Solomon - Revizia istoricului

Nick15: /* Note */

2014-08-16T18:19:42Z

‎Note

Nick15: /* Note */

2014-08-12T16:29:38Z

‎Note

Vladimir-Adrian: mici corecturi

2013-01-11T14:17:13Z

mici corecturi

Vladimir-Adrian la 3 octombrie 2012 10:17

2012-10-03T10:17:08Z

Vladimir-Adrian la 26 noiembrie 2011 11:12

2011-11-26T11:12:23Z

Vladimir-Adrian la 26 noiembrie 2011 11:11

2011-11-26T11:11:26Z

Vladimir-Adrian: /* Păcatul lui Solomon */ o mică adăugire

2011-11-26T11:05:06Z

‎Păcatul lui Solomon: o mică adăugire

Kamasarye: +categ

2011-11-11T12:47:43Z

+categ

Vladimir-Adrian la 1 noiembrie 2011 10:05

2011-11-01T10:05:17Z

Vladimir-Adrian la 29 octombrie 2011 13:37

2011-10-29T13:37:35Z

@@ Linia 149: / Linia 149: @@
 <references />
-[[Categorie:Împăraţi şi regi]]
+[[Categorie:Împărați și regi]]
 [[Categorie:Sfinți din Vechiul Testament]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 12 august 2014 16:29
Linia 150:		Linia 150:

	[[Categorie:Împăraţi şi regi]]		[[Categorie:Împăraţi şi regi]]
−	[[Categorie:~~Sfinţi~~ din Vechiul Testament]]	+	[[Categorie:Sfinți din Vechiul Testament]]

@@ Linia 88: / Linia 88: @@
 Cartea istoriseşte cum Solomon îi cere lui Hiram, împăratul Sidonului, să aducă cedrii şi chiparoşi pentru construcţia Templului, ştiut fiind faptul că „nimeni nu se pricepe să taie lemne ca sidonienii” şi îi promite simbria dorită de acesta. Hiram îi răspunde că cedrii vor fi trimişi pe mare în plute până la locul dorit, iar Solomon îi trimite merinde, aşa cum i se ceruse. Între Hiram şi Solomon a fost pace, şi au făcut legământ împreună. Totuşi, mai târziu, apar neînţelegeri, căci Hiram este nemulţumit de cele 20 cetăţi oferite de Solomon, (numind ţara în care se aflau Cabul, nume rămas până în zilele noastre) în schimbul lemnelor de cedru, chiparos şi aurului(120 talanţi) pe care le livrase împăratului Israelului.
-Solomon- continuă relatarea- ia 30 000 de oameni de corvoadă din Israel, şi-i trimite cu schimbul în Liban. Aceşti oameni de corvoadă proveneau de la popoarele străine rămase în cetăţile cucerite de Solomon. (amoriţi, hitiţi, fereziţi, heviţi, iebusiţi), nefăcând parte din copiii lui Israel.<ref>1Împ9.20-21</ref> Împaratul mai avea 70 000 de purtători de poveri şi 80 000 tăietori de pietre în munţi, conduşi de 3300 de căpetenii. Solomon a poruncit să se scoată pietre „mari şi măreţe”, cioplite pentru temeliile casei. Lucrătorii lui Solomon, ai lui Hiram, şi Ghibliţii, le-au cioplit, şi au pregătit lemnele şi pietrele pentru zidirea casei.
+Solomon- continuă relatarea- ia 30 000 de oameni de corvoadă din Israel, şi-i trimite cu schimbul în Liban. Aceşti oameni de corvoadă proveneau de la popoarele străine rămase în cetăţile cucerite de Solomon. (amoriţi, hitiţi, fereziţi, heviţi, iebusiţi), nefăcând parte din copiii lui Israel.<ref>1Împ9.20-21</ref> Împăratul mai avea 70 000 de purtători de poveri şi 80 000 tăietori de pietre în munţi, conduşi de 3300 de căpetenii. Solomon a poruncit să se scoată pietre „mari şi măreţe”, cioplite pentru temeliile casei. Lucrătorii lui Solomon, ai lui Hiram, şi Ghibliţii, le-au cioplit, şi au pregătit lemnele şi pietrele pentru zidirea casei.
 Solomon a zidit casa Domnului, în al patru sute optzecilea an după ieşirea copiilor lui Israel din ţara Egiptului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua. Templul a fost construit în 7 ani, isprăvit în anul al 11-lea, în a opta lună.<ref>1Împ3.16-28</ref><ref name="Studiul"/><ref name="Alfred"/>.
@@ Linia 119: / Linia 119: @@
 ==Descoperirea  vechiului zid al Ierusalimului construit de Solomon-februarie 2010==
-La Ophel au fost descoperite rămăşite care suţin relatarea biblică despre împăratul Solomon şi zidul construit de acesta împrejurul Ierusalimului. În Biblie se spune: Solomon s'a încuscrit cu Faraon, împăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui Faraon, şi a adus-o în cetatea lui David, până şi -a isprăvit de zidit casa lui, casa Domnului, şi zidul dimprejurul Ierusalimului.(3Regi3.1)
+La Ophel au fost descoperite rămăşițe care susţin relatarea biblică despre împăratul Solomon şi zidul construit de acesta împrejurul Ierusalimului. În Biblie se spune: Solomon s'a încuscrit cu Faraon, împăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui Faraon, şi a adus-o în cetatea lui David, până şi -a isprăvit de zidit casa lui, casa Domnului, şi zidul dimprejurul Ierusalimului.(3Regi3.1)
 Au fost dezgropate:

@@ Linia 4: / Linia 4: @@
 '''Solomon''' a fost fiu al lui [[David]] şi al Batşebei, rege al [[Israel]]ului timp de 40 de ani (971-931), a avut o domnie faimoasă, prosperă şi tihnită; constructorul [[Templul din Ierusalim|Templului din Ierusalim]]; a atins cea mai mare înţelepciune omenească posibilă.<ref>1Împ 3.10-12</ref><ref name="Alfred"> Alfred Hârlăoanu- O istorie a mozaismului şi a Israelului antic, Editura Nemira, 2001, ISBN 973-569-508-1</ref>
-El este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune pentru a-şi conduce poporul, primeşte o „o minte înţeleaptă şi pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el <ref>1Împ 3.10-12</ref><ref name="Alfred">, pag 103</ref><ref name="Studiul">  Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4,</ref><ref>Similar, Iosia reprezintă excelenţa absolută în ceea ce priveşte întoarcerea la Domnul cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toate puterile - 4Regi23.25, iar Iezechia excelenţa absolută în ceea ce priveşte încrederea sau nădejdea în Domnul-4Regi18.5 </ref> , cunoştinţe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi botanicii<ref>1Împ4.29</ref><ref name="Ciudin"> Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 140 , Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-59-5,</ref> şi care, pe deasupra, mai primeşte [[bogăţii]] şi [[slavă]], aşa încât în timpul vieţii lui nu va mai fi niciun împărat ca el.<ref>1Împ3.13</ref>. [[Iisus]] face referire la [[înţelepciunea]]<ref>Mt12.42, Lc11.31</ref>şi slava<ref>Mt6.29, Lc12.27</ref> lui Solomon. El a scris trei mii de [[pilde]] din care o parte (cca 800 <ref> http://www.rcrwebsite.com/provov.htm</ref>) alcătuiesc cartea biblică ,,[[Pildele lui Solomon|Proverbele lui Solomon]] ’’(în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte), o mie cinci cântări (Biblia are doi [[psalmi]] care-i poartă numele, psalmul 72 şi 127).
+El este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune pentru a-şi conduce poporul, primeşte o „o minte înţeleaptă şi pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el <ref>1Împ 3.10-12</ref><ref name="Alfred">, pag 103</ref><ref name="Studiul">  Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4,</ref><ref>Similar, Iosia reprezintă excelenţa absolută în ceea ce priveşte întoarcerea la Domnul cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toate puterile - 4Regi23.25, iar Iezechia excelenţa absolută în ceea ce priveşte încrederea sau nădejdea în Domnul-4Regi18.5 </ref> , cunoştinţe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi botanicii<ref>1Împ4.29</ref><ref name="Ciudin"> Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 140 , Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-59-5,</ref> şi care, pe deasupra, mai primeşte [[bogăţii]] şi [[slavă]], aşa încât în timpul vieţii lui nu va mai fi niciun împărat ca el.<ref>1Împ3.13</ref>. [[Iisus]] face referire la [[înţelepciunea]]<ref>Mt12.42, Lc11.31</ref>şi slava<ref>Mt6.29, Lc12.27</ref> lui Solomon. El a scris trei mii de [[pilde]] din care o parte (cca 800 <ref> http://www.rcrwebsite.com/provov.htm</ref>) alcătuiesc cartea biblică ,,[[Pildele lui Solomon|Proverbele lui Solomon]] ’’(în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte), o mie cinci cântări (Biblia are doi [[psalmi]] care-i poartă numele, psalmii 72 şi 127).
-Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipeşte’’ de unele din cele şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraţilor Israelului (hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi-<ref>Exod 34.11-17, Deut7.1-5</ref>), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-<ref>Etienne Drioton, Pierre du Bourguet- Les Pharaons a la conquete de l’art, Desclee de Brouwer, 1965, tradusă în româneşte de Irina Mavrodin, prefata de Radu Florescu, sub titlul ,,Arta faraonilor”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972</ref>). El are ca neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi 300 ţiitoare. La bătrâneţe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alţi dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai  rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.<ref>1Împ11.1-10</ref>Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui şi-l pedepseşte cu ruperea împărăţiei de la el din mâna fiului său, [[Roboam]], şi oferirea a 10 seminţii slujitorului său, [[Ieroboam I]], cu lăsarea unei seminţii fiului său.<ref>1Împ11.11-13 </ref>Astfel Solomon este pedepsit de Dumnezeu cu o nuia omenească şi cu lovituri omeneşti, dar harul lui Dumnezeu nu se depărtează de la el, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui [[Saul]].<ref>2Regi7.14-16</ref>Spre sfârşitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmaşi: Hadad, împăratul Edomului şi Rezon, împăratul Siriei.<ref>1Împ11.11-25</ref>
+Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipeşte’’ de unele din cele şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraţilor Israelului (hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi-<ref>Exod 34.11-17, Deut7.1-5</ref>), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-<ref>Etienne Drioton, Pierre du Bourguet- Les Pharaons a la conquete de l’art, Desclee de Brouwer, 1965, tradusă în româneşte de Irina Mavrodin, prefata de Radu Florescu, sub titlul ,,Arta faraonilor”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972</ref>). El are ca neveste 700 de crăiese împărăteşti şi 300 ţiitoare. La bătrâneţe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alţi dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai  rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.<ref>1Împ11.1-10</ref>Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui şi-l pedepseşte cu ruperea împărăţiei de la el din mâna fiului său, [[Roboam]], şi oferirea a 10 seminţii slujitorului său, [[Ieroboam I]], cu lăsarea unei seminţii fiului său.<ref>1Împ11.11-13 </ref>Astfel Solomon este pedepsit de Dumnezeu cu o nuia omenească şi cu lovituri omeneşti, dar harul lui Dumnezeu nu se depărtează de la el, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui [[Saul]].<ref>2Regi7.14-16</ref>Spre sfârşitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmaşi: Hadad, împăratul Edomului şi Rezon, împăratul Siriei.<ref>1Împ11.11-25</ref>
 Un portret amănunţit al lui Solomon putem găsi în principal în [[Cartea III a Regilor]] (Cartea I a Împăraţilor), cap.1-11 şi [[Cartea a II-a a Cronicilor]] (Cartea II Paralipomena) cap 1-10.

@@ Linia 6: / Linia 6: @@
 El este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune pentru a-şi conduce poporul, primeşte o „o minte înţeleaptă şi pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el <ref>1Împ 3.10-12</ref><ref name="Alfred">, pag 103</ref><ref name="Studiul">  Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4,</ref><ref>Similar, Iosia reprezintă excelenţa absolută în ceea ce priveşte întoarcerea la Domnul cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toate puterile - 4Regi23.25, iar Iezechia excelenţa absolută în ceea ce priveşte încrederea sau nădejdea în Domnul-4Regi18.5 </ref> , cunoştinţe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi botanicii<ref>1Împ4.29</ref><ref name="Ciudin"> Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 140 , Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-59-5,</ref> şi care, pe deasupra, mai primeşte [[bogăţii]] şi [[slavă]], aşa încât în timpul vieţii lui nu va mai fi niciun împărat ca el.<ref>1Împ3.13</ref>. [[Iisus]] face referire la [[înţelepciunea]]<ref>Mt12.42, Lc11.31</ref>şi slava<ref>Mt6.29, Lc12.27</ref> lui Solomon. El a scris trei mii de [[pilde]] din care o parte (cca 800 <ref> http://www.rcrwebsite.com/provov.htm</ref>) alcătuiesc cartea biblică ,,[[Pildele lui Solomon|Proverbele lui Solomon]] ’’(în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte), o mie cinci cântări (Biblia are doi [[psalmi]] care-i poartă numele, psalmul 72 şi 127).
-Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipeşte’’ de unele din cele şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraţilor Israelului (hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi-<ref>Exod 34.11-17, Deut7.1-5</ref>), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-<ref>Etienne Drioton, Pierre du Bourguet- Les Pharaons a la conquete de l’art, Desclee de Brouwer, 1965, tradusă în româneşte de Irina Mavrodin, prefata de Radu Florescu, sub titlul ,,Arta faraonilor”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972</ref>). El are ca neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi 300 ţiitoare. La bătrâneţe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alţi dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai  rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.<ref>1Împ11.1-10</ref>Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui şi-l pedepseşte cu ruperea împărăţiei de la el din mâna fiului său, [[Roboam]], şi oferirea a 10 seminţii slujitorului său, [[Ieroboam I]], cu lăsarea unei seminţii fiului său.<ref>1Împ11.11-13 </ref>Astfel Solomon este pedepsit de Dumnezeu cu o nuia omenească şi cu lovituri omeneşti, dar harul lui Dumnezeu nu se depărtează de la el, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Saul.<ref>2Regi7.14-16</ref>Spre sfârşitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmaşi: Hadad, împăratul Edomului şi Rezon, împăratul Siriei.<ref>1Împ11.11-25</ref>
+Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipeşte’’ de unele din cele şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraţilor Israelului (hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi-<ref>Exod 34.11-17, Deut7.1-5</ref>), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-<ref>Etienne Drioton, Pierre du Bourguet- Les Pharaons a la conquete de l’art, Desclee de Brouwer, 1965, tradusă în româneşte de Irina Mavrodin, prefata de Radu Florescu, sub titlul ,,Arta faraonilor”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972</ref>). El are ca neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi 300 ţiitoare. La bătrâneţe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alţi dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai  rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.<ref>1Împ11.1-10</ref>Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui şi-l pedepseşte cu ruperea împărăţiei de la el din mâna fiului său, [[Roboam]], şi oferirea a 10 seminţii slujitorului său, [[Ieroboam I]], cu lăsarea unei seminţii fiului său.<ref>1Împ11.11-13 </ref>Astfel Solomon este pedepsit de Dumnezeu cu o nuia omenească şi cu lovituri omeneşti, dar harul lui Dumnezeu nu se depărtează de la el, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui [[Saul]].<ref>2Regi7.14-16</ref>Spre sfârşitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmaşi: Hadad, împăratul Edomului şi Rezon, împăratul Siriei.<ref>1Împ11.11-25</ref>
 Un portret amănunţit al lui Solomon putem găsi în principal în [[Cartea III a Regilor]] (Cartea I a Împăraţilor), cap.1-11 şi [[Cartea a II-a a Cronicilor]] (Cartea II Paralipomena) cap 1-10.
 ==Dreptatea lui Solomon==

@@ Linia 113: / Linia 113: @@
 ===Pedepsele lui Dumnezeu cad asupra lui Solomon===
-Domnul s-a mâniat pe Solomon- continuă relatarea- pentru că el îşi abătuse inima de la Domnul Dumnezeul lui Israel, care i se arătase de două ori, şi nu păzise poruncile Domnului care-i spusese să nu meargă după alţi dumnezei. Dumnezeu îl pedepseşte cu ruperea domniei de la el, din mâna fiului său ([[Roboam]]) şi darea acesteia slujitorului său ([[Ieroboam I]]), cu lăsarea totuşi a unei seminţii fiului său.<ref>1Împ 11.9-13</ref>Pe lângă asta, cartea relatează că, fiindcă era „tare şi viteaz”, Ieroboam, slujitorul lui Solomon (fiul lui Nebat şi al văduvei Ţerua), primeşte de la împărat  „privegherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif” şi se întâlneşte cu proorocul Ahia din Silo, care îi prooroceşte stăpânirea asupra a zece din seminţiile împărăţiei lui Solomon.<ref name="Studiul"/> Solomon încearcă să-l omoare pe Ieroboam, dar acesta se refugiază  în Egipt, la faraonul Şisac, unde stă până la moartea urmăritorului său.<ref name="Studiul"/>
+Domnul s-a mâniat pe Solomon- continuă relatarea- pentru că el îşi abătuse inima de la Domnul Dumnezeul lui Israel, care i se arătase de două ori, şi nu păzise poruncile Domnului care-i spusese să nu meargă după alţi dumnezei. Dumnezeu îl pedepseşte cu ruperea domniei de la el, din mâna fiului său ([[Roboam]]) şi darea acesteia slujitorului său ([[Ieroboam I]]), cu lăsarea totuşi a unei seminţii fiului său.<ref>1Împ 11.9-13</ref>Astfel, cartea relatează că, fiindcă era „tare şi viteaz”, Ieroboam, slujitorul lui Solomon (fiul lui Nebat şi al văduvei Ţerua), primeşte de la împărat  „privegherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif” şi se întâlneşte cu proorocul Ahia din Silo, care îi prooroceşte stăpânirea asupra a zece din seminţiile împărăţiei lui Solomon.<ref name="Studiul"/> Solomon încearcă să-l omoare pe Ieroboam, dar acesta se refugiază  în Egipt, la faraonul Şisac, unde stă până la moartea urmăritorului său.<ref name="Studiul"/>
 ==Vrăjmaşii==

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 11 noiembrie 2011 12:47
Linia 151:		Linia 151:

	[[Categorie:Împăraţi şi regi]]		[[Categorie:Împăraţi şi regi]]
		+	[[Categorie:Sfinţi din Vechiul Testament]]

@@ Linia 108: / Linia 108: @@
 ==Păcatul lui Solomon==
 ===Solomon târât de iubire se încuscreşte cu neamurile interzise===
 Deşi [[Dumnezeu]] interzisese încuscrirea cu 7 neamuri „mai mari la număr şi mai puternice” decât cel israelian(hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi), aşa cum relatează cartea Exodului şi Deuteronomului<ref>Exod 34.11-17, Deut7.1-5</ref> pentru ca fiilor lui Israel să nu le fie întoarse negreşit inimile către dumnezei străini, Solomon a nesocotit porunca Domnului. Cartea de faţă relatează cum el s-a „alipit” de unele din aceste neamuri „târât de iubire”: a iubit, pe lângă fata lui Faraon, 700 de crăiese împărăteşti moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hetite şi 300 ţiitoare. La bătrâneţe,  femeile i-au abătut inima, i-au plecat inima spre alţi dumnezei, după cuvântul Domnului, şi, astfel, inima „nu i-a rămas în totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său, David”.<ref>1Împ11.1-8</ref><ref name="Studiul"/><ref name="Alfred"/>Sintagma biblică ,,inima lui nu i-a mai fost deloc întreagă la Domnul Dumnezeul său ca inima lui David"(3Regi1.4) exprimă faptul că Solomon aducea cinstirea sa în principal lui Dumnezeu, dar nu toată, având şi unele manifestări idolatre marginale.