Miride - Revizia istoricului

Inistea la 30 octombrie 2023 20:00

2023-10-30T20:00:21Z

Vladimir-Adrian: ortografie

2013-11-23T11:22:02Z

ortografie

Oql: Actualizare link-uri. Corectare diacritice.

2013-08-04T20:36:51Z

Actualizare link-uri. Corectare diacritice.

Kamasarye la 27 august 2010 11:01

2010-08-27T11:01:37Z

Sîmbotin: /* Felurile miridelor */ leg. int.

2010-08-27T06:05:19Z

‎Felurile miridelor: leg. int.

Inistea la 26 august 2010 23:02

2010-08-26T23:02:38Z

Inistea la 5 mai 2008 15:09

2008-05-05T15:09:13Z

Kamasarye: formate: ciorna, diacritice

2008-05-04T18:42:01Z

formate: ciorna, diacritice

GabrielH la 4 mai 2008 12:27

2008-05-04T12:27:43Z

GabrielH: Pagină nouă: '''Miridele''' sunt particele marunte de paine, scoase de catre preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie si asezate pe disc, alaturi de Sfantul Agnet, in cinstea sfintilor...

2008-05-04T12:26:40Z

Pagină nouă: '''Miridele''' sunt particele marunte de paine, scoase de catre preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie si asezate pe disc, alaturi de Sfantul Agnet, in cinstea sfintilor...

Pagină nouă

'''Miridele''' sunt particele marunte de paine, scoase de catre preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie si asezate pe disc, alaturi de Sfantul Agnet, in cinstea sfintilor si pentru pomenirea capeteniei bisericesti (arhiereul locului), a carmuirii tarii, a ctitorilor si a credinciosilor vii si morti ale caror nume sunt scrise pe pomelnicele aduse de crestini.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 [[Image:Disc.jpg|thumb|right|Cinstitele Daruri pe sfântul disc, cu miridele împrejur.]]
-'''Miridele''' sunt părticele mărunte de pâine, scoase de către [[preot]] din celelalte [[Prescură|prescuri]] folosite la [[Proscomidia|Proscomidie]] și așezate pe [[disc]], alături de [[Agneț|Sfântul Agneț]], în cinstea [[sfinți]]lor și pentru pomenirea căpeteniei bisericești (arhiereul locului), a cârmuirii țării, a [[ctitor]]ilor și a credincioșilor vii și morți ale căror nume sunt scrise pe [[pomelnic]]ele aduse de creștini.
+'''Miridele''' (gr. μερίδα, ἡ — ''merida, i'' = parte, porţie) sunt părticele mărunte de pâine, scoase de către [[preot]] din celelalte [[Prescură|prescuri]] folosite la [[Proscomidia|Proscomidie]] și așezate pe [[disc]], alături de [[Agneț|Sfântul Agneț]], în cinstea [[sfinți]]lor și pentru pomenirea căpeteniei bisericești (arhiereul locului), a cârmuirii țării, a [[ctitor]]ilor și a credincioșilor vii și morți ale căror nume sunt scrise pe [[pomelnic]]ele aduse de creștini.
 ==Istoric==
@@ Linia 14: / Linia 14: @@
 * trei miride în fața Agnețului: una pentru [[episcop]]ul locului, alta pentru ocârmuitori, alta pentru ctitori;
 * miride pentru cei vii și cei morți care se pomenesc.
 [[Categorie:Liturgică]]
 [[Categorie:Sfânta Liturghie]]

@@ Linia 5: / Linia 5: @@
 În secolul al IX-lea apare și, mai apoi, ia o mare amploare ritualul scoaterii miridelor. În Biserica primară, participarea credincioșilor la Sfânta Jertfă consta în împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. În condițiile în care împărtășania a devenit tot mai rară s-a simțit nevoia unei participări mai intime la Sfânta Jertfă. Astfel apare practica scoaterii miridelor pentru credincioși ca o substituire a împărtășaniei. Venind la slujbă, credincioșii aduceau câte o prescură pentru fiecare nume de pomenit, din care se scotea o miridă. Cu timpul s-a îngăduit să fie adusă o prescură pentru mai multe nume.
-Din secolul al XI-lea avem primele mențiuni despre scoaterea miridelor în cinstea Maicii Domnului și a sfinților ca expresie a simbolismului eclesial al Proscomidiei. Ritualul miridelor se va dezvolta foarte mult în secolele următoare ajungându-se chiar la exagerări și la diferențe importante de la o regiune la alta în principal în legătură cu sfinții pomeniți impunându-se intervenția autorității bisericești.
+Din secolul al XI-lea avem primele mențiuni despre scoaterea miridelor în cinstea Maicii Domnului și a sfinților ca expresie a simbolismului eclezial al Proscomidiei. Ritualul miridelor se va dezvolta foarte mult în secolele următoare ajungându-se chiar la exagerări și la diferențe importante de la o regiune la alta în principal în legătură cu sfinții pomeniți impunându-se intervenția autorității bisericești.
 Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul Filotei al Constantinopolului redactează o ''Diataxă'' (rânduială) liturgică (tradusă în același secol în slavonă și răspândită în Bisericile bulgară, sârbă, română și rusă) în care sistematizează și fixează rânduiala Proscomidiei, eliminând exagerările și reușind să stabilească ordinea în acest domeniu.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-[[Image:Disc.jpg|thumb|left|Cinstitele Daruri pe sfântul disc, cu miridele împrejur]]
+[[Image:Disc.jpg|thumb|right|Cinstitele Daruri pe sfântul disc, cu miridele împrejur.]]
-'''Miridele''' sunt părticele mărunte de pâine, scoase de către [[preot]] din celelalte [[prescuri]] folosite la [[Proscomidie]] şi aşezate pe [[disc]], alături de [[Sfântul Agneţ]], în cinstea [[sfinţi]]lor şi pentru pomenirea căpeteniei bisericeşti (arhiereul locului), a cârmuirii ţării, a [[ctitor]]ilor şi a credincioşilor vii şi morţi ale căror nume sunt scrise pe [[pomelnic]]ele aduse de creştini.
+'''Miridele''' sunt părticele mărunte de pâine, scoase de către [[preot]] din celelalte [[Prescură|prescuri]] folosite la [[Proscomidia|Proscomidie]] și așezate pe [[disc]], alături de [[Agneț|Sfântul Agneț]], în cinstea [[sfinți]]lor și pentru pomenirea căpeteniei bisericești (arhiereul locului), a cârmuirii țării, a [[ctitor]]ilor și a credincioșilor vii și morți ale căror nume sunt scrise pe [[pomelnic]]ele aduse de creștini.
 ==Istoric==
-În secolul al IX-lea apare şi, mai apoi, ia o mare amploare ritualul scoaterii miridelor. În Biserica primară, participarea credincioşilor la Sfânta Jertfă consta în împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului. În condiţiile în care împărtăşania a devenit tot mai rară s-a simţit nevoia unei participări mai intime la Sfânta Jertfă. Astfel apare practica scoaterii miridelor pentru credincioşi ca o substituire a împărtăşaniei. Venind la slujbă, credincioşii aduceau câte o prescură pentru fiecare nume de pomenit, din care se scotea o miridă. Cu timpul s-a îngăduit să fie adusă o prescură pentru mai multe nume.
+În secolul al IX-lea apare și, mai apoi, ia o mare amploare ritualul scoaterii miridelor. În Biserica primară, participarea credincioșilor la Sfânta Jertfă consta în împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. În condițiile în care împărtășania a devenit tot mai rară s-a simțit nevoia unei participări mai intime la Sfânta Jertfă. Astfel apare practica scoaterii miridelor pentru credincioși ca o substituire a împărtășaniei. Venind la slujbă, credincioșii aduceau câte o prescură pentru fiecare nume de pomenit, din care se scotea o miridă. Cu timpul s-a îngăduit să fie adusă o prescură pentru mai multe nume.
-Din secolul al XI-lea avem primele menţiuni despre scoaterea miridelor în cinstea Maicii Domnului şi a sfinţilor ca expresie a simbolismului eclesial al Proscomidiei. Ritualul miridelor se va dezvolta foarte mult în secolele următoare ajungându-se chiar la exagerări şi la diferenţe importante de la o regiune la alta în principal în legătură cu sfinţii pomeniţi impunându-se intervenţia autorităţii bisericeşti.
+Din secolul al XI-lea avem primele mențiuni despre scoaterea miridelor în cinstea Maicii Domnului și a sfinților ca expresie a simbolismului eclesial al Proscomidiei. Ritualul miridelor se va dezvolta foarte mult în secolele următoare ajungându-se chiar la exagerări și la diferențe importante de la o regiune la alta în principal în legătură cu sfinții pomeniți impunându-se intervenția autorității bisericești.
-Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul Filotei al Constantinopolului redactează o ''Diataxă'' (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavonă şi răspândită în Bisericile bulgară, sârbă, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei, eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniu.
+Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul Filotei al Constantinopolului redactează o ''Diataxă'' (rânduială) liturgică (tradusă în același secol în slavonă și răspândită în Bisericile bulgară, sârbă, română și rusă) în care sistematizează și fixează rânduiala Proscomidiei, eliminând exagerările și reușind să stabilească ordinea în acest domeniu.
 ==Felurile miridelor==
 * o miridă pentru [[Maica Domnului]], la dreapta Agnețului;
-* nouă miride în stânga Agnețului: una pentru cetele [[înger]]ești, șase pentru diferite cete ale [[sfinți]]lor, una pentru sfinţii [[Ioachim şi Ana]] și pentru sfinții zilei, una pentru sfântul a cărui Liturghie se săvârșește ([[Ioan Gură de Aur]] sau [[Vasile cel Mare]]);
+* nouă miride în stânga Agnețului: una pentru cetele [[Îngeri|îngerești]], șase pentru diferite cete ale sfinților, una pentru sfinții [[Ioachim și Ana]] și pentru sfinții zilei, una pentru sfântul a cărui Liturghie se săvârșește ([[Ioan Gură de Aur]] sau [[Vasile cel Mare]]);
 * trei miride în fața Agnețului: una pentru [[episcop]]ul locului, alta pentru ocârmuitori, alta pentru ctitori;
 * miride pentru cei vii și cei morți care se pomenesc.

@@ Linia 3: / Linia 3: @@
 ==Istoric==
-În secolul al IX-lea apare şi, mai apoi, ia o mare dezvoltare ritualul scoaterii miridelor. În Biserica primară participarea credincioşilor la Sfânta Jertfă consta în împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului. În condiţiile în care împărtăşania a devenit tot mai rară s-a simţit nevoia unei participări mai intime la Sfânta Jertfă. Astfel apare practica scoaterii miridelor pentru credincioşi ca o substituire a împărtăşaniei. Venind la slujbă, credincioşii aduceau câte o prescură pentru fiecare nume de pomenit, din care se scotea o miridă. Cu timpul s-a îngăduit să fie adusă o prescură pentru mai multe nume.
+În secolul al IX-lea apare şi, mai apoi, ia o mare amploare ritualul scoaterii miridelor. În Biserica primară, participarea credincioşilor la Sfânta Jertfă consta în împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului. În condiţiile în care împărtăşania a devenit tot mai rară s-a simţit nevoia unei participări mai intime la Sfânta Jertfă. Astfel apare practica scoaterii miridelor pentru credincioşi ca o substituire a împărtăşaniei. Venind la slujbă, credincioşii aduceau câte o prescură pentru fiecare nume de pomenit, din care se scotea o miridă. Cu timpul s-a îngăduit să fie adusă o prescură pentru mai multe nume.
 Din secolul al XI-lea avem primele menţiuni despre scoaterea miridelor în cinstea Maicii Domnului şi a sfinţilor ca expresie a simbolismului eclesial al Proscomidiei. Ritualul miridelor se va dezvolta foarte mult în secolele următoare ajungându-se chiar la exagerări şi la diferenţe importante de la o regiune la alta în principal în legătură cu sfinţii pomeniţi impunându-se intervenţia autorităţii bisericeşti.
-Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul Filotei al Constantinopolului redactează o Diataxă (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavonă şi răspândită în Bisericile bulgară, sârbă, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei, eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniu.
+Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul Filotei al Constantinopolului redactează o ''Diataxă'' (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavonă şi răspândită în Bisericile bulgară, sârbă, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei, eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniu.
 ==Felurile miridelor==
-* o miridă pentru [[Maica Domnului]], la dreapta Agnețului
+* o miridă pentru [[Maica Domnului]], la dreapta Agnețului;
-* nouă miride în stânga Agnețului: una pentru cetele [[înger]]ești, șase pentru diferite cete ale [[sfinți]]lor, una pentru sfinţii [[Ioachim şi Ana]] și pentru sfinții zilei, una pentru sfântul a cărui Liturghie se săvârșește ([[Ioan Gură de Aur]] sau [[Vasile cel Mare]])
+* nouă miride în stânga Agnețului: una pentru cetele [[înger]]ești, șase pentru diferite cete ale [[sfinți]]lor, una pentru sfinţii [[Ioachim şi Ana]] și pentru sfinții zilei, una pentru sfântul a cărui Liturghie se săvârșește ([[Ioan Gură de Aur]] sau [[Vasile cel Mare]]);
-* trei miride în fața Agnețului: una pentru [[episcop]]ul locului, alta pentru ocârmuitori, alta pentru ctitori
+* trei miride în fața Agnețului: una pentru [[episcop]]ul locului, alta pentru ocârmuitori, alta pentru ctitori;
-* miride pentru cei vii și cei morți care se pomenesc
+* miride pentru cei vii și cei morți care se pomenesc.
 [[Categorie:Liturgică]]
 [[Categorie:Sfânta Liturghie]]

@@ Linia 11: / Linia 11: @@
 ==Felurile miridelor==
 * o miridă pentru [[Maica Domnului]], la dreapta Agnețului
-* nouă miride în stânga Agnețului: una pentru cetele [[înger]]ești, șase pentru diferite cete ale [[sfinți]]lor, una pentru sfinții [[Ioachim și Ana]] și pentru sfinții zilei, una pentru sfântul a cărui Liturghie se săvârșește ([[Ioan Gură de Aur]] sau [[Vasile cel Mare]])
+* nouă miride în stânga Agnețului: una pentru cetele [[înger]]ești, șase pentru diferite cete ale [[sfinți]]lor, una pentru sfinţii [[Ioachim şi Ana]] și pentru sfinții zilei, una pentru sfântul a cărui Liturghie se săvârșește ([[Ioan Gură de Aur]] sau [[Vasile cel Mare]])
-* trei midide în fața Agnețului: una pentru [[episcop]]ul locului, alta pentru ocârmuitori, alta pentru ctitori
+* trei miride în fața Agnețului: una pentru [[episcop]]ul locului, alta pentru ocârmuitori, alta pentru ctitori
 * miride pentru cei vii și cei morți care se pomenesc
 [[Categorie:Liturgică]]
 [[Categorie:Sfânta Liturghie]]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{ciornă}}
-{{diacritice}}
+'''Miridele''' sunt părticele mărunte de pâine, scoase de către [[preot]] din celelalte [[prescuri]] folosite la [[Proscomidie]] şi aşezate pe [[disc]], alături de [[Sfântul Agneţ]], în cinstea [[sfinţi]]lor şi pentru pomenirea căpeteniei bisericeşti (arhiereul locului), a cârmuirii ţării, a [[ctitor]]ilor şi a credincioşilor vii şi morţi ale căror nume sunt scrise pe [[pomelnic]]ele aduse de creştini.
-'''Miridele''' sunt particele marunte de paine, scoase de catre preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie si asezate pe disc, alaturi de Sfantul Agnet, in cinstea sfintilor si pentru pomenirea capeteniei bisericesti (arhiereul locului), a carmuirii tarii, a ctitorilor si a credinciosilor vii si morti ale caror nume sunt scrise pe pomelnicele aduse de crestini.

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 4 mai 2008 18:42
Linia 1:		Linia 1:
−	{{~~Îmbunătăţire~~}}	+	{{ciornă}}
		+	{{diacritice}}
	'''Miridele''' sunt particele marunte de paine, scoase de catre preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie si asezate pe disc, alaturi de Sfantul Agnet, in cinstea sfintilor si pentru pomenirea capeteniei bisericesti (arhiereul locului), a carmuirii tarii, a ctitorilor si a credinciosilor vii si morti ale caror nume sunt scrise pe pomelnicele aduse de crestini.		'''Miridele''' sunt particele marunte de paine, scoase de catre preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie si asezate pe disc, alaturi de Sfantul Agnet, in cinstea sfintilor si pentru pomenirea capeteniei bisericesti (arhiereul locului), a carmuirii tarii, a ctitorilor si a credinciosilor vii si morti ale caror nume sunt scrise pe pomelnicele aduse de crestini.

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 4 mai 2008 12:27
Linia 1:		Linia 1:
		+	{{Îmbunătăţire}}
	'''Miridele''' sunt particele marunte de paine, scoase de catre preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie si asezate pe disc, alaturi de Sfantul Agnet, in cinstea sfintilor si pentru pomenirea capeteniei bisericesti (arhiereul locului), a carmuirii tarii, a ctitorilor si a credinciosilor vii si morti ale caror nume sunt scrise pe pomelnicele aduse de crestini.		'''Miridele''' sunt particele marunte de paine, scoase de catre preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie si asezate pe disc, alaturi de Sfantul Agnet, in cinstea sfintilor si pentru pomenirea capeteniei bisericesti (arhiereul locului), a carmuirii tarii, a ctitorilor si a credinciosilor vii si morti ale caror nume sunt scrise pe pomelnicele aduse de crestini.