259 de modificări
Modificări
→Păcatele lenevirii
[[Image:Jean-Baptiste Greuze- Indolenţa (Fată italiană leneşă).jpg|thumb|300px|right|Indolenţa (Fată italiană leneşă)-Jean-Baptiste Greuze]]
[[Image:Lenea 3.JPG|thumb|300px|right|Captură de ecran din fimul de desene animate Scrub Me Mama înfăţişând venirea unei domnişoare în Lazy Town (Oraşul leneş)]]
[[Image:Lenea.5.jpg|300px|right|Idle time (răstimp de lenevie)]]
{{Spiritualitate didactică}}
'''Lenea''' este un [[păcat]] care constă în neîndeplinirea (sau îndeplinirea cu greutate) unor activităţi general-umane (muncă, învăţare, îngrijirea trupului, a casei, etc), necesare asigurării unei vieţi demne în condiţiile în care persoana respectivă are capacitatea de a le îndeplini. Ea este unul din cele şapte păcate capitale. <ref>Sf. [[Grigorie cel Mare]] ( sec al VI-lea) a stabilit şapte păcate capitale (Lib. mor. in Job. XXXI, XVII), această clasificare fiind reţinută de cei mai mulţi teologi ai Evului Mediu. Toma de Aquino, sec al XIII-lea (I-II:84:4) vorbeşte de slavă deşartă (mândrie), avariţie, lăcomie, desfrânare, lene, invidie, mânie. Sf. Bonaventura (sec al XIII-lea) dă aceeaşi enumerare (Brevil, III, IX). Scriitorii creştini timpurii distingeau opt păcate capitale: Sf. [[Ciprian al Cartaginei|Ciprian]], sec al III-lea (De mort., IV), [[Ioan Casian]], sec al III-lea (Institutes 5, Conferences 5), Columbanus, sec al V-lea (("Instr. de octo vitiis princip." în "Bibl. max. vet. patr.", XII, 23), Alcuin, sec al VII-lea (De virtut. et vitiis, XXVII sqq.)http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm </ref> Leneşul este iubitor de somn, îşi neglijează gospodăria şi fie refuză să [[munca|muncească]], ceea ce îl duce la lipsuri şi [[sărăcia|sărăcie]], fie este un angajat dificil la locul de muncă. Astfel drumul său este un hăţiş de spini. Omul se poate elibera de lene prin muncă, prin însuşirea modelului de [[hărnicia|hărnicie]] reprezentat de furnică şi prin sporirea în [[virtuţi]].
==Păcatul capital al lenei în viziunea creştinătăţii==
[[Biserica]] creştină a stabilit şapte [[păcat |păcate capitale]]: [[mândria]], [[desfrânarea]], [[lăcomia]], [[iubirea de arginţi]], pizma, ([[invidia]]), [[mânia]], lenea.
==Păcatele leneviei==
După Îndreptarul de Spovedanie al părintelui Ilie Cleopa, lista cu [[Spovedania#P.C4.83catele_leneviei|păcatele leneviei]].
==Leneşul iubitor de somn devine sărac==
==Furnica, model de hărnicie şi înţelepciune==
[[Solomon]] ne învaţă, în cartea biblică [[PildePildele lui Solomon|Proverbele lui Solomon]], că leneşul poate deveni mai harnic şi mai înţelept dacă îşi ia furnica care-şi strânge mâncarea de vara, ca model de [[hărnicia|hărnicie]], [[înţelepciunea|înţelepciune]] prevăzătoare şi responsabilitate
:Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
:Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;
==Femeia harnică==
În Proverbele lui Solomon mama împăratului Lemuel îl învaţă pe fiul său că femeia cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele <ref>Prov31.10</ref>,<ref name="Concordanţă"/> este cea care veghează asupra gospodăriei sale, fiind [[hărnicia|harnică]] <ref>Prov31.13-27</ref><ref name="Concordanţă"/>, nu cea care mănâncă „pâinea” lenevirii.<ref>Prov31.27 </ref><ref name="Concordanţă"/>Mama împăratului înfăţisează înfăţișează modelul de soţie creştină care se ocupă atât de gospodărie şi de educaţia copiilor cât şi de aducerea de venituri suplimentare familiei prin activităţi comerciale
:Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.