'''Sfânt''' (latinescul ''sanctus'', slavoncescul slavonescul ''sveat'') se referă în mod exact, sau absolut, la [[Dumnezeu]], ca fiind singur perfect şi dincolo de orice urmă de lipsă. În [[Teologie]] se spune că "sfânt" sfinţenia este unul din [[atributele lui Dumnezeu]].

Pentru participarea la dumnezeire prin harul necreat, sau [[energiile necreate ]] ale lui Dumnezeu, primesc numele de "sfânt" / "sfântă", "sfinţi" / "sfinte":