În răsărit au reînceput luptele cu arabii. Califul Muawiyah I a trimis o armată sub conducerea fiului său, Yazid, împotriva Imperiului Bizantin. Yazid a ajuns până în [[Chalcedon]], ocupând importantul oraş Amorion. În 669, arabii au atacat [[Cartagina]] şi [[Sicilia]] şi au ocupat Cyzicus. În anul 673 arabii au atacat chiar [[Constantinopol]]ul, de pe uscat şi de pe mare. Profitând de situaţia dificilă a imperiului, slavii au asediat şi ei oraşul [[Salonic]], dar fără succes. Asediul Constantinopolului s-a terminat abia în 678, când bizantinii au folosit pentru prima dată vestitul focul grecesc (o substanţă explozivă/inflamabilă). Aproape în acelaşi timp, arabii au fost înfrânţi şi în Lycia, bizantinii distrugând flota arabă la Syllaeum. Arabii au acceptat un tratat de pace pe 30 de ani, tratat favorabil imperiului bizantin.

Împăratul Constantin al IV-lea a convocat [[Sinodul VI Ecumenic|al şaselea Sinod Ecumenic]] (cunoscut şi ca al treilea Sinod de la Constantinopol), care a durat din noiembrie 680 până în septembrie 681.Pe parcursul celor 18 şedinţe ale Sinodului (din care 12 au fost conduse personal de către împăratul Constantin) s-a încercat o reconciliere între Biserica Apuseană şi [[Biserica Ortodoxă]].

During its 18 sittings, 12 of which were actually led by Constantine himself, the council attempted to bring about a reconciliation between the [[Church of Rome|Western Church in Rome]] and the Orthodox Church in Constantinople. The council decreed that Christ had both a divine and human will that matched his two natures, reaffirming the doctrines of the [[Fourth Ecumenical Council|Council of Chalcedon]] in 451. This solved the controversy over [[monothelitism]]. The council's actions helped to promote a feeling of unity between the two churches and bring them closer together than they had been in recent years.