Arsachie din Tars: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
m (+categ.)
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
'''Arsachie din Tars''' a fost [[patriarh]] al [[Constantinopol]]ului, urmând sfântului [[Ioan Gură de Aur]] în anul 404. Arsachie a ocupat [[tron]]ul patriarhal din capitala [[Imperiul bizantin|imperiului bizantin]] mai puțin de un an, deoarece nu a fost pe deplin acceptat de poporul din Constantinopol, datorită condițiilor în care a fost ales după trimiterea în exil a sf. Ioan Gură de Aur. Arsachie era frate bun cu patriarhul [[Nectarie al Constantinopolului]]. Este [[Praznic|prăznuit]] în [[Biserica Ortodoxă]] la data de [[11 octombrie]], împreună cu arhiepiscopul [[Sisinie al Constantinopolului]].
'''Arsachie din Tars''' a fost [[arhiepiscop]] al [[Constantinopol]]ului, urmând sfântului [[Ioan Gură de Aur]] în anul 404. Arsachie a ocupat [[tron]]ul patriarhal din capitala [[Imperiul bizantin|imperiului bizantin]] mai puțin de un an, deoarece nu a fost pe deplin acceptat de poporul din Constantinopol, datorită condițiilor în care a fost ales după trimiterea în exil a sf. Ioan Gură de Aur. Arsachie era frate bun cu arhiepiscopul [[Nectarie al Constantinopolului]]. Este [[Praznic|prăznuit]] în [[Biserica Ortodoxă]] la data de [[11 octombrie]], împreună cu arhiepiscopul [[Sisinie al Constantinopolului]].
 
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Abp. Arsacius was a native of Tarsus in Kikilia. He was probably born in the latter part of the second decade of the fourth century. Little is known of his early life. His brother, Nectarius, who was the immediate predecessor of St. John Chrysostom, had selected Arsacius to be Bishop of Tarsus. However, he refused the appointment, allegedly because he had designs on succeeding his brother as Archbishop of Constantinople.  
+
Arsachie era originar din Tars, în Cilicia (Turcia de azi). S-a născut probabil în a doua jumătate a celui de-al doilea deceniu al secolului al IV-lea. Nu se ştie mai nimic despre primii ani ai vieţii lui. Fratele lui Nectarie, care îl precedase pe Sf. [[Ioan Gură de Aur]] în scaunul arhiepiscopal al Constantinopolului l-a desemnat pe Arsachie ca episcop de Tars. Acesta a refuzat însă numirea, pe cât se pare pentru că dorea să îi urmeze fratelui său ca arhiepiscop de Constantinopol. 
 +
A slujit ca [[preot|arhipresbiter]] în vremea Sf. Ioan Gură de Aur. A găsit prilejul de a urca pe [[scaun]]ul arhiepiscopal al Constantinopolului când intrigile împărătesei Aelia Eudoxia şi ale lui [[Teofil al Alexandriei]] au dus la înlăturarea şi exilarea Sf. Ioan Gură de Aur. Mândră de victoria ei împotriva Sf. Ioan, Eudoxia şi susţinătorii ei îşi doreau ca [[arhiepiscop]] o persoană maleabilă, pe care să o poată manipula. Au găsit o astfel de persoană în Arsachie, cu atât mai mult cu cât acesta depusese mărturie împotriva Sf. Ioan la [[Sinodul de la Stejar]].
  
He served as an [[archpriest]] under John Chrysostom. An opportunity opened for him to ascend to the throne of the [[see]] of Constantinople when the intrigues of Aelia Eudoxia and [[Teofil al Alexandriei]] resulted in the exile of John Chrysostom. Triumphant in her success against St. John, Eudoxia and her party wanted for [[archbishop]] a person who was malleable. In Arsacius they found such a person, particularly as he had testified against St. John in his trial before the [[Synod of the Oak]].  
+
Când Arsachie a fost [[hirotonie|hirotonit]] episcop pe [[27 iunie]] 404, Sf. Ioan Hrisostom l-a denunţat ca pe un "preadesfrânat în cele duhovniceşti şi lup în piele de oaie."<ref>(Ep.. cxxv.)</ref> Curând, poporul Constantinopolului a arătat limpede că îl considera pe Arsachie drept un intrus. Bisericile au rămas pustii. Poporul a refuzat să ia parte la orice slujbă religioasă la care urma să ia parte Arsachie. Când protestele au crescut în intensitate, Arsachie a făcut apel la împăratul Arcadius. Acesta a trimis soldaţi care să îi risipească pe protestatarii care se adunau şi să îi prindă pe conducătorii acestora. Cei arestaţi au fost apoi torturaţi şi împotriva susţinătorilor Sf. Ioan au început persecuţiile.  
  
When Arsacius was [[consecration of a bishop|consecrated]] archbishop on [[27 iunie]], 404, Abp. Chrysostom denounced him "as a spiritual adulter, and a wolf in sheep's clothing."<ref>(Ep.. cxxv.)</ref> Soon the people of the [[diocese]] made it plain that they considered Arsacius an intruder. The churches became empty as the people of Constantinople refused to attend any religious event at which Arsacius might be present. Instead the people gathered in the open air in the outskirts of Constantinople. As the intensity of the protests increased, Arsacius appealed to Emperor Arcadius. Soldiers, under orders from the emperor, dispersed these assemblies and apprehended those who led them. Those arrested were then tortured, and a persecution began of those who were followers of John Chrysostom.
+
Deşi Arsachie nu a fost personal răspunzător de aceste acte de cruzime, lipsa de tărie de caracter l-a împiedicat să se opună practicilor [[cler]]ului său, pe care l-a lăsat să acţioneze cum voia. Arsachie a fost totuşi considerat responsabil pentru aceste fapte. <ref> Sozomen, (H. E. viii. 23)</ref>  
  
While Arsacius was not personally responsible for the cruelties, his lack of strength of character to oppose the proceedings of his [[clergy]], allowed them to do as they pleased. Yet, Arsacius still took the blame. <ref> Sozomen, (H. E. viii. 23)</ref>  
+
Poziţia lui a devenit treptat imposibilă. Toţi [[episcop]]ii şi clericii care îl susţineau pe Sf. Ioan şi care au refuzat să îi recunoască autoritatea lui Arsachie au fost alungaţi din partea de Răsărit a Imperiului, ceea ce a agravat disensiunile. Episcopatul Bisericii din Occident a refuzat şi el să îl recunoască, iar papa [[Inochentie al Romei]], care apărase interesele Sf. Ioan a scris clerului şi poporului din Constantinopol, condamnând-ul în termeni duri pe Arsachie ca pe un intrus şi îndemânându-i să îl susţină în continuare pe Sf. Ioan ca arhiepiscop al lor de drept. <ref>(Soz. H. E. vi. 22, 26)</ref>
  
His position became increasing intolerable. All the [[bishop]]s and clergy who supported Abp. John refused to recognize him were driven from the eastern part of the empire, which further increased the dissension. The episcopate of the Church in the West also refused to recognize him and [[Innocent of Rome]], who had  supported St. John's interests, wrote to the clergy and [[laity]] of Constantinople condemning strongly Arsacius' intrusion and exhorting them to persevere in their support of their true archbishop. <ref>(Soz. H. E. vi. 22, 26)</ref>
+
Într-o asemenea atmosferă de haos, episcopatul lui Arsachie nu a durat mult. Caracter slab, uzat de bătrâneţe, el nu a mai rămas multă vreme în scaun: a răposat pe [[11 noiembrie]] 405.
 
 
In such a great atmosphere of chaos the episcopate of Arsacius did not last long. A feeble character worn out by old age soon brought an end to his reign, Arsacius reposed on [[November 11]], 405.
 
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 27: Linia 25:
  
 
==Surse==
 
==Surse==
*[http://www.ccel.org/ccel/wace/biodict.html?term=Arsacius  Arsacius]
+
*en: [http://www.ccel.org/ccel/wace/biodict.html?term=Arsacius  Arsacius]
*[http://www.ec-patr.org/list/index.php?lang=en&id=38  Ec-patr: Arsacius]
+
*en: [http://www.ec-patr.org/list/index.php?lang=en&id=38  Ec-patr: Arsacius]
*[[wikipedia: Archbishop_Arsacius_of_Constantinople]]
+
*en: [[wikipedia: Archbishop_Arsacius_of_Constantinople]]
  
[[Categorie: Sfinţi]]
+
[[Categorie:Sfinți]]
[[Categorie: Episcopi]]
+
[[Categorie:Sfinți bizantini]]
[[Categorie: Patriarhi ai Constantinopolului]]
+
[[Categorie Patriarhi ai Constantinopolului]]
  
 
[[en:Arsacius of Tarsus]]
 
[[en:Arsacius of Tarsus]]

Versiunea curentă din 5 aprilie 2018 15:03

Arsachie din Tars a fost patriarh al Constantinopolului, urmând sfântului Ioan Gură de Aur în anul 404. Arsachie a ocupat tronul patriarhal din capitala imperiului bizantin mai puțin de un an, deoarece nu a fost pe deplin acceptat de poporul din Constantinopol, datorită condițiilor în care a fost ales după trimiterea în exil a sf. Ioan Gură de Aur. Arsachie era frate bun cu patriarhul Nectarie al Constantinopolului. Este prăznuit în Biserica Ortodoxă la data de 11 octombrie, împreună cu arhiepiscopul Sisinie al Constantinopolului.

Viața

Arsachie era originar din Tars, în Cilicia (Turcia de azi). S-a născut probabil în a doua jumătate a celui de-al doilea deceniu al secolului al IV-lea. Nu se ştie mai nimic despre primii ani ai vieţii lui. Fratele lui Nectarie, care îl precedase pe Sf. Ioan Gură de Aur în scaunul arhiepiscopal al Constantinopolului l-a desemnat pe Arsachie ca episcop de Tars. Acesta a refuzat însă numirea, pe cât se pare pentru că dorea să îi urmeze fratelui său ca arhiepiscop de Constantinopol. A slujit ca arhipresbiter în vremea Sf. Ioan Gură de Aur. A găsit prilejul de a urca pe scaunul arhiepiscopal al Constantinopolului când intrigile împărătesei Aelia Eudoxia şi ale lui Teofil al Alexandriei au dus la înlăturarea şi exilarea Sf. Ioan Gură de Aur. Mândră de victoria ei împotriva Sf. Ioan, Eudoxia şi susţinătorii ei îşi doreau ca arhiepiscop o persoană maleabilă, pe care să o poată manipula. Au găsit o astfel de persoană în Arsachie, cu atât mai mult cu cât acesta depusese mărturie împotriva Sf. Ioan la Sinodul de la Stejar.

Când Arsachie a fost hirotonit episcop pe 27 iunie 404, Sf. Ioan Hrisostom l-a denunţat ca pe un "preadesfrânat în cele duhovniceşti şi lup în piele de oaie."[1] Curând, poporul Constantinopolului a arătat limpede că îl considera pe Arsachie drept un intrus. Bisericile au rămas pustii. Poporul a refuzat să ia parte la orice slujbă religioasă la care urma să ia parte Arsachie. Când protestele au crescut în intensitate, Arsachie a făcut apel la împăratul Arcadius. Acesta a trimis soldaţi care să îi risipească pe protestatarii care se adunau şi să îi prindă pe conducătorii acestora. Cei arestaţi au fost apoi torturaţi şi împotriva susţinătorilor Sf. Ioan au început persecuţiile.

Deşi Arsachie nu a fost personal răspunzător de aceste acte de cruzime, lipsa de tărie de caracter l-a împiedicat să se opună practicilor clerului său, pe care l-a lăsat să acţioneze cum voia. Arsachie a fost totuşi considerat responsabil pentru aceste fapte. [2]

Poziţia lui a devenit treptat imposibilă. Toţi episcopii şi clericii care îl susţineau pe Sf. Ioan şi care au refuzat să îi recunoască autoritatea lui Arsachie au fost alungaţi din partea de Răsărit a Imperiului, ceea ce a agravat disensiunile. Episcopatul Bisericii din Occident a refuzat şi el să îl recunoască, iar papa Inochentie al Romei, care apărase interesele Sf. Ioan a scris clerului şi poporului din Constantinopol, condamnând-ul în termeni duri pe Arsachie ca pe un intrus şi îndemânându-i să îl susţină în continuare pe Sf. Ioan ca arhiepiscop al lor de drept. [3]

Într-o asemenea atmosferă de haos, episcopatul lui Arsachie nu a durat mult. Caracter slab, uzat de bătrâneţe, el nu a mai rămas multă vreme în scaun: a răposat pe 11 noiembrie 405.

Note

  1. (Ep.. cxxv.)
  2. Sozomen, (H. E. viii. 23)
  3. (Soz. H. E. vi. 22, 26)
Casetă de succesiune:
Arsachie din Tars
Precedat de:
Ioan Gură de Aur
Patriarh al Constantinopolului
404-405
Urmat de:
Atticus



Surse