Munca - Revizia istoricului

Alexandru30: Corectarea redirecționării

2021-12-20T13:46:21Z

Corectarea redirecționării

Oql: Actualizare link-uri. Corectare diacritice.

2016-11-11T12:25:46Z

Actualizare link-uri. Corectare diacritice.

Afișare diferențe

Vladimir-Adrian: mici corecturi

2013-01-09T14:06:16Z

mici corecturi

Vladimir-Adrian: note pe două coloane

2011-10-05T11:45:31Z

note pe două coloane

Vladimir-Adrian: /* Respectarea Sabatelor */ leg. interne

2011-09-01T12:57:02Z

‎Respectarea Sabatelor: leg. interne

Vladimir-Adrian la 23 martie 2011 13:12

2011-03-23T13:12:46Z

Vladimir-Adrian la 7 martie 2011 10:43

2011-03-07T10:43:29Z

Vladimir-Adrian: /* Binefacerile muncii */

2011-02-08T14:47:50Z

‎Binefacerile muncii

Vladimir-Adrian: /* Atitudinea faţă de muncă */

2011-02-08T14:43:40Z

‎Atitudinea faţă de muncă

Vladimir-Adrian la 8 februarie 2011 14:39

2011-02-08T14:39:09Z

@@ Linia 37: / Linia 37: @@
 ===Activități obișnuite în zi de Sabat===
-De Sabat se citea din prooroci și din legea lui [[Moise]].<ref>FA 13.27, 15.21</ref> [[Iisus Hristos|Iisus]] învăța norodul în sinagogă în zi de Sabat.<ref>Mc 1.21-28, Lc 4.31-32</ref> Iisus a anunțat împlinirea proorociei din [[Isaia]] în zi de Sabat.<ref>Luc 4.16-30</ref> Unul dintre motivele uciderii lui Iisus era, alături de acuzația neîntemeiată de blasfemie, cea de vindecare în ziua Sabatului.<ref>Ioan 5.16-18</ref> [[Apostolul Pavel]] vorbea unor femei adunate în zi de Sabat.<ref>FA 16.12-15</ref> El vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat.<ref>FA 18.4</ref>
+De Sabat se citea din prooroci și din legea lui [[Proorocul Moise|Moise]].<ref>FA 13.27, 15.21</ref> [[Iisus Hristos|Iisus]] învăța norodul în sinagogă în zi de Sabat.<ref>Mc 1.21-28, Lc 4.31-32</ref> Iisus a anunțat împlinirea proorociei din [[Isaia]] în zi de Sabat.<ref>Luc 4.16-30</ref> Unul dintre motivele uciderii lui Iisus era, alături de acuzația neîntemeiată de blasfemie, cea de vindecare în ziua Sabatului.<ref>Ioan 5.16-18</ref> [[Apostolul Pavel]] vorbea unor femei adunate în zi de Sabat.<ref>FA 16.12-15</ref> El vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat.<ref>FA 18.4</ref>
 ===Iisus și Sabatul===

@@ Linia 29: / Linia 29: @@
 Păzirea Sabatelor este una din îndatoririle sfinte ale creştinului.<ref>Exod12.16, 20.8-11, 23.16, 31.13-17, Lev19.3,30, 23.3,38, 26.2, Deut5.12-15, Lc23.56, Ezec20.12, 20, Evrei 4.9, Ier17.20-25 </ref> Ziua Sabatului trebuie ţinută ca zi de odihnă închinată Domnului de întreaga suflare din familie (la vechii evrei inclusiv străinii, robii şi dobitoacele), căci în ziua a şaptea [[Dumnezeu]] s-a odihnit şi, de aceea, a binecuvântat-o şi a sfinţit-o. Respectarea Sabatului este un ,,semn veşnic” de recunoaştere a autorităţii lui Dumnezeu cel sfinţitor, al ,,legământului necurmat” dintre credincioşi şi Dumnezeu.<ref>Exod 31.13-17</ref>
 [[Iezechia]],<ref>2Cron30.1-27, 31.3</ref> [[Iosia]],<ref>2Imp23.21-25</ref> [[David]],<ref>1Cron23.27-32</ref> [[Solomon]]<ref>2Cron 8.11-13, 2.3-4</ref> au ţinut cu sfinţenie Sabatele. Pedeapsa pentru cel ce nesocotea ziua Sabatului era moartea.<ref>Exod31.15,35.2, Lev23.30, Num15.32-36</ref>
-Zilele de odihnă la vechii evrei erau:ziua întâi şi ziua a 7-a din Sărbătoarea Paştilor(azimilor)<ref>Lev23.7-8, Exod12.16, Deut 16.8, Num28.18 </ref>Cincizecimea<ref>Num28.26, Lev23.21</ref>Ziua întâi şi ziua a 8-a din Sărbătoarea corturilor<ref>Lev23.35-36,39, Num29.12,35, Lev23.23-25 </ref>Anul Nou<ref>Num29.1</ref>, ziua împăcării<ref>Num29.7, Lev16.31, 23.28-32</ref>Uneori oamenii pângăreau Sabatele prin lucruri mărunte, cum ar fi egoisme şi flecării<ref>Is58.13-14</ref>iar alteori prin [[Închinarea la dumnezei străini|idolatrie]]<ref>Ezec20.16,18,24,23.37-49</ref> sau chiar [[uciderea|crime]].<ref>Is1.10-16 , Ezec23.45-47 </ref>
+Zilele de odihnă la vechii evrei erau:ziua întâi şi ziua a 7-a din Sărbătoarea Paştilor(azimilor)<ref>Lev23.7-8, Exod12.16, Deut 16.8, Num28.18 </ref>Cincizecimea<ref>Num28.26, Lev23.21</ref>Ziua întâi şi ziua a 8-a din Sărbătoarea corturilor<ref>Lev23.35-36,39, Num29.12,35, Lev23.23-25 </ref>Anul Nou<ref>Num29.1</ref>, ziua împăcării<ref>Num29.7, Lev16.31, 23.28-32</ref>Uneori oamenii pângăreau Sabatele prin lucruri mărunte, cum ar fi faptele egoiste şi flecăriile.<ref>Is58.13-14</ref>iar alteori prin [[Închinarea la dumnezei străini|idolatrie]]<ref>Ezec20.16,18,24,23.37-49</ref> sau chiar [[uciderea|crime]].<ref>Is1.10-16 , Ezec23.45-47 </ref>
 ===Activităţi interzise în zi de Sabat===
 Existau unele activităţi, legate de muncă, interzise cu desăvârşire la evrei în ziua Sabatului. Aprinderea focului era interzisă în ziua de Sabat.<ref>Exod35.3</ref> Legea interzicea cumpărarea de mărfuri aduse de străini în ziua Sabatului<ref>Neemia10.31,13.15-19</ref>, sau cererea plăţii unei datorii în zi de Sabat<ref>Neemia10.31 </ref>, prevedea lăsarea pământului nelucrat în anul al şaptelea<ref>Neemia10.31 </ref>, interzicea purtarea unei poveri, care trebuia scoasă afară din casă<ref> Ier17.22</ref>, sau introdusă pe porţile Ierusalimului.<ref>Ier17.27</ref>
 ===Activităţi obişnuite în zi de Sabat===
-De Sabat se citea din prooroci şi din legea lui [[Moise]].<ref>FA13.27, 15.21</ref>[[Iisus]] învaţa norodul în sinagogă în zi de Sabat.<ref>Mc1.21-28, Lc4.31-32</ref> Iisus a anunţat împlinirea proorociei din [[Isaia]] în zi de Sabat.<ref>Luc4.16-30</ref> Unul dintre motivele uciderii lui Iisus era, alături de acuzaţia neîntemeiată de blasfemie, cea de vindecare în ziua Sabatului.<ref>Ioan5.16-18</ref> [[Apostolul Pavel]] vorbea unor femei adunate în zi de Sabat.<ref>FA16.12-15</ref> El vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat.<ref>FA18.4</ref>
+De Sabat se citea din prooroci şi din legea lui [[Moise]].<ref>FA13.27, 15.21</ref>[[Iisus]] învăţa norodul în sinagogă în zi de Sabat.<ref>Mc1.21-28, Lc4.31-32</ref> Iisus a anunţat împlinirea proorociei din [[Isaia]] în zi de Sabat.<ref>Luc4.16-30</ref> Unul dintre motivele uciderii lui Iisus era, alături de acuzaţia neîntemeiată de blasfemie, cea de vindecare în ziua Sabatului.<ref>Ioan5.16-18</ref> [[Apostolul Pavel]] vorbea unor femei adunate în zi de Sabat.<ref>FA16.12-15</ref> El vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat.<ref>FA18.4</ref>
 ===Iisus şi Sabatul===

@@ Linia 48: / Linia 48: @@
 ==Note==
-<references />
+<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references /></div>
 [[Categorie:Spiritualitate]]

@@ Linia 28: / Linia 28: @@
 ===Respectarea Sabatelor===
 Păzirea Sabatelor este una din îndatoririle sfinte ale creştinului.<ref>Exod12.16, 20.8-11, 23.16, 31.13-17, Lev19.3,30, 23.3,38, 26.2, Deut5.12-15, Lc23.56, Ezec20.12, 20, Evrei 4.9, Ier17.20-25 </ref> Ziua Sabatului trebuie ţinută ca zi de odihnă închinată Domnului de întreaga suflare din familie (la vechii evrei inclusiv străinii, robii şi dobitoacele), căci în ziua a şaptea [[Dumnezeu]] s-a odihnit şi, de aceea, a binecuvântat-o şi a sfinţit-o. Respectarea Sabatului este un ,,semn veşnic” de recunoaştere a autorităţii lui Dumnezeu cel sfinţitor, al ,,legământului necurmat” dintre credincioşi şi Dumnezeu.<ref>Exod 31.13-17</ref>
-[[Ezechia]],<ref>2Cron30.1-27, 31.3</ref> [[Iosia]],<ref>2Imp23.21-25</ref> [[David]],<ref>1Cron23.27-32</ref> [[Solomon]]<ref>2Cron 8.11-13, 2.3-4</ref> au ţinut cu sfinţenie Sabatele. Pedeapsa pentru cel ce nesocotea ziua Sabatului era moartea.<ref>Exod31.15,35.2, Lev23.30, Num15.32-36</ref>
+[[Iezechia]],<ref>2Cron30.1-27, 31.3</ref> [[Iosia]],<ref>2Imp23.21-25</ref> [[David]],<ref>1Cron23.27-32</ref> [[Solomon]]<ref>2Cron 8.11-13, 2.3-4</ref> au ţinut cu sfinţenie Sabatele. Pedeapsa pentru cel ce nesocotea ziua Sabatului era moartea.<ref>Exod31.15,35.2, Lev23.30, Num15.32-36</ref>
 Zilele de odihnă la vechii evrei erau:ziua întâi şi ziua a 7-a din Sărbătoarea Paştilor(azimilor)<ref>Lev23.7-8, Exod12.16, Deut 16.8, Num28.18 </ref>Cincizecimea<ref>Num28.26, Lev23.21</ref>Ziua întâi şi ziua a 8-a din Sărbătoarea corturilor<ref>Lev23.35-36,39, Num29.12,35, Lev23.23-25 </ref>Anul Nou<ref>Num29.1</ref>, ziua împăcării<ref>Num29.7, Lev16.31, 23.28-32</ref>Uneori oamenii pângăreau Sabatele prin lucruri mărunte, cum ar fi egoisme şi flecării<ref>Is58.13-14</ref>iar alteori prin [[Închinarea la dumnezei străini|idolatrie]]<ref>Ezec20.16,18,24,23.37-49</ref> sau chiar [[uciderea|crime]].<ref>Is1.10-16 , Ezec23.45-47 </ref>
 ===Activităţi interzise în zi de Sabat===
 Existau unele activităţi, legate de muncă, interzise cu desăvârşire la evrei în ziua Sabatului. Aprinderea focului era interzisă în ziua de Sabat.<ref>Exod35.3</ref> Legea interzicea cumpărarea de mărfuri aduse de străini în ziua Sabatului<ref>Neemia10.31,13.15-19</ref>, sau cererea plăţii unei datorii în zi de Sabat<ref>Neemia10.31 </ref>, prevedea lăsarea pământului nelucrat în anul al şaptelea<ref>Neemia10.31 </ref>, interzicea purtarea unei poveri, care trebuia scoasă afară din casă<ref> Ier17.22</ref>, sau introdusă pe porţile Ierusalimului.<ref>Ier17.27</ref>

@@ Linia 4: / Linia 4: @@
 ==Munca, condiţia omului==
-Munca lui [[Adam]] dinainte de căderea din [[rai]] consta în lucrarea şi păzirea grădinii raiului.<ref>Fac3.15</ref> Munca pământească este o consecinţă a neascultării lui Adam şi [[Eva]] care au călcat porunca dumnezeiască de a nu mânca din pomul cunoştinţei binelui şi răului.<ref>Fac 3.17-19, 5.29</ref> Totuşi, munca e comoara de preţ a omului, arată [[Solomon]]<ref>Prov12.27 </ref>Omul trebuie să lucreze de dimineaţa până seara, precum spune psalmistul<ref>Ps104.23</ref>, şi fără a-şi lăsa mâna să se odihnească, căci el nu are de unde să ştie care dintre lucrările lui va izbuti, sau dacă toate lucrările lui vor fi la fel de bune, precum spune Eclesiastul<ref>Ecl11.4-6</ref> Cine trăieşte fără să muncească şi umblă după nimicuri, trăieşte în neorânduială, căci viaţa fără muncă e o viaţă în neorânduială, arată [[apostolul Pavel]].<ref>2Tes3.6-12</ref> Apostolul  a dat o pildă vrednică de urmat, predicând [[evanghelie|evanghelia]] şi muncind zi şi noapte pentru a nu fi o povară nimănui.<ref>2Tes3.8, 1Cor4.12, FA20.34, 2Cor3.12</ref>
+Munca lui [[Adam]] dinainte de căderea din [[rai]] consta în lucrarea şi păzirea grădinii raiului.<ref>Fac3.15</ref> Munca pământească este o consecinţă a neascultării lui Adam şi [[Eva]] care au călcat porunca dumnezeiască de a nu mânca din pomul cunoştinţei binelui şi răului.<ref>Fac 3.17-19, 5.29</ref> Totuşi, munca e comoara de preţ a omului, arată [[Solomon]]<ref>Prov12.27 </ref>Omul trebuie să lucreze de dimineaţa până seara, precum spune psalmistul<ref>Ps104.23</ref>, şi fără a-şi lăsa mâna să se odihnească, căci el nu are de unde să ştie care dintre lucrările lui va izbuti, sau dacă toate lucrările lui vor fi la fel de bune, precum spune Eclesiastul<ref>Ecl11.4-6</ref> Cine trăieşte fără să muncească şi umblă după nimicuri, trăieşte în neorânduială, căci viaţa fără muncă e o viaţă în neorânduială, arată [[apostolul Pavel]].<ref>2Tes3.6-12</ref>Tot el spune:,,Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce.``<ref>2Tes3.10</ref> Apostolul  a dat o pildă vrednică de urmat, predicând [[evanghelie|evanghelia]] şi muncind zi şi noapte pentru a nu fi o povară nimănui.<ref>2Tes3.8, 1Cor4.12, FA20.34, 2Cor3.12</ref>
 ==Motivaţia muncii==
-Solomon arată că cine munceşte pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru<ref>Prov16.26, Ecl6.7, 2Tes3.10</ref> Munca şi iscusinţa la lucru îşi au temeiul în [[invidia|pizmă]], arată Eclesiastul<ref>Ecl4.4</ref> căci ne alegem meseria în funcţie de avantajele pe care le vedem la cineva care practică acea meserie (bani, plăcere, poziţie socială, uşurinţa muncii, etc).
+Solomon arată că cine munceşte pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru<ref>Prov16.26, </ref>Ecclesiastul spune că toată truda omului este pentru gura lui.<ref>Ecl6.7</ref> Munca şi iscusinţa la lucru îşi au temeiul în [[invidia|pizmă]], arată Eclesiastul<ref>Ecl4.4</ref> căci ne alegem meseria în funcţie de avantajele pe care le vedem la cineva care practică acea meserie (bani, plăcere, poziţie socială, uşurinţa muncii, etc).
 ==Binefacerile muncii==

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 7 martie 2011 10:43
Linia 48:		Linia 48:
	==Note==		==Note==
	<references />		<references />
		+
		+	[[Categorie:Spiritualitate]]

@@ Linia 12: / Linia 12: @@
 ==Binefacerile muncii==
-Iar dacă munca aduce un oarecare câştig, un belşug de pâine<ref>Prov14.23,12.11,28.19</ref>, hărnicia în muncă duce la belşug<ref>Prov10.4,12.24,13.4,21.5,12.9</ref> [[Dumnezeu]] apreciază munca cinstită <ref>Fac31.38-42, Ier31.15-17</ref> şi va binecuvânta munca celui [[mila|milos]], care este darnic şi împrumută fără întristare.<ref>Deut15.10</ref>
+Iar dacă munca aduce un oarecare câştig, un belşug de pâine<ref>Prov14.23,12.11,28.19</ref>, hărnicia în muncă duce spre belşug<ref>Prov10.4,12.24,13.4,21.5,12.9</ref> [[Dumnezeu]] apreciază munca cinstită <ref>Fac31.38-42, Ier31.15-17</ref> şi va binecuvânta munca celui [[mila|milos]], care este darnic şi împrumută fără întristare.<ref>Deut15.10</ref>
 ==Atitudinea faţă de muncă==

@@ Linia 16: / Linia 16: @@
 ==Atitudinea faţă de muncă==
-Munca oboseşte pe cel [[nesăbuinţa|nesăbuit]]<ref>Ecl4.5</ref> Creştinul este îndemnat de apostolul Pavel să o facă din toată inima, ca pentru Domnul.<ref>Col3.23</ref> Omul cu frică de Dumnezeu se bucură de lucrul mâinilor lui, spune psalmistul<ref>Ps128.1-2</ref>, iar munca cu motivaţie afectivă puternică trece pe nesimţite, aşa cum i s-a întâmplat lui Iacov care a muncit şapte ani pentru a primi de soţie pe frumoasa şi mândra la chip Rahela şi i s-au părut vreo câteva zile.<ref>Fac29.18-20</ref>
+Munca oboseşte pe cel [[nesăbuinţa|nesăbuit]]<ref>Ecl4.5</ref> Creştinul este îndemnat de apostolul Pavel să o facă din toată inima, ca pentru Domnul.<ref>Col3.23</ref>Binecuvântat este cel cu frică de Dumnezeu şi care umblă pe căile Lui căci acela se bucură de lucrul mâinilor lui, spune psalmistul<ref>Ps128.1-2</ref>, iar munca cu motivaţie afectivă puternică trece pe nesimţite, aşa cum i s-a întâmplat lui Iacov care a muncit şapte ani pentru a primi de soţie pe frumoasa şi mândra la chip Rahela şi i s-au părut vreo câteva zile.<ref>Fac29.18-20</ref>
 ==Situaţii speciale==

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{Spiritualitate didactică}}
-'''Munca''' este o activitate specific umană prin care sunt create bunuri şi servicii şi prin care omul îşi asigură cele necesare vieţii.
+'''Munca''' este o activitate specific umană prin care sunt create bunuri şi servicii şi prin care omul îşi asigură cele necesare vieţii.<ref>Prov16.26, Ecl6.7</ref>
 ==Munca, condiţia omului==