5.289 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
==Rugăciunea personală==
Rugăciunea personală trebuie făcută în taină. În [[tradiţia]] spirituală a Bisericii, cuvintele Mântuitorului [[Iisus Hristos]]: "intră în cămara ta" au fost interpretate atât literal, cât și pentru a însemna că omul care se roagă trebuie să intre în sine însuși, în propriul suflet, unindu-și mintea cu inima.
Rugăciunea trebuie să fie scurtă, simplă și regulată. Ea poate fi și o atitudine lăuntrică, o îndreptare a sufletului către Dumnezeu în deplină tăcere. Povățuitorii duhovnicești ne avertizează în privința rugăciunilor prea lungi și cu prea multe cereri, căci rugăciunea îndreptată către Dumnezeu cu credință primește răspuns. Omul riscă să primească ceea ce a vrut, dar aceasta să nu îi priască. Dumnezeu știe cel mai bine de ce avem nevoie și ar trebui ca și în rugăciune să ne încredem în El: "Dă-ne ceea ce este de trebuință, Doamne. Facă-se voia Ta". Domnul Hristos ne-a învățat cum să ne rugăm, dăruindu-ne rugăciunea [[Tatăl nostru]]
==Rugăciunea neîncetată==
Sfântul [[Apostolul Pavel|Pavel]], în prima sa epistolă către [[Epistola I către Tesaloniceni|Tesaloniceni]] tesaloniceni scrie: "Rugați-vă neîncetat" ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=76&cap=5#17 5, 17]), iar [[Epistola către Romani|Romanilor]] romanilor le spune: "la rugăciune stăruiți" ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=70&cap=12#12 12, 12]). Aceste cuvinte au fost interpretate în două moduri distincte în tradiția ortodoxă: fie ca stabilire a unei rânduieli de rugăciune care să fie urmată zi de zi, fie de a se ruga mereu cu una și aceeași rugăciune scurtă, [[rugăciunea lui Iisus]] care, repetată de sute și mii de ori în timpul zilei și al nopții, se va înrădăcina în inimă, fiind prezentă în suflet ca o chemare permanentă a Domnului Iisus Hristos.
==Rugăciunea de mijlocire==