'''ProtestantismProtestantismul''' este o confesiune creştină un curent doctrinar creștin care apare a apărut în istoria [[Biserică|Bisericii]] în sec secolul al XVI-lea, ca o reacţie reacție împotriva papalităţii şi papalității și abuzurilor [[Biserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]]. Reprezentanţii Reprezentanții acestei mişcări mișcări au fost Luther, Calvin şi și Zwingli , care sunt întemeietorii celor trei curente din protestantism: Luteranismulluteranismul, Calvinismul şi Zwinglianismulcalvinismul și zwinglianismul.

Termenul de ''protestant provinde '' provine de la protestul formulat în 1529, la Speyer, de către cinci principi luterani şi reprezentanţii câtorva oraşe și reprezentanții a 14 orașe imperiale împotriva edictului de la Worms care împiedica răspândirea luteranismului în Germania<ref>Dicţionar Dicționar Enciclopedic, vol V, pag 531.</ref>

==Principiileprotestantismului==1) # Singurul izvor de credinţă credință este [[Sfânta Scriptură]]. În Biserica Catolică şi și Biserica Ortodoxă al doilea izvor de credinţă credință este [[Sfânta Tradiție]].# Este folosită Biblia ebraică (masoretică), în timp ce la ortodocși este folosită [[Septuaginta]] (traducerea grecească a Bibliei).<ref>Ene Braniște și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', pag.60 Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ref> # Nu sunt incluse în Biblie decât cele 66 cărți canonice. Biserica Ortodoxă include în Biblie și 14 cărți necanonice dar considerate bune de citit.<ref>Anania, ''Prefață la Biblia sau Sfânta TradiţieScriptură'', pag.9, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2.</ref>#[[Botez]]ul și [[Euharistie|euharistia]] sunt singurele taine recunoscute. În [[Biserica Romano-Catolică|Biserica Catolică]] și [[Biserica Ortodoxă]]există șapte [[Sfintele Taine|taine]].# Nu este recunoscut cultul [[sfinți]]lor și al [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]. [[Biserica Romano-Catolică|Biserica Catolică]] și [[Biserica Ortodoxă]] acordă o cinstire înaltă sfinților și Maicii Domnului, în calitate de mijlocitori în [[Rugăciunea|rugăciune]].# Nu se admit [[Postul|posturile]] și cultul morților.# [[Cuvânt]]ul, propovăduirea, citirea și explicarea textului biblic, predica, laolaltă cu cântările și [[rugăciunea]], reprezintă esența cultului protestant.# Conducătorii lor religioși sunt pastorii, care sunt persoane laice (protestanții nerecunoscând [[Hirotonie|taina preoției]]).

3) Nu recunosc cultul ==Bibliografie==#[[sfinţi]]lor şi al [[Fecioara Maria|Maicii DomnuluiEne Braniște]]și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', pag.396, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2#Dicționar Enciclopedic, vol. V, Editura Enciclopedică, 2004, ISBN general 973-45-0143-7, vol. [[catolicism|Biserica Catolică]] şi [[ortodoxie|Biserica Ortodoxă]] acordă o cinstire înaltă sfinţilor şi Maicii Domnului în calitate de mijlocitori în [[rugăciune]] V ISBN 973-45-0472-X

4) Nu admit ==A se vedea și==* [[postBiserica Ortodoxă]]* [[Biserica Romano-Catolică]]urile şi cultul morţilor

6) Conducătorii lor religioşi sunt pastorii care sunt persoane laice (căci ei nu recunosc [[Hirotonie|taina preoţieiCategorie:În afara Ortodoxiei]]) ==Bibliografie==#Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag 396, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2#Dicţionar Enciclopedic, vol V, Editura Enciclopedică, 2004, ISBN general 973-45-0143-7, vol 5 ISBN 973-45-0472-X[[Category:Teologie]]