121 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
Însă Schitul Cetăţuia Negru Vodă a cunoscut şi o perioadă de ruinare şi pustiire în secolul al XIX-lea. Astfel, în timpul Revoluţiei din 1821 a fost distrus de turcii care îi urmăreau pe eteriştii ce se retrăgeau pe aici, spre Braşov. La cererea credincioşilor din satul vecin, în 1859 mitropolia a încuviinţat ca aceştia să repare sfântul lăcaş. Cu toate acestea, după un timp schitul s-a ruinat din nou şi a ajuns chiar adăpost pentru vite.
O nouă renovare a Schitului Cetățuia a fost făcută între anii 1915 şi 1916, după cum arată inscripția de pe peretele nordic al pronaosului: ”''Acest sfânt locaş cu numele Cetăţuia care de la Negru Vodă îşi are începutul, a fost şi în trecut schit de călugări şi în vremuri grele loc de scăpare pentru voievozii ţării,însă cu trecerea timpului a căzut în ruine, ajungând chiar adăpost vitelor. S-a restaurat cu ajutorul preotului Gheorghe Moisescu de la biserica domnească din Câmpulung, ajutat de ieromonahul Agatanghel Andriţoiu din schitul Stănişoara (Argeş) şi fratele monah Nicolae Băcioiu de la peştera Ialomicioara, la anul 1915-1916. S-a sfinţit în ziua de 22 iulie 1923.''”