Mănăstirea Filotheu (Muntele Athos): Diferență între versiuni
(ortografie) |
|||
Linia 18: | Linia 18: | ||
Pe la 1775 o parte din [[chilii]] au ars, şi au fost zidite de doamna Maria Procopoaia, din Bucureşti. | Pe la 1775 o parte din [[chilii]] au ars, şi au fost zidite de doamna Maria Procopoaia, din Bucureşti. | ||
− | Vlad Ţepeş, Neagoe Basarab, Radu Paisie, Matei Basarab cu soţia au | + | Vlad Ţepeş, Neagoe Basarab, Radu Paisie, Matei Basarab cu soţia au făcut donaţii importante mănăstirii în decursul istoriei. |
==Relicve şi icoane== | ==Relicve şi icoane== |
Versiunea de la data 27 noiembrie 2013 13:47
Mănăstirea Filotheu (sau Filoteu, în greacă: Φιλοθέου) este una din cele douăzeci de mănăstiri din Muntele Athos, situată în sud-estul peninsulei atonite.
Este pe locul 12 în ierarhia mănăstirilor athonite. Hramul principal al mănăstirii este Bunavestire (25 martie).
În 1990, la Filotheu se găseau 79 călugări.
Are 6 paraclise în interior şi 3 în exterior.
Cuprins
Istorie
Conform tradiţiei, mănăstirea Filotheu este o ctitorie antică, din vremea creştinării grecilor. Piraţii arabi au jefuit însă de mai multe ori mănăstirea, care a fost un timp abandonată. Mai târziu, a fost rezidită de călugărul Arsenie şi stareţul Filoteu, de unde-şi ia numele.
Pe la 1070-1081 a fost reînnoită de împăratul bizantin Nichifor III Botaniatul (1078-1081), care a împodobit-o cu daruri împărăteşti.
În 1492 a fost restaurată de Leontie, regele Serbiei, şi fiul său Alexandru. Stareţul ei, cuviosul Dionisie, din Olimp, ameninţat cu moartea de către călugări, toţi bulgarii au trebuit să se retragă.
Pe la 1775 o parte din chilii au ars, şi au fost zidite de doamna Maria Procopoaia, din Bucureşti.
Vlad Ţepeş, Neagoe Basarab, Radu Paisie, Matei Basarab cu soţia au făcut donaţii importante mănăstirii în decursul istoriei.
Relicve şi icoane
Icoane
- o icoană făcătoare de minuni, numită Glicofilusa (zugrăvită, după tradiţie, de Apostolul Luca) care pe vreme împăratul iconoclast Teofil, a fost aruncată în mare, unde a stat multă vreme. Apoi a fost aruncată la mal tocmai în locul unde pe vremuri a fost o capişte a idolilor păgâneşti. Din locul unde a fost găsită icoana a izvorât aghiasmă, care este şi astăzi.
- o altă icoană făcătoare de minuni care se numeşte Gherontissa venită de la Nigrita, prin minune.
Sfinte moaşte
Mănăstirea posedă mai multe sfinte moaşte, dintre care:
- piciorul sfântului mare mucenic Pantelimon, dăruit de împăratul Constantin Paleologul
- o părticică din lemnul Sfintei Cruci
- o parte din mâna dreaptă a sfântului Ioan Gură de Aur
- o bucată dintr-un cui de la Crucea Domnului, dăruit de împăratul Nichifor Botaniatul.
Legături interne
Legături externe
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Mănăstiri din Grecia
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Muntele Athos
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri