Praznic - Revizia istoricului

Oql: Corectare diacritice. Actualizare legături.

2017-08-15T07:34:52Z

Corectare diacritice. Actualizare legături.

Afișare diferențe

Sîmbotin: /* Bisericile Ortodoxe */ corr.

2015-08-13T14:55:23Z

‎Bisericile Ortodoxe: corr.

Alexandru ioan: + -> †

2015-08-13T07:18:47Z

+ -> †

Nick15: /* Legături Externe */

2014-08-11T19:19:16Z

‎Legături Externe

Vladimir-Adrian: ortografie

2013-11-25T12:31:52Z

ortografie

Inistea: Împărțirea sărbătorilor

2012-03-09T22:09:26Z

Împărțirea sărbătorilor

Sîmbotin: corecturi de stil şi legături interne

2010-12-23T19:32:15Z

corecturi de stil şi legături interne

Inistea: /* A se vedea și */

2009-10-19T19:22:53Z

‎A se vedea și

Inistea: /* Bisericile Ortodoxe */

2009-10-19T19:22:17Z

‎Bisericile Ortodoxe

IoanC la 2 octombrie 2009 16:20

2009-10-02T16:20:35Z

@@ Linia 26: / Linia 26: @@
 ==Bisericile Ortodoxe==
 Unele praznice sunt sărbătorite de bisericile locale, în anumite regiuni, cum ar fi:
-*De către [[:Categorie:Sfinţi greci|Biserica Greaca]]:
+*De către [[:Categorie:Sfinţi greci|Biserica Greacă]]:
 ** [[Sfântul Spiridon|Sf. Spiridon]], [[12 decembrie]]
 ** [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], [[26 octombrie]] (şi în [[Biserica Ortodoxă Română]])
 ** [[Nectarie din Eghina|Sf. Nectarie din Eghina]], [[9 noiembrie]]
-*De către [[:Categorie:Sfinţi ruşi|Biserica rusa]]:
+*De către [[:Categorie:Sfinţi ruşi|Biserica rusă]]:
 ** [[Serghie de Radonej|Sf. Serghie de Radonej]], [[25 septembrie]]
 ** [[Serafim de Sarov|Sf. Serafim de Sarov]], [[2 ianuarie]]
-** [[Tihon de Zadonsk|Sf. Tihon de Zadonsk]], [[13 august ]]
+** [[Tihon din Zadonsk|Sf. Tihon din Zadonsk]], [[13 august ]]
-** [[Sfântul Vladimir din Kiev|Sf. Vladimir din Kiev]] [[15 iulie]] (?)
+** [[Vladimir din Kiev|Sf. Vladimir din Kiev]] [[15 iulie]]
 *De către [[:Categorie:Sfinţi americani|Biserica americană]]:
 ** [[Gherman din Alaska|Sf. Gherman din Alaska]], [[13 decembrie]]

@@ Linia 60: / Linia 60: @@
 Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adică după bogăţia şi solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, Tipicul bisericesc împarte de obicei sărbătorile în trei categorii : sărbători mari, mijlocii şi mici.
-— La '''sărbătorile mari''' se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărăteşti, adică sărbătorile Mântuitorului şi ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (Tipicul mare) adaugă două ale Sfântului Ioan Botezătorul (Naşterea şi Tăierea capului), precum şi sărbătoarea comună a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu Priveghere (Vecernie mică şi Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). în calendarele bisericeşti de perete şi în Sinaxarele din cărţile de slujbă acestea au de obicei, ca semn tipiconul distinctiv, o cruce roşie încadrată în cerc : (+) (în cărţile slavo-ruse) sau între două paranteze : (+) (în cărţile româneşti).
+— La '''sărbătorile mari''' se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărăteşti, adică sărbătorile Mântuitorului şi ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (Tipicul mare) adaugă două ale Sfântului Ioan Botezătorul (Naşterea şi Tăierea capului), precum şi sărbătoarea comună a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu Priveghere (Vecernie mică şi Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). în calendarele bisericeşti de perete şi în Sinaxarele din cărţile de slujbă acestea au de obicei, ca semn tipiconul distinctiv, o cruce roşie încadrată în cerc : (†) (în cărţile slavo-ruse) sau între două paranteze : (†) (în cărţile româneşti).
 — '''Sărbătorile mijlocii''' sunt ale Sfinţilor mai însemnaţi şi se împart şi ele în două categorii :
-**Sărbătorile Sfinţilor cu priveghere şi polieleu, notate cu o cruce cu semicerc : +) (în cărţile slavo-ruse), sau cruce roşie cu paranteză : (+) (în cărţile româneşti). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare şi după-serbare ; la ele se adaugă la Utrenie canonul Născătoarei de Dumnezeu ; aşa sunt, de exemplu : Sf. Nicolae (6 decembrie), Sf. Trei Ierarhi (30 ianuarie), Sf. Gheorghe (23 aprilie) ş.a.
+**Sărbătorile Sfinţilor cu priveghere şi polieleu, notate cu o cruce cu semicerc : †) (în cărţile slavo-ruse), sau cruce roşie cu paranteză : †) (în cărţile româneşti). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare şi după-serbare ; la ele se adaugă la Utrenie canonul Născătoarei de Dumnezeu ; aşa sunt, de exemplu : Sf. Nicolae (6 decembrie), Sf. Trei Ierarhi (30 ianuarie), Sf. Gheorghe (23 aprilie) ş.a.
-**Sărbătorile Sfinţilor fără priveghere (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie şi Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă : -f (în cărţile slavo-ruse neagră, în cele româneşti roşie), ca de exemplu : Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sf. Paraschiva (14 octombrie), Sf. Dimitrie (26 octombrie), Sfinţii Arhangheli (8 noiem¬brie), Sf. Spiridon (12 decembrie), Sf. Ştefan (27 decembrie) ş.a.
+**Sărbătorile Sfinţilor fără priveghere (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie şi Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă : † (în cărţile slavo-ruse neagră, în cele româneşti roşie), ca de exemplu : Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sf. Paraschiva (14 octombrie), Sf. Dimitrie (26 octombrie), Sfinţii Arhangheli (8 noiem¬brie), Sf. Spiridon (12 decembrie), Sf. Ştefan (27 decembrie) ş.a.
 — '''Sărbătorile mici''' (ale Sfinţilor mai puţin însemnaţi) sunt şi ele de două feluri :

@@ Linia 98: / Linia 98: @@
 [[Category:Sărbători]]
 [[Category:Liturgică]]
-[[Category:Sfinţi]]
+[[Category:Sfinți]]
 [[en:Feast day]]

@@ Linia 39: / Linia 39: @@
 ==Praznicele locale==
-Unele orașe sau mânăstiri fac sarbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale.  Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
+Unele orașe sau mânăstiri fac sărbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale.  Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
 ==Împărțirea sărbătorilor==
@@ Linia 46: / Linia 46: @@
 grupe :
-— Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare (sărbătorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad în fiecare an la aceeaşi dată a lunii (dar nu în aceeaşi zi a săptămânii), ca de exemplu : Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fie¬care an la 23 aprilie), Naşterea Domnului (totdeauna la 25 decembrie), înăl¬ţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) ş.a.m.d. ;
+— Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare (sărbătorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad în fiecare an la aceeaşi dată a lunii (dar nu în aceeaşi zi a săptămânii), ca de exemplu : Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fie¬care an la 23 aprilie), Naşterea Domnului (totdeauna la 25 decembrie), Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) ş.a.m.d. ;
-— Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paştilor. Acestea nu cad la aceeaşi dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lu¬nă la alta), dar cad mereu în aceeaşi zi a săptămânii. în această catego¬rie intră nu numai sărbătorile împărăteşti dependente de data Paştilor, ca de ex. Floriile (cu o duminică înaintea Paştilor), Înălţarea Domnului (totdeauna Joi, la 40 zile după Paşti), Sfânta Treime (Luni după Rusalii), ci şi unele dintre sărbătorile sfinţilor din ciclul Triodului şi al Penticostarului, care şi ele sunt dependente de data Paştilor.
+— Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paştilor. Acestea nu cad la aceeaşi dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lună la alta), dar cad mereu în aceeaşi zi a săptămânii. în această categorie intră nu numai sărbătorile împărăteşti dependente de data Paştilor, ca de ex. Floriile (cu o duminică înaintea Paştilor), Înălţarea Domnului (totdeauna Joi, la 40 zile după Paşti), Sfânta Treime (Luni după Rusalii), ci şi unele dintre sărbătorile sfinţilor din ciclul Triodului şi al Penticostarului, care şi ele sunt dependente de data Paştilor.
 ===După obiectul şi importanţa lor===
-După obiectul şi importanţa lor, sărbătorile bisericeşti sînt de două feluri :
+După obiectul şi importanţa lor, sărbătorile bisericeşti sunt de două feluri :
 — Sărbătorile domneşti (praznicele împărăteşti), închinate persoanelor Sfintei Treimi şi mai ales principalelor evenimente din viaţa pământească şi activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de exemplu : Naşterea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ş.a.) ;
-— Sărbătorile Sfinţilor, care se pot subdiviza şi ele în mai multe ca¬tegorii, după gradul de importanţă a Sfinţilor sărbătoriţi. între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domneşti.
+— Sărbătorile Sfinţilor, care se pot subdiviza şi ele în mai multe categorii, după gradul de importanţă a Sfinţilor sărbătoriţi. între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domneşti.
 ===Din punct de vedere liturgic sau tipiconal===

@@ Linia 40: / Linia 40: @@
 ==Praznicele locale==
 Unele orașe sau mânăstiri fac sarbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale.  Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
 == A se vedea și ==

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-'''Praznicul''' (sau "prăznuirea") este ziua la care [[Biserica]] sărbătoreşte un sfânt, un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte moaşte. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică şi spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieţii sfântului sărbătorit prin rugăciuni şi imne care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioşii sunt invitaţi să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoţit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.
+'''Praznicul''' (sau "prăznuirea") este ziua la care [[Biserica]] sărbătoreşte un [[sfânt]], un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte [[moaşte]]. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică şi spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieţii sfântului sărbătorit prin rugăciuni şi imne care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioşii sunt invitaţi să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoţit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.
 În fiecare zi a anului, [[Biserica Ortodoxă]] sărbătorește anumiți [[sfânt|sfinți]] sau evenimente sfinte din istoria sa.  Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la [[Dumnezeu|Domnul]].
 ==Praznicele Bisericii Ortodoxe==
-Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al
+Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al creștinilor.  Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate [[eclesiologie|eclesiastică]] care nu ia în considerare interesul general al creștinilor.  Dacă nu ar exista interes și cinste faţă de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.
-Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va
+Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va alcătui slujbe liturgice și imne corespunzătoare.  Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de voia credincioșilor. Odată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.
 ==Întreaga Biserică Ortodoxă==
-Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește [[Sfintele Paști]] și cele [[Praznice Împărăteşti|Doisprezece Praznice Împărătești]], cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere  liturgic și spiritual.  Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.
+Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește [[Sfintele Paști]] și cele [[Praznice Împărăteşti|Douăsprezece Praznice Împărătești]], cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere  liturgic și spiritual.  Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.
-Toţi ortodocșii sărbătoresc pe [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]], cât și [[Tăierea împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos|Tăierea Împrejur a Domnului]] la [[1 ianuarie]], [[Sfinţii Trei Ierarhi]] la [[30 ianuarie]], [[Acoperământul Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria|Acoperământul Maicii Domnului]] la [[1 octombrie]] și [[Duminica Tuturor Sfinților]] în prima Duminica după [[Cincizecime]].
+Toţi ortodocșii sărbătoresc pe [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]], cât și [[Tăierea împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos|Tăierea Împrejur a Domnului]] la [[1 ianuarie]], [[Sfinţii Trei Ierarhi]] la [[30 ianuarie]], [[Acoperământul Maicii Domnului]] la [[1 octombrie]] și [[Duminica Tuturor Sfinţilor]] în prima Duminica după [[Cincizecime]].
 De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre [[apostoli]], întâietate având Praznicul Sf. Apostoli [[Apostolul Petru|Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]] la data de [[29 iunie]].
@@ Linia 42: / Linia 39: @@
 ==Praznicele locale==
-Unele orașe sau mânăstiri fac sarbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor
+Unele orașe sau mânăstiri fac sarbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale.  Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
 == A se vedea și ==

@@ Linia 47: / Linia 47: @@
 == A se vedea și ==
 *[[Praznice Împărăteşti]]
-*[[Clasificarea Praznicelor]]
+*[[Împărţirea sărbătorilor]]
 *[[Calendar|Calendarul Bisericii]]
 *[[Ziua numelui]]
 == Legături Externe ==

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-{{Traducere EN}}
 '''Praznicul''' (sau "prăznuirea") este ziua la care [[Biserica]] sărbătoreşte un sfânt, un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte moaşte. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică şi spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieţii sfântului sărbătorit prin rugăciuni şi imne care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioşii sunt invitaţi să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoţit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.
@@ Linia 22: / Linia 22: @@
 Printre praznicele sărbătorite universal de către toți ortodocșii se afla și:
 *[[Sfântul Nicolae]], [[6 decembrie]]
-*[[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Sfântul Gheorghe—Purtătorul de Biruința]], [[23 aprilie]]
+*[[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Sfântul Gheorghe purtătorul de biruința]], [[23 aprilie]]
 *[[Ilie Tesviteanul|Sf. Prooroc Ilie]], [[20 iulie]]
 *[[Mihail (Arhanghelul)|Sf. Arhanghel Mihail]], [[8 noiembrie]]