[[ImageFișier:OrthodoxCross.jpg|right|120px]]Când vorbim de '''cruce ''' în tradiţia şi tradiția și spiritualitatea ortodoxă, putem face referire la:* <b>'''[[Crucea cea Adevărată|Crucea cea adevărat adevărată a lui Hristos]]</b>''', pe care şi și prin care Domnul [[Iisus Hristos]] a primit pentru noi moarte ; părticele din "cinstitul „cinstitul lemn al cinstitei şi și de viaţă viață făcătoarei Cruci" Cruci” se mai găsesc astăzi un în câteva mănăstiri, între care [[Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)]] deţine deține cel mai mare fragment* <b>'''[[semnul crucii]]</b>''', cu care se însemnează creştinii creștinii încă din vechime* <b>'''crucea ca obiect</b> ''' de venerare, ca purtătoare a mesajului morţii şi morții și [[Învierea Domnului|învierii Învierii lui Hristos]]* în mod metaforic, <b>'''crucea fiecarui fiecărui om</b>'''

Toate aceste întrebuinţări întrebuințări însă îşi își trag sensul din biruinţa biruința lui Hristos asupra morţiimorții, prin Înviere.

==Cruce şi și Înviere==De aceea, în [[tradiţiaSfânta Tradiție|tradiția]] ortodoxă crucea apare cel mai adesea împreună cu Învierea (în [[imnografie]]), sau cu semnele biruinţeibiruinței, precum [[harulhar]]ul, semnificat prin fondul aurit din icoane (în [[iconografie]]).

:Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm Hristoase si și Sfântă Învierea Ta o lăudăm si și slăvim; că Tu eşti ești Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştimștim, numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii Veniți toți credincioșii să ne închinăm Sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit prin cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui; că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

În pietatea ortodoxă, venerarea Crucii este nedespărţită nedespărțită de lauda învierii : «Crucii „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi și Sfântă învierea Ta o lăudăm şi și o mărim»mărim”. Pe de o parte, Crucea descoperă starea de păcat a lumii şi și responsabilitatea omului pentru organizarea infernală a lumii şi și veacului acestuia. Pe de altă parte, Crucea este o provocare a lui Dumnezeu contra «fatalităţii» „fatalității” răului şi și a morţiimorții, «cursa» „cursa” în care a fost atras «stăpânitorul „stăpânitorul acestei lumi» lumi” (In 14, 30) la locul Căpăţânii Căpățânii (Lc. 23, 37—39) : «Căci deşi „Căci deși a fost răstignit din slăbiciune, din puterea lui Dumnezeu este viu. Şi Și noi suntem slabi întru El, dar vom fi vii împreună cu El, din puterea lui Dumnezeu faţă față de noi» noi”. (II Cor. 13, 4).

:«De „De asemenea trebuie să ne minunăm, cum prin semnul cinstitei şi și de viată viață făcătoarei Cruci, se izgonesc dracii şi și felurite boli, lucru cu neputinţa neputința tuturor. Şi Și cine poate număra laudele Crucii ? Iar simboarele simbolurile acestui sfânt semn ni lle-au predat Sfinţii PărinţiSfinții Părinți, ca să stăm împotriva necredincioşilor şi necredincioșilor și ereticilor. Căci cele două degete şi și o singură mână, arată pe Domnul nostru Iisus Hristos cel răstignit, cunoscut în două Uri şi Firi și într-un singur ipostas. Iar dreapta aminteşte amintește de puterea Lui nemărginită şi și de şederea șederea de-a dreapta Tatălui. Coborând ea de sus, ne arată pogorî-rea pogorârea Lui din ceruri până la noi. Iar trecând de la dreapta la stânga izgoneşte izgonește pe vrăjmaşi şi vrăjmași și arată că prin puterea Sa nebiruită a biruit Domnul pe diavol, care stă la stânga, lipsit de tărie şi întunecat»și întunecat”. (<ref>[[Petru Damaschin]], ''Învăţături duhovniceştiÎnvățături duhovnicești'', în Filocalia româneascaromânească, vol. 5, ppag. 189).</ref>

[[Image:Elevation.jpg|leftright|frame|Înăţarea Înălțarea Sfintei Cruci]]*'''[[Înălţarea Înălțarea Sfintei Cruci]]''' ([[14 septembrie]]) - — cea mai veche şi și mai importantă dintre sărbătorile crucii*[[Duminica Sfintei Cruci|Duminica a treia din Postul PaştilorPaștilor]], numită şi și ''Duminica Crucii Sfintei Cruci'' (dată variabilă, în [[Postul Maremare]])*[[Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei şi și de viaţă viață făcătoarei Cruci]] ([[1 august]]) - — coincide cu începutul postului Adormirii Maicii Domnului*Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantie Constantin ([[7 mai]]) - — fapt petrecut probabil în anul 351, şi și relatat de într-o scrisoare a sfântului [[Chiril al Ierusalimului]] către împăratul ConstantieConstantin*miercurea şi și vinerea, în cântările [[Octoih]]ului, se face pomenire de cinstita Cruce

==Articole înruditeNote==*[[Crucea cea Adevărată]]*[[Înălţarea Sfintei Cruci]]*[[Semnul crucii]]*[[Crucea cea Adevărată]] ==Legături externe==*[http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa<references /5scruce.htm Părintele Cleopa despre Sfânta Cruce]>

* [[Constantin Galeriu]], ''Învăţătura creştină Învățătura creștină despre Sfînta Sfânta cruce şi și cinstirea ei'', în «Ortodoxia»„Ortodoxia”, XXX (1978), nr. 3, p. 497—511. ==A se vedea și==*[[Crucea cea Adevărată]]*[[Înălțarea Sfintei Cruci]]*[[Semnul crucii]] ==Legături externe==*[http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/5scruce.htm Părintele Cleopa despre Sfânta Cruce]

[[Categorie:Viaţa Viața Bisericii]]

[[Categorie:Casa creştinuluicreștinului]]