{{Sfinți|nume=Sf. Atanasie al Alexandriei|Imagine=[[ImageFișier:Athanasius.jpg|rightthumb|frame250px|'<center>''Sfântul Atanasie al Alexandriei'''</center>]] |nastere=298 |adormire=[[2 mai]] 373|localizare= [[Alexandria]]|recunoastere=pan-ortodoxă|etnie=|tip=[[ierarh]], [[teolog]]|canonizare=|calendar=[[18 ianuarie]]|biserici=|}}Părintele nostru între sfinţi sfinți '''Atanasie al Alexandriei''' ("Nemuritorul" în greceştegrecește Ἀθανάσιος, „Nemuritorul”) a fost [[episcop]] al [[Alexandria|Alexandriei şi ]] și un mare scriitor de teologie în [[teolog]] din secolul al patruleaIV-lea. Este numit de asemenea '''Atanasie cel Mare''' (şiși, în [[Biserica din Alexandria (coptă)|Biserica coptă]], Atanasie Apostolicul). S-a născut în anul 298 şi și a murit la 2 mai 373. [[2 maiPraznic|Prăznuirea]] 373. Pomenirea sa în Biserica Ortodoxă se face pe data de [[18 ianuarie]], iar pe [[2 mai]] se face pomenirea aducerii [[moaște]]lor sale.

==ViaţaViața==S-a născut din părinţi părinți păgâni. Fiind la şcoalășcoală, a văzut un grup de creştini creștini la [[Rugăciunea|rugăciune]] şi și când le-a cerut sa să li se alăture ei au refuzat. De atunci s-a declarat creştincreștin. [[Patriarh]]ul de atunci, papa Alexandru, a prezis că Atanasie va deţine deține la un moment dat o funcţie funcție înaltă.

Până la 20 de ani, Atanasie a scris un tratat intitulat "Despre întrupare"„Despre întrupare”, susţinând şi susținând și explicând că [[Iisus Hristos]] s-a născut [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] şi și Om. În jurul anului 319, când Atanasie era [[diacon]], un [[preot]] pe nume [[Arie]] a început să înveţe învețe că a fost un timp, înainte ca Dumnezeu Tatăl să-l purceadă pe Fiul, în care Fiul nu a existat. Atanasie a răspuns că purcederea Fiului din Tatăl, naşterea nașterea sau facerea Cuvântului, a fost o relaţie relație eternă între ei, nu un eveniment ce a avut loc în timp. Aşa Așa a început lupta creştinismului creștinismului împotriva [[erezie]]i lui Arie.

Atanasie a luptat toată viaţa viața lui împotriva [[arianism]]ului. Ca diacon, l-a însoţit însoțit pe [[Alexandru al Alexandriei]] la [[Sinodul I Ecumenic|primul Sinod din Niceea]], în anul 325, unde s-a formulat [[Crezul|simbolul credinţeicredinței]] din Niceea şi și a fost anatemizat Arie şi adepţii și adepții lui. Biserica coptă are o [[tradiţieSfânta Tradiție|tradiție]] potrivit căreia Atanasie a fost principalul autor al simbolului de credinţă credință de la Niceea şi și de aceea a fost numit apărătorul credinţeicredinței.

Pe data de [[9 mai]] 328 i-a urmat lui Alexandru ca [[episcop]] de Alexandria, devenind cel de-al 20-lea patriarh al bisericii din Alexandria, poziţie poziție pe care a avut-o timp de 45 de ani, din care 16 i-a petrecut în exil. În urma ridicărilor şi și căderilor influenţei influenței arianismului, Atanasie a fost alungat din Alexandria cel puţin puțin de cinci ori, fiind readus în scaunul episcopal mai târziu. Din această cauză a fost numit ''Athanasius contra mundum'' sau "''Atanasie împotriva lumii''." În timpul unor exiluri, a stat ceva timp cu [[Părinţii deşertuluiPărinții pustiei]], [[călugăr]]i şi [[pustnicCălugăr|pustnici]]i din regiuni îndepărtate din Egipt.

Atanasie este de asemenea prima persoană care a identificat cele 27 de cărţi cărți ale [[Noul Testament|Noului Testament]] de astăzi; până la scrisoarea sa de [[Sfintele PaştiPaști|PaştePaște]] se foloseau diferite liste asemănătoare. TotuşiTotuși, lista sa a fost cea modificată de o serie de [[Sinod|sinoade]] şi și a devenit o listă universală recunoscută ca fiind canonul [[Noul Testament|Noului Testament]].

A scris de asemenea o biografie a lui [[Antonie cel Mare]] care mai târziu a fost o sursă inspiraţie de inspirație pentru [[monahCălugăr|monahii]]ii creştini creștini din est şi și vest. [[Crezul atanasian]] îi este atribuit de tradiţie tradiție lui, deşi deși este posibil să nu fie creaţia creația sa.

Sfântul Atanasie a fost înmormântat în Alexandria, dar trupul său a fost mai târziu transferat în Italia. Papa Shenouda III a readus sfintele sale moaşte moaște în Egipt pe data de [[15 mai]] 1973,<ref>[http://www.avarewase.org/en/map/athanas.htm Saint Athanasius]</ref> după vizita de la Vatican şi și întâlnirea cu papa Paul al VI-lea. Astăzi ele sunt păstrate în noua catedrala catedrală coptă Sfântul Marcu din Deir El-Anba Rowais, Abbassiya din Cairo, Egipt.

Iată un tropar al sfântului Atanasie cântat în unele biserici ortodoxe:

:Arătând că Tatăl şi și Fiul sunt de-o-fiinţăființă.

==TEOLOGIETeologie==

Faţă deînvăţătura Față de învățătura lui Origen , Sfântul Atanasie celMare cel Mare a creat toate premisele pentru victoria deplină a învăţăturiicreştineînvățăturii creștine, despre deofiinţimea deoființimea Fiului cu Tatăl. Sf. Atanasie cel Mare a pus un accent deosebit pe identitatea de natură dintre Tatăl şi Fiul, folosind expresia ,,strălucire,, şi ,,chip,, al Tatălui. El arată că în această strălucire şi în acest chip este lumina Tatălui şi întreg modelul.

Sfântul Atanasie consideră cel Mare a pus un accent deosebit pe Fiul egal cu Tatăl,una cu El, deofiinţă cu Tatăl, existând din veci cu El, deoarece identitatea de natură dintre Tatăl fiindpururea trebuie să fie şi ceea ce este propriu Lui, care este Cuvântul şiÎnţelepciunea. Pentru Sfântul Atanasie dacă și Fiul nu este din vecicu Tatăl nu există nici TREIMEA din veci, ci mai înainte a fost monadă şi s-afăcut trei mai târziu prin adaos. Această contradicţie este descoperită de ella arieni, care făceau din Fiul o fiinţă mărginită şi temporală arătând-l doarca un membru folosind expresia ''strălucire'' și ''chip'' al TREIMIITatălui. După ei Dumnezeu ar trebui să fie mai întâi o monadăsterilă ce a devenit El arată că în timp o treime ale căror elemente sunt această strălucire și în parteabsolute, în parte create deoarece Dumnezeu a trimis dumnezeirea sa fiinţeicreate Fiului şi Duhului Sfântacest chip este lumina Tatălui și întreg modelul.

Afirmânddeofiinţimea Fiului Sfântul Atanasie consideră pe Fiul egal cu Tatăl, SfântulAtanasie face distincţia netă între Dumnezeu şi lume asigurândtranscendenţa lui Dumnezeu ca treime de persoane faţă de lume: ,,Treimea nu este făcută, ci este veşnicăuna cu El,iar de n-a fost o-ființă cu Tatăl, existând din veci nu poate fi nici acum”. Pentru a vorbi despreraportul dintre persoană şi natură, SfântulAtanasie a folosit ca sinonime noţiunea de fiinţă şi ipostas. Oastfel de întrebuinţare nu conţine elemente subiective pentru că realităţile pecare el le vizează sunt dincolo de termen. În teologia catolică unii istoriciai dogmelor au arătat că Sfântul Atanasiear fi confundat cei doi termeni ousia şi ipostas, iar ca revanşă ar fi făcutdistincţia dinte ousia şi ipostas. Alţii au însă o viziune mai obiectivă cu privire la acest aspect. Walter Castor spune: El,,pe când Origen nu distingea în mod clarîntre realitate şi împlinire, Atanasieînfăptuia deja o convertire prudentă şi putea deoarece Tatăl fiind pururea trebuie să vorbească de trei ipostasuri încare se păstrează natura unică a lui Dumnezeu. Noutatea concepţiei sale raportată la neoplatonism constă în aceea căel a ocolit ideea de trepte şi nu suborbonafie și ceea ce este propriu Lui, ci coordona cele trei ipostasuri”care este Cuvântul și Înțelepciunea.

Afirmând deoființimea Fiului cu Tatăl, Sfântul Atanasie face distincția netă între Dumnezeu și lume asigurând transcendența lui Dumnezeu ca treime de persoane față de lume: „Treimea nu este făcută, ci este veșnică, iar de n-a fost din veci nu poate fi nici acum”. Pentru a vorbi despre raportul dintre persoană și natură, Sfântul Atanasie spune a folosit ca sinonime noțiunea de ființă și ipostas. O astfel de întrebuințare nu conține elemente subiective pentru că realitățile pe care el le vizează sunt dincolo de termen. În teologia catolică unii istorici ai dogmelor au arătat că Sfântul Atanasie ar fi confundat cei doi termeni ousia și ipostas,iar ca revanșă ar fi făcut mai apoi distincția dinte ousia și ipostas. Alții au însă o viziune mai obiectivă cu privire la acest aspect. Walter Castor spune: „pe când Origen nu distingea în mod clar între realitate și împlinire,Atanasie înfăptuia deja o convertire prudentă și putea să vorbească de trei ipostasuri în care se păstrează natura unică a lui Dumnezeu . Noutatea concepției sale raportată la neoplatonism constă în aceea că el a ocolit ideea de trepte și nu subordona, ci coordona cele trei ipostasuri”. ==Citate==„Dumnezeu este veşnic veșnic nemuritor, puternic, lumină, Împărat AtotţiitorAtotțiitor, Luminător, Domnul, Dumnezeu Creator şi și Făcător. Acesta trebuie să fie şi și în chip ca cel ce vede pe Fiul să vadă şi și pe Tatăl”. (Cuvântarea către elini). „Dacă Fiul nu este născut din propria ființă a Tatălui și a fost făcut din nimic, Treimea însăși a luat ființa din nimic și a fost cândva când n-a fost și o vreme Treimea este o lipsă și n-a fost deplină, a fost cu lipsă înainte de a se fi născut Fiul și deplină după ce a fost făcut”. (Cuvântarea I, Împotriva arienilor).

: Pe ierarhii Domnului, pe tâlcuitorii dogmelor, pe păstorii [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|alexandrinilor]] propovăduitori ai adevărului, perechea cea iubită de Dumnezeu; pe străluciţii străluciții luminători, risipitori ai întunericului celor nelegiuiţinelegiuiți: pe Atanasie cel Mare, secerătorul ereticilor, împreună cu [[Chiril al Alexandriei|Chiril]], cel ce a cinstit precum se cuvenea pe [[Maica Domnului|Născătoarea de Dumnezeu]], veniţi veniți cu toţii toții iubitorii de prăznuire şiși, adunându-ne cu veselie şi și cu cântări să-i cinstim; că ei se roagă neîncetat lui Dumnezeu pentru noi.

: Învăţăturile Învățăturile dreptei credinţe credințe sădind şi și spinii [[erezie|relei credinţecredințe]] tăind, ai înmulţit sămânţa credinţei înmulțit sămânța credinței cu ploaia [[Duhul Sfânt|Duhului]], Cuvioase. Pentru aceasta pe tine te lăudăm, Atanasie.

: [[Ierarh]]ilor prea mari ai Bisericii şi și viteji apărători a dreptei credinţe credințe a lui Hristos, păziţi păziți pe toţi toți cei ce cântă: mântuieştemântuiește, Îndurate, pe cei ce Te cinstesc pe Tine cu credinţăcredință.

:[[Dionisie din Furna]] arată că Sf. Cuvios Cuv. Atanasie cel Mare se zugrăveşte zugrăvește nu prea bătrân (Dionisie spune când „bătrân”, când „de vârstă mijlocie”), lat în spate şi puţin și puțin gârbovit, pleşuvpleșuv, cu nas coroiat, „la fălci grăsuliu”, cu barbă lungă, lată şi puţin despărţită și puțin despărțită sus şi și mai degrabă sură, nu întru totul albită. Poartă înscrisul: „Iarăşi şi iarăşi şi „Iarăși și iarăși și de multe ori cădem la Tine şi Ţie și Ție ne rugăm, Bunule şi și Iubitorule de oameni...” <ref>Dionisie din Furna, ''Erminia picturii bizantine'', ed. Sophia, BucureştiBucurești, 2000, pp. 151, 195, 204, 239.</ref>

==ReferinţeReferințe==

*[http://www.comeandseeiconsgutenberg.comorg/aebooks/pha14.htm St. Athanasios the Great Icon and Storyauthors/search/?query=Athanasius,+Saint,+Patriarch+of+Alexandria Project Gutenberg: Works by Athanasius, Saint, Patriarch of Alexandria]

[[Categorie:Sfinţi PărinţiSfinți Părinți]]

[[Categorie:SfinţiSfinți]]