[[ImageFișier:OrthodoxCross.jpg|right|75px120px]]Când vorbim de '''cruce ''' în tradiţia şi tradiția și spiritualitatea ortodoxă, putem face referire la:* <b>'''[[Crucea cea Adevărată|Crucea cea adevărată a lui Hristos</b>]]''', pe care şi și prin care Domnul [[Iisus Hristos]] a primit pentru noi moarte; părticele din „cinstitul lemn al cinstitei și de viață făcătoarei Cruci” se mai găsesc astăzi în câteva mănăstiri, între care [[Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)]] deține cel mai mare fragment* <b>'''[[semnul crucii]]</b>''', cu care se însemnează creştinii creștinii încă din vechime* <b>'''crucea ca obiect</b> ''' de venerare, ca purtătoare a mesajului morţii şi morții și [[Învierea Domnului|învierii Învierii lui Hristos]]* în mod metaforic, <b>'''crucea fiecarui fiecărui om</b>'''

Toate aceste întrebuinţări întrebuințări însă îşi își trag sensul din biruinţa biruința lui Hristos asupra morţiimorții, prin Înviere.

==Cruce şi și Înviere==De aceea, în tradiţia [[Sfânta Tradiție|tradiția]] ortodoxă crucea apare cel mai adesea împreună cu Învierea (în [[imnogafieimnografie]]), sau cu semnele biruinţeibiruinței, precum harul[[har]]ul, semnificat prin fondul aurit din icoane (în [[iconografie]]).

:Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm Hristoase si și Sfântă Învierea Ta o lăudăm si și slăvim;că Tu eşti ești Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştimștim, numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii Veniți toți credincioșii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit prin cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui; că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat. În pietatea ortodoxă, venerarea Crucii este nedespărțită de lauda învierii: „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, și Sfântă învierea Ta o lăudăm și o mărim”. Pe de o parte, Crucea descoperă starea de păcat a lumii și responsabilitatea omului pentru organizarea infernală a lumii și veacului acestuia. Pe de altă parte, Crucea este o provocare a lui Dumnezeu contra „fatalității” răului și a morții, „cursa” în care a fost atras „stăpânitorul acestei lumi” (In 14, 30) la locul Căpățânii (Lc. 23, 37—39): „Căci deși a fost răstignit din slăbiciune, din puterea lui Dumnezeu este viu. Și noi suntem slabi întru El, dar vom fi vii împreună cu El, din puterea lui Dumnezeu față de noi”. (II Cor. 13, 4) ==Citate==:„De asemenea trebuie să ne minunăm, cum prin semnul cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, se izgonesc dracii și felurite boli, lucru cu neputința tuturor. Și cine poate număra laudele Crucii? Iar simbolurile acestui sfânt semn ni le-au predat Sfinții Părinți, ca să stăm împotriva necredincioșilor și ereticilor. Căci cele două degete și o singură mână, arată pe Domnul nostru Iisus Hristos cel răstignit, cunoscut în două Firi și într-un singur ipostas. Iar dreapta amintește de puterea Lui nemărginită și de șederea de-a dreapta Tatălui. Coborând ea de sus, ne arată pogorârea Lui din ceruri până la noi. Iar trecând de la dreapta la stânga izgonește pe vrăjmași și arată că prin puterea Sa nebiruită a biruit Domnul pe diavol, care stă la stânga, lipsit de tărie și întunecat”.<ref>[[Petru Damaschin]], ''Învățături duhovnicești'', în Filocalia românească, vol.5, pag.189.</ref>

[[Image:Elevation.jpg|leftright|frame|Înăţarea Înălțarea Sfintei Cruci]]*'''[[Înălţarea Înălțarea Sfintei Cruci]]''' ([[14 septembrie]]) - — cea mai veche şi și mai importantă dintre sărbătorile crucii*[[Duminica Sfintei Cruci|Duminica a treia din Postul PaştilorPaștilor]], numită şi și ''Duminica Crucii Sfintei Cruci'' (dată variabilă, în [[Postul Maremare]])*[[Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei şi și de viaţă viață făcătoarei Cruci]] ([[1 august]]) - — coincide cu începutul postului Adormirii Maicii Domnului*Arătarea lemnului semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantie Constantin ([[7 mai]]) - — fapt petrecut probabil în anul 351, şi și relatat de într-o scrisoare a sfântului [[Chiril al Ierusalimului ]] către împăratul ConstantieConstantin*miercurea şi și vinerea, în cântările [[Octoih]]ului, se face pomenire de cinstita Cruce

==Articole înruditeNote==<references /> ==Bibliografie==* E. Bihain, ''L'Epître de Cyrille de Jerusalem à Constance sur la vision de la croix'', în «Byzantion», 43 (1973), p. 264—296; * [[Dumitru Stăniloae]], ''The Cross in Orthodox Theology and Worship'', în «Sobor-nost», 1977, nr. 4, p. 233—243 ; * Davis R. Grigg, ''The Cross and Bust Image, some Tests oi a Recent Explanation'', în «Byzantinische Zeitschrift», 72 (1979), nr. 1, p. 16—38; * Hans Ruedi Weber, ''The Cross. Tradition and Interpretation'', W.B. Eerdmans, Grand Rapids, Michigan, 1979; * [[Constantin Galeriu]], ''Învățătura creștină despre Sfânta cruce și cinstirea ei'', în „Ortodoxia”, XXX (1978), nr. 3, p. 497—511. ==A se vedea și==*[[Crucea cea Adevărată]]*[[Înălţarea Înălțarea Sfintei Cruci]]

== Legături externe == * [http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/5scruce.htm Părintele Cleopa despre Sfânta Cruce]

[[Categorie:Viaţa Viața Bisericii]]