Mare Preot - Revizia istoricului

Inistea la 2 august 2022 19:41

2022-08-02T19:41:21Z

Inistea la 19 octombrie 2020 09:41

2020-10-19T09:41:09Z

Inistea: Pagină nouă: '''Marele Preot''' sau '''Arhiereul''' (gr. ''Arhiereus'' - „primul preot”) era pontiful suprem al evreilor și provenea dintr-o familie sacerdotală. În Noul Testament, c...

2020-10-18T19:26:02Z

Pagină nouă: '''Marele Preot''' sau '''Arhiereul''' (gr. ''Arhiereus'' - „primul preot”) era pontiful suprem al evreilor și provenea dintr-o familie sacerdotală. În Noul Testament, c...

Pagină nouă

'''Marele Preot''' sau '''Arhiereul''' (gr. ''Arhiereus'' - „primul preot”) era pontiful suprem al evreilor și provenea dintr-o familie sacerdotală. În [[Noul Testament]], când expresia este folosită la plural, ea îi desemnează pe membrii aristocrației sacerdotale din [[Ierusalim]], făcând parte din [[sanhedrin]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 26,59), fiind responsabili de finațele (Mt 27,3) și de poliția Templului ([[Evanghelia după Marcu|Marcu]] 14, 1.10). Împreună cu „bătrânii” și cu „învățătorii Legii” ei reprezentau ansamblul autorităților poporului evreu.

==Marele Preot în Noul Testament==
În epoca Noului Testament, Marele Preot se bucura de o mare autoritate nu doar religioasă ci și civilă, de aceea el reprezenta poporul lui [[Israel]] înaintea romanilor.

Marele Preot prezida [[sanhedrin]]ul (Matei 26,57), dar privilegiile și datoriile lui erau legate mai ales de cultul la [[Templul din Ierusalim]]. Era consacrat printr-o ungere specială și învestit astfel de o sfințenie unică ca să aducă zilnic jertfă ([[Cartea Ieșirii|Ieșire]] 29), să prezideze marile sărbători și ceremonii, și să fie singurul care poate, o dată pe an, la sărbătoarea Marii Iertări (Yom Kippur), să intre în [[Sfânta Sfintelor]] (locul cel mai sfânt al Templului (Evrei 9).

În timpul ocupației romane, Marele Preot era numit și destituit de către romani, dar chiar și când părăsea funcția el își păstra prestigiul și o anumită autoritate de onoare, după cum vedem cazul fostului arhiereu Anna în Evanghelii ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 3,2; [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 18,13.24)<ref>[[Apostolul Luca|Luca]] zice pur și simplu „În zilele arhiereilor Anna şi Caiafa” (3,2), iar la [[Apostolul Ioan|Ioan]] ne arată că Iisus a fost adus mai întâi la Anna și acesta l-a trimis la Caiafa după un prim interogatoriu (In. 18)</ref>.

==Hristos Mare Preot==
După [[Teologie|Teologia]] sfântului apostol [[Apostolul Pavel|Pavel]] din [[Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel|Epistola către Evrei]], capitolul 9, Domnul [[Iisus Hristos]] a venit ca Mare Preot sau Arhiereu al bunătăţilor celor viitoare (Evr. 9,11) și a trecut prin Sfânta Sfintelor „prin cortul cel mai mare şi mai desăvârşit, nu făcut de mână, adică nu din zidirea aceasta; El a intrat o dată pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sângele Său, şi a dobândit o veşnică răscumpărare.” (Evr. 9,11-12). „Căci Hristos n-a intrat într-o Sfântă a Sfintelor făcută de mâini - închipuirea celei adevărate - ci chiar în cer, ca să Se înfăţişeze pentru noi înaintea lui Dumnezeu; Iar nu ca să Se aducă pe Sine însuşi jertfă de mai multe ori - ca arhiereul care intră în Sfânta Sfintelor cu sânge străin, în fiecare an. Altfel, ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori, de la întemeierea lumii; ci acum, la sfârşitul veacurilor, S-a arătat o dată, spre ştergerea păcatului, prin jertfa Sa. Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata, Tot aşa şi Hristos, după ce a fost adus o dată jertfă, ca să ridice păcatele multora, a doua oară fără de păcat Se va arăta celor ce cu stăruinţă Îl aşteaptă spre mântuire.” (Evr. 9,24-28). Hristos este Mare Preot, dar nu după rânduiala lui [[Aaron]], ci după rânduiala lui [[Melchisedec]] (Evr. 4,14-5,10; 6,20). Prin patimile, moartea, [[Învierea Domnului|învierea]], [[Înălțarea Domnului|Înălțarea la Cer]] și trimiterea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]], Domnul Iisus Hristos s-a făcut Mare Preot al unui nou legământ : „Şi pentru aceasta El este Mijlocitorul unui nou testament, ca prin moartea suferită spre răscumpărarea greşealelor de sub întâiul testament, cei chemaţi să ia făgăduinţa moştenirii veşnice. Căci unde este testament, trebuie neapărat să fie vorba despre moartea celui ce a făcut testamentul. Un testament ajunge temeinic după moarte, fiindcă nu are nici o putere, câtă vreme trăieşte cel ce l-a făcut.” (Evr. 9, 14-17).

==Surse==
* Xavier Léon-Dufour, ''Dictionnaire du Nouveau Testament'', Ed. du Seuil, Paris, 1975, p. 279.
* Noul Testament

==Note==
<references />

[[Categorie:Vechiul Testament]]
[[Categorie:Noul Testament]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 2 august 2022 19:41
Linia 1:		Linia 1:
−	'''Marele Preot''' sau '''Arhiereul''' (gr. ''Arhiereus'' - „primul preot”) era pontiful suprem al evreilor și provenea dintr-o familie sacerdotală. În [[Noul Testament]], când expresia este folosită la plural, ea îi desemnează pe membrii aristocrației sacerdotale din [[Ierusalim]], făcând parte din [[sanhedrin]] ([[Evanghelia după Matei\|Matei]] 26,59), fiind responsabili de finanțele (Mt 27,3) și de poliția Templului ([[Evanghelia după Marcu\|Marcu]] 14, 1.10). Împreună cu „bătrânii” și cu „învățătorii Legii” ei reprezentau ansamblul autorităților poporului evreu.	+	{{Israel-Iisus}}'''Marele Preot''' sau '''Arhiereul''' (gr. ''Arhiereus'' - „primul preot”) era pontiful suprem al evreilor și provenea dintr-o familie sacerdotală. În [[Noul Testament]], când expresia este folosită la plural, ea îi desemnează pe membrii aristocrației sacerdotale din [[Ierusalim]], făcând parte din [[sanhedrin]] ([[Evanghelia după Matei\|Matei]] 26,59), fiind responsabili de finanțele (Mt 27,3) și de poliția Templului ([[Evanghelia după Marcu\|Marcu]] 14, 1.10). Împreună cu „bătrânii” și cu „învățătorii Legii” ei reprezentau ansamblul autorităților poporului evreu.

	==Marele Preot în Noul Testament==		==Marele Preot în Noul Testament==

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-'''Marele Preot''' sau '''Arhiereul''' (gr. ''Arhiereus'' - „primul preot”) era pontiful suprem al evreilor și provenea dintr-o familie sacerdotală. În [[Noul Testament]], când expresia este folosită la plural, ea îi desemnează pe membrii aristocrației sacerdotale din [[Ierusalim]], făcând parte din [[sanhedrin]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 26,59), fiind responsabili de finațele (Mt 27,3) și de poliția Templului ([[Evanghelia după Marcu|Marcu]] 14, 1.10). Împreună cu „bătrânii” și cu „învățătorii Legii” ei reprezentau ansamblul autorităților poporului evreu.
+'''Marele Preot''' sau '''Arhiereul''' (gr. ''Arhiereus'' - „primul preot”) era pontiful suprem al evreilor și provenea dintr-o familie sacerdotală. În [[Noul Testament]], când expresia este folosită la plural, ea îi desemnează pe membrii aristocrației sacerdotale din [[Ierusalim]], făcând parte din [[sanhedrin]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 26,59), fiind responsabili de finanțele (Mt 27,3) și de poliția Templului ([[Evanghelia după Marcu|Marcu]] 14, 1.10). Împreună cu „bătrânii” și cu „învățătorii Legii” ei reprezentau ansamblul autorităților poporului evreu.
 ==Marele Preot în Noul Testament==
 În epoca Noului Testament, Marele Preot se bucura de o mare autoritate nu doar religioasă ci și civilă, de aceea el reprezenta poporul lui [[Israel]] înaintea romanilor.
-Marele Preot prezida [[sanhedrin]]ul (Matei 26,57), dar privilegiile și datoriile lui erau legate mai ales de cultul la [[Templul din Ierusalim]]. Era consacrat printr-o ungere specială și învestit astfel de o sfințenie unică ca să aducă zilnic jertfă ([[Cartea Ieșirii|Ieșire]] 29), să prezideze marile sărbători și ceremonii, și să fie singurul care poate, o dată pe an, la sărbătoarea Marii Iertări (Yom Kippur), să intre în [[Sfânta Sfintelor]] (locul cel mai sfânt al Templului (Evrei 9).
+Marele Preot prezida [[sanhedrin]]ul (Matei 26,57), dar privilegiile și datoriile lui erau legate mai ales de cultul la [[Templul din Ierusalim]]. Era consacrat printr-o ungere specială și învestit astfel de o sfințenie unică ca să aducă zilnic jertfă ([[Cartea Ieșirii|Ieșire]] 29), să prezideze marile sărbători și ceremonii, și să fie singurul care poate, o dată pe an, la sărbătoarea Marii Iertări (Yom Kippur), să intre în [[Sfânta Sfintelor]] - locul cel mai sfânt al Templului (Evrei 9, cf. [[Cartea Leviticului|Levitic]] 16).
 În timpul ocupației romane, Marele Preot era numit și destituit de către romani, dar chiar și când părăsea funcția el își păstra prestigiul și o anumită autoritate de onoare, după cum vedem cazul fostului arhiereu Anna în Evanghelii ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 3,2; [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 18,13.24)<ref>[[Apostolul Luca|Luca]] zice pur și simplu „În zilele arhiereilor Anna şi Caiafa” (3,2), iar la [[Apostolul Ioan|Ioan]] ne arată că Iisus a fost adus mai întâi la Anna și acesta l-a trimis la Caiafa după un prim interogatoriu (In. 18)</ref>.
@@ Linia 14: / Linia 14: @@
 * Xavier Léon-Dufour, ''Dictionnaire du Nouveau Testament'', Ed. du Seuil, Paris, 1975, p. 279.
 * Noul Testament
 ==Note==