta smerită-cugetare, pierzătoarea patimilor, ce se naşte in simţirea nevăzută:Cuvîntul XXVI: Despre deosebirea gîndurilor, patimilor şi virtuţilor::Acelaşi Cuvînt. Partea a II-a. Despre dreapta socoteală bine deosebitoare::Acelaşi Cuvînt. Partea a III-a. Cuprinsul pe scurt al tuturor celor mai înainte spuse:Cuvîntul XXVII: Despre sfinţita liniştire a trupului şi a sufletului::Acelaşi Cuvînt. Despre felurile liniştirilor şi despre deosebirea lor :Cuvîntul XXVIII: Despre fericita rugăciune, sfinţita maică a tuturor virtuţilor; şi despre înfăţişarea văzută şi gindită în vremea rugăciunii:Cuvîntul XXIX: Despre nepătimire sau cerul pămîntesc şi despre desăvîrşirea şi învierea sufletului înainte de învierea cea de obşte:Cuvîntul XXX: Despre legătura treimii virtuţilor, a dragostei, a nădejdii şi a credinţei îndemnare scurtă şi la fel de puternică la cele spuse mai înainte pe larg:Al cuviosului părinte Ioan Scărarul Cuvîntul XXXI::Către Păstor '''Ava [[Dorotei]]''':Viaţa, opera şi răspîndirea ei:Ale cuviosului părintelui nostru Dorotei :Diferite învăţături de suflet folositoare:Cuvîntul înainte al unui necunoscut:Epistola către fratele care a cerut să i se trimită «Cuvintele» aflateale părintelui nostru, Dorotei:Ale celui între sfinţi, părintele nostru Dorotei. Felurite învăţături lăsate ucenicilor săi cînd a părăsit mănăstirea Avei Serid şi a întemeiat cu ajutorul lui Dumnezeu mînăstirea sa, după moartea Avei Ioan, proorocul, şi după tăcerea desăvîrşită a Avei Varsanufie:I — Despre lepădare:II — Despre smerita cugetare:III — Despre conştiinţă:IV — Despre frica de Dumnezeu:V — Despre trebuinţa de a nu se încrede cineva în înţelepciunea sa:VI — Să nu judecăm pe aproapele:VII — Despre învinovăţirea de sine:VIII — Despre ţinerea de minte a răului:IX — Despre minciună:X — Despre trebuinţa de a călători pe calea lui Dumnezeu cu scop bun şi cu trezvie:XI — Despre trebuinţa de a ne sîrgui să tăiem repede patimile înainte de a ajunge sufletul la deprinderea cea rea:XII — Despre frica de chinurile viitoare şi despre trebuinţa ca cel ce voieşte să se mîntuiască să nu uite niciodată de grija mîntuirii sale:XIII — Despre trebuinţa de a răbda încercările fără turburare şi cu mulţumire:XIV — Despre clădirea şi buna întocmire a virtuţilor sufletului:Ale lui Ava Dorotei diferite epistole === Volumul 10 === === Volumul 11 === === Volumul 12 === ==Ghid pentru citirea Filocaliei== La fel ca toate lecturile spiritual, ''Filocalia'' trebuie citită sub îndrumarea unui părinte spiritual pentru a evita interpretările greșite sau utilizarea greșită a remediilor spirituale. Pentru nemonahi, ideea de a te despărți de viața normal pare una extremă. În orice caz, nu uitați că cei care trăiesc o viață monahală sunt chemați să trăiască o viață centrată total pe Hristos sau să pună în practică spusele lui Hristos "devenind eunuci de dragul împărăției cerurilor " ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 19:12). În ciuda audienței, există, de asemenea, ziceri și scrieri adresate celor care sunt chemați "să rămână în lume " cum ar fi practicarea virtuților controlului, și chiar eliminării, patimilor. De asemenea, această lucrare nu este menită să fie citită toată dintr-odată. Trebuie abordată ca un îndrumar medical: căutați acele indicații care sunt relevante pentru cee ace are nevoie cititorul în acel moment. De exemplu, dacă vă întrebați ce înseamnă răbdarea, pur și simplu căutați la index. Dacă numărul paginii este îngroșat, atunci acolo este un paragraph semnificativ pentru acest subiect; altfel se poate găsi o propoziție sau o parte mai mica dintr-un text mai larg. ==Ediții în engleză==*G. E. H. Palmer, Philip Sherrard, Kallistos Ware, ''The Philokalia: The Complete Text'' (Faber & Faber). Vol. 1 (1983) (ISBN 8-0571130139); Vol. 2 (1982) (ISBN 978-0571154661 ); Vol. 3 (1986) (ISBN 978-0571175253); Vol.4 (1999) (ISBN 978-0571193820)*Allyne Smith,''The Philokalia: The Eastern Christian Spiritual Texts -- Selections Annotated and Explained'' (SkyLight Paths, 2006) ISBN 1594731039 ==Studii filocalice== *Brock Bingaman and Bradley Nassif, ''The Philokalia: Text of Orthodox Spirituality'' (Oxford, 2012). (ISBN 978-0195390278)*Anthony Coniaris, ''Philokalia: The Bible of Orhodox Spirituality'' (Light & Life, 1998) (ISBN 978-1880971383 )*Christopher C. H. Cook, ''The Philokalia and the Innder Life: On Passions and Prayer'' (Pickwick Publications, 2012). (ISBN 978-1620325209) ==Referințe==*Fr. Alexander Webster, parish priest of the Protection of the Holy Mother of God Orthodox Church, Falls Church, VA* [http://www.greekorthodoxchurch.org/union_with_god_kallistos_katafytiotis_angelikoudis.html On Union With God and Life of Theoria] - By Kallistos Katafygiotis (identified with Kallistos Angelikoudis) - a translation in progress of a part of the Philokalia [[Categorie:Spiritualitate]][[Categorie:Monahism]][[Categorie:Isihasm]][[Categorie:Literatură creștină]][[en:Philokalia]]

* [http://www.filocalia.ro/Filocalia]