{{spiritualitate}}[[Image:Jean-Baptiste Greuze- Indolenţa (Fată italiană leneşă).jpg|thumb|300px|right|Indolenţa (Fată italiană leneşă)-Jean-Baptiste Greuze]] [[Image:Lenea 3.JPG|thumb|300px|right|Captură de ecran din fimul de desene animate Scrub Me Mama înfăţişând venirea unei domnişoare în Lazy Town (Oraşul leneş)]] [[CategorieImage:Păcate capitaleLenea.5.jpg|300px|right|Idle time (răstimp de lenevie)]]{{Spiritualitate didactică}}'''Lenea''' este un [[păcat]] care constă în neîndeplinirea (sau îndeplinirea cu greutate) unor activităţi general-umane (muncă, învăţare, îngrijirea trupului, a casei, etc), necesare asigurării unei vieţi demne în condiţiile în care persoana respectivă are capacitatea de a le îndeplini. Ea este unul din cele şapte păcate capitale.<ref>Sf. [[păcat|Grigorie cel Mare]] ( sec al VI-lea) a stabilit şapte păcate capitale (Lib. mor. in Job. XXXI, XVII), această clasificare fiind reţinută de cei mai mulţi teologi ai Evului Mediu. Toma de Aquino, sec al XIII-lea (I-II:84:4) vorbeşte de slavă deşartă (mândrie), avariţie, lăcomie, desfrânare, lene, invidie, mânie. Sf. Bonaventura (sec al XIII-lea) dă aceeaşi enumerare (Brevil, III, IX). Scriitorii creştini timpurii distingeau opt păcate capitale: Sf. [[Ciprian al Cartaginei|Ciprian]], sec al III-lea (De mort., IV), [[Ioan Casian]], sec al III-lea (Institutes 5, Conferences 5), Columbanus, sec al V-lea (("Instr. de octo vitiis princip." în "Bibl. max. vet. patr.", XII, 23), Alcuin, sec al VII-lea (De virtut. et vitiis, XXVII sqq.)http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm </ref> Leneşul este iubitor de somn, îşi neglijează gospodăria şi fie refuză să [[munca|muncească]], ceea ce îl duce la lipsuri şi [[iubirea de arginţisărăcia|sărăcie]], fie este un angajat dificil la locul de muncă, . Astfel drumul său este oricum un hăţiş de spini. Omul se poate elibera de lene prin muncă, prin însuşirea modelului de [[hărnicia|hărnicie]] reprezentat de furnică şi prin sporirea în [[virtuţi]].

[[Biserica]] creştină a stabilit şapte [[păcat |păcate capitale]]: [[mândria]], [[desfrânaredesfrânarea]]a, [[lăcomia]], [[iubirea de arginţi]], pizma, ([[invidia]]), [[mânia]], lenea. ==Păcatele leneviei==După Îndreptarul de Spovedanie al părintelui Ilie Cleopa, lista cu [[Categorie:Păcate capitaleSpovedania#P.C4.83catele_leneviei|păcatele leneviei]].

Ridicol de comod<ref>Prov 19.24, 26.15 </ref><ref name="Concordanţă">Concordanţă biblică tematică, secţiunea lenea pag 252 şi secţiunea munca 302-303, vezi bibliografia</ref> şi iubitor al somnului<ref>Prov6.9-11,19.15,26.14, 24.33-34 </ref><ref name="Concordanţă"/>,<ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, secţiunea lenea, pag 1803 si secţiunea munca pag 1806, vezi bibliografia</ref>leneşul vede numai lei fioroşi pe uliţă, acolo unde trebuie să [[munca|muncească]], ne arată Solomon<ref>Prov22.13, 26.13</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/> Şi fiindcă nu vrea să muncească cu mâinile <ref>Prov21.25-26,1Tes4.11</ref><ref name="Concordanţă"/>, poftele sale îl doboară <ref>Prov21.25-26 </ref><ref name="Concordanţă"/>, şi drumul său devine un hăţiş de spini <ref>Prov15.19</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/> … în timp ce, în ochii lui, este mai [[înţelepciunea|înţelept]] ca şapte oameni cu judecată, continuă [[Solomon]] în [[PildePildele lui Solomon|Proverbele]] sale <ref>Prov26.16 </ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>…. Gospodăria sa devine o veritabilă ruină <ref>Ecl10.18, Prov24.30-32</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/> şi el cade pradă lipsurilor, care vin ca nişte oameni înarmaţi şi, în final, [[iubirea de arginţisărăcia|sărăciei]], care vine pe nepregătite, ca un hoţ, ne avertizează acelaşi Solomon<ref>Prov6.9-11, 10.4, 13.4,19.15,12.24, 20.4</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/> Leneşul împarte astfel soarta cu cei guralivi, visători şi cu cei care aleargă după lucruri de nimic, încheie el<ref>Prov14.23, 12.11, 28.19, Ecl11.4-6</ref>

Iar dacă este [[iubirea de arginţi|bogat]], trebuie să se ferească să ajungă la acea [[indiferenţanepăsarea|nesimţire]] leneşă a mai-marilor [[lăcomia|îmbuibaţi]] ai Sionului, care se desfătau în fel şi chip, şi cărora proorocul [[Amos]] le-a prezis căderea în robie în cartea care-i poartă numele

[[Solomon]] ne învaţă, în cartea biblică [[PildePildele lui Solomon|Proverbele lui Solomon]], că leneşul poate deveni mai harnic şi mai înţelept dacă îşi ia furnica care-şi strânge mâncarea de vara, ca model de [[hărnicia|hărnicie]], [[înţelepciunea|înţelepciune]] prevăzătoare şi responsabilitate

În Proverbele lui Solomon mama împăratului Lemuel îl învaţă pe fiul său că femeia cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele <ref>Prov31.10</ref>,<ref name="Concordanţă"/> este cea care veghează asupra gospodăriei sale, fiind [[hărnicia|harnică]] <ref>Prov31.13-27</ref><ref name="Concordanţă"/>, nu cea care mănâncă „pâinea” lenevirii.<ref>Prov31.27 </ref><ref name="Concordanţă"/>Mama împăratului înfăţisează înfăţișează modelul de soţie creştină care se ocupă atât de gospodărie şi de educaţia copiilor cât şi de aducerea de venituri suplimentare familiei prin activităţi comerciale

[[Solomon]] ne avertizează că cel ce se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte,<ref>Prov18.9</ref>, adică cu [[diavol|Cel Rău]] (nimicitorul este un alt nume al Celui Răucăci diavolul e ucigaş<ref>Ioan8.44</ref>) pentru că, aşa cum învaţă [[Biblia]], el nesocoteşte porunca lui Dumnezeu care-l izgonise de la păzirea şi lucrarea grădinii [[rai]]ului<ref>Fac2.15</ref> şi-l trimisese pe pământ la [[munca]] cea trudnică.<ref>Fac3.17-19</ref> Iar această pedeapsă îi fusese dată pentru neascultarea poruncii sale de a nu mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului.<ref>Facerea,cap 3</ref>