Leneşul este foarte comod:,,Leneşul nu-şi frige vânatul dar comoara de pret a unui om este munca”(Prov12.27).,,Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură”(Prov19.24).,,Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură”(Prov26.15). Leneşul este iubitor de somn:Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame.(Prov19.15).Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.(Prov 26.14).,,...aţipirea te face să porţi zdrenţe.(Prov23.21)Gospodăria sa devine o veritabilă ruină:30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte. 31Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit. 32M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.(Prov24.30-32).El nu vrea să lucreze cu mâinile:25Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile.Prov 21.25 şi exagerează dificultăţile găsirii unei slujbe:13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`(Prov22.13)13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!(Prov26.13).9Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. (Prov.12.9) ,,Poftele leneşului îl omoară”:25Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mînile. - 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -(Prov 21.25-26).Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură.(Prov 13.4)Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strîngă roade, dar nu este nimic! -(Prov 20.4).Sărăcia şi lipsa vin peste el:Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat (Prov.6.9-11, similar Prov24.30-34). Iar dacă are o slujbă el este o pacoste pentru şeful lui:26Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete (Prov 10.26). Şi el sărăceşte: Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.(Prov 10.4). Pe de altă parte, omul leneş se face a doua oară frate cu Cel Rău, deoarece calcă din nou porunca lui Dumnezeu, care, de această dată, îl trimisese la muncă trudnică, ca pedeapsă pentru nesocotirea primei porunci de a nu mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului (Fac, cap3):9Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte.(Prov 18.9). Leneşul se crede şi foarte înţelept:Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.(Prov 26.16).

Furnica, care n-are nici căpetenie, nici privighetor, nici stăpân, este modelul de prevedere, hărnicie şi responsabilitate la care leneşul, luând aminte, se poate înţelepţi:6Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te! 7Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.(Prov 6.6-8).

23Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. (Prov14.23)11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.(Prov12.11)

19Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.(Prov28.19)5Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.(Prov 10.4,5).Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -(Prov 20.13)..Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa.(Prov24.27)

===Munca===

==Note==