Litia - Revizia istoricului

Sîmbotin: retragere etichetă

2019-10-30T05:22:55Z

retragere etichetă

Sîmbotin la 30 octombrie 2019 05:22

2019-10-30T05:22:27Z

Vladimir-Adrian: ortografie

2013-11-25T09:51:02Z

ortografie

Kamasarye: +imagine

2011-04-04T02:40:36Z

+imagine

Kamasarye: cateva revizuiri la traducere+sursa

2010-02-04T16:30:52Z

cateva revizuiri la traducere+sursa

Inistea la 2 decembrie 2008 18:59

2008-12-02T18:59:07Z

Cristianm la 2 decembrie 2008 17:27

2008-12-02T17:27:16Z

Cristianm: Pagină nouă: {{Traducere EN}} The '''artoklasia''' is a service held at the end of Vespers, Matins (Orthros), or even at the end of the Divine Liturgy. Five round loaves of bread are ...

2008-12-02T17:26:17Z

Pagină nouă: {{Traducere EN}} The '''artoklasia''' is a service held at the end of Vespers, Matins (Orthros), or even at the end of the Divine Liturgy. Five round loaves of bread are ...

Pagină nouă

{{Traducere EN}}

The '''artoklasia''' is a service held at the end of [[Vespers]], [[Matins]] (Orthros), or even at the end of the [[Divine Liturgy]]. Five round loaves of bread are offered by individual faithful as a sign of devotion for personal or family anniversaries, such as [[name day]]s and other occasions related to the lives of the Orthodox. The five loaves are reminiscent of the five loaves that [[Jesus Christ]] blessed in the desert and by which five thousand of His hearers were fed.
{{Services}}
Artoklasia also symbolises and brings into practice the Agape meals of the very early Christian communities. Then, after the faithful received the [[Eucharist|Body and Blood of Christ]], they would gather in a common meal. In this way they signified the brotherly association established between them by their common faith and by their receiving the same sacramental Lord. Also, the Agape meals served a charitable purpose by providing meals to the poorer from among them.

The significance behind the Orthodox artoklasia includes also the fact that, among the Orthodox, bread continues to be highly valued not only as a basic food but also as the supreme symbol of the Body of Christ - for it is the bread which is changed by consecration in the Liturgy into the Body of Christ. Christ has been repeatedly designated as the Bread of Life, and also as "the Bread which came from heaven." Bread also symbolizes the Church of Christ, which has spread all over as the wheat on the mountains and which was gathered by Christ into one body. Thus, bread has been given a mystical meaning according to which it constitutes the essence of the spiritual life of the Christian.

The blessed bread of the Eastern Orthodox artoklasia has from ancient times been considered to effect personal sanctification and to help the individual against bodily infirmities and illness "if taken with faith." The Greek term "artoklasia" derives from the very words used by the [[Evangelist]]s in describing the Last Supper at which Christ "broke bread" and offered it to His disciples as His own Body. Also, "bread is broken" in the Eastern Orthodox artoklasia. Through this act, a very real unity is established between the Lord and His Church, much like when the resurrected Lord became apparent in the breaking of the bread in the [[Gospel of John]]'s "Road to Emmaus" narrative. After the Service, the bread is cut and distributed to the congregation.

==External links==
[http://www.newadvent.org/cathen/01756b.htm The Catholic Encyclopedia's Artoklasia]

[[Category:Liturgics]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 30 octombrie 2019 05:22
Linia 1:		Linia 1:
−	~~{{Îmbunătățire}}~~
	{{Slujbe}}		{{Slujbe}}
	'''Litia''' este o slujbă care se ține la sfârșitul [[Vecernia\|Vecerniei]], [[Utrenia\|Utreniei]] sau chiar la sfârșitul [[Sfânta Liturghie\|Sfintei Liturghii]]. Credincioșii aduc cinci pâinici ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversării personale sau familiale, dar nu numai, cum ar fi [[ziua numelui]]. Cele cinci pâinici sunt o amintire a celor cinci pâini binecuvântate de [[Iisus Hristos]] în deșert și cu care au fost hrăniți cinci mii de persoane care îl urmau (Marcu 6). După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe, la sfârșit pâinea este tăiată și împărțită credincioșilor.		'''Litia''' este o slujbă care se ține la sfârșitul [[Vecernia\|Vecerniei]], [[Utrenia\|Utreniei]] sau chiar la sfârșitul [[Sfânta Liturghie\|Sfintei Liturghii]]. Credincioșii aduc cinci pâinici ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversării personale sau familiale, dar nu numai, cum ar fi [[ziua numelui]]. Cele cinci pâinici sunt o amintire a celor cinci pâini binecuvântate de [[Iisus Hristos]] în deșert și cu care au fost hrăniți cinci mii de persoane care îl urmau (Marcu 6). După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe, la sfârșit pâinea este tăiată și împărțită credincioșilor.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-{{Îmbunătăţire}}
+{{Îmbunătățire}}
 {{Slujbe}}
-'''Litia''' este o slujbă care se ţine la sfârşitul [[Vecernia|Vecerniei]], [[Utrenia|Utreniei]] sau chiar la sfârşitul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]]. Credincioşii aduc cinci pâinici ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversării personale sau familiale, dar nu numai, cum ar fi [[ziua numelui]]. Cele cinci pâinici sunt o amintire a celor cinci pâini binecuvântate de [[Iisus Hristos]] în deşert şi cu care au fost hrăniţi cinci mii de persoane care îl urmau (Marcu 6). După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe, la sfârşit pâinea este tăiată şi împărţită credincioşilor.
+'''Litia''' este o slujbă care se ține la sfârșitul [[Vecernia|Vecerniei]], [[Utrenia|Utreniei]] sau chiar la sfârșitul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]]. Credincioșii aduc cinci pâinici ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversării personale sau familiale, dar nu numai, cum ar fi [[ziua numelui]]. Cele cinci pâinici sunt o amintire a celor cinci pâini binecuvântate de [[Iisus Hristos]] în deșert și cu care au fost hrăniți cinci mii de persoane care îl urmau (Marcu 6). După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe, la sfârșit pâinea este tăiată și împărțită credincioșilor.
-De asemenea, Litia simbolizează şi este o actualizare a agapelor (mese comune) din comunităţile creştine foarte timpurii. Pe atunci, după ce credincioşii primeau [[Împărtăşanie|Trupul şi Sângele lui Hristos]], ei se adunau la o masă comună. În acest fel, ei exprimau legătura frăţească pe care o crea între ei credinţa lor comună şi Împărtăşirea din acelaşi Dumnezeu. În plus, [[agapă|agapele]] aveau şi un scop caritabil, anume pe acela de a oferi hrana necesară celor mai săraci dintre ei.
+De asemenea, Litia simbolizează și este o actualizare a agapelor (mese comune) din comunitățile creștine foarte timpurii. Pe atunci, după ce credincioșii primeau [[Împărtășanie|Trupul și Sângele lui Hristos]], ei se adunau la o masă comună. În acest fel, ei exprimau legătura frățească pe care o crea între ei credința lor comună și Împărtășirea din același Dumnezeu. În plus, [[agapă|agapele]] aveau și un scop caritabil, anume pe acela de a oferi hrana necesară celor mai săraci dintre ei.
-Pentru ortodocşi, rostul litiei este şi de a arăta că, pentru ei, pâinea are o valoare foarte mare, nu doar ca aliment de bază, ci şi ca simbol prin excelenţă al Trupului lui Hristos - căci pâinea este preschimbată, la Liturghie, în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost numit "Pâinea Vieţii", dar şi ca "Pâinea care a coborât din cer". De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărţit peste tot locul ca grâul peste munţi şi care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit şi o un înţeles mistic, ea ilustrând esenţa vieţii spirituale a creştinului.
+Pentru ortodocși, rostul litiei este și de a arăta că, pentru ei, pâinea are o valoare foarte mare, nu doar ca aliment de bază, ci și ca simbol prin excelență al Trupului lui Hristos - căci pâinea este preschimbată, la Liturghie, în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost numit „Pâinea Vieții”, dar și ca „Pâinea care a coborât din cer”. De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărțit peste tot locul ca grâul peste munți și care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit și o un înțeles mistic, ea ilustrând esența vieții spirituale a creștinului.
-[[Image:Artoklassia-service.JPG|thumb|left|200px|Slujba Litiei]]Încă din vremuri străvechi, se consideră că pâinea binecuvântată de la Litie are putere sfinţitoare asupra omului şi poate vindeca infirmităţile şi bolile "dacă este luată cu credinţă." Termenul grecesc "artoklasia" provine din cuvântul folosit foarte des de [[Evanghelist|Evanghelişti]] la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" şi a dat-o ucenicilor Săi ca fiind propriul Său Trup. Astfel, "pâinea frântă" este litia ortodocşilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte concretă între Dumnezeu şi Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre "drumul spre Emmaus" din [[Evanghelia după Ioan]].
+[[Image:Artoklassia-service.JPG|thumb|left|200px|Slujba Litiei]]Încă din vremuri străvechi, se consideră că pâinea binecuvântată de la Litie are putere sfințitoare asupra omului și poate vindeca infirmitățile și bolile „dacă este luată cu credință”. Termenul grecesc ''artoklasia'' provine din cuvântul folosit foarte des de [[Evanghelist|Evangheliști]] la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" și a dat-o ucenicilor Săi ca fiind propriul Său Trup. Astfel, „pâinea frântă” este litia ortodocșilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte concretă între Dumnezeu și Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre „drumul spre Emaus” din [[Evanghelia după Ioan]].
 ==Sursa==
 *[[:en:Artoklasia]]

@@ Linia 5: / Linia 5: @@
 De asemenea, Litia simbolizează şi este o actualizare a agapelor (mese comune) din comunităţile creştine foarte timpurii. Pe atunci, după ce credincioşii primeau [[Împărtăşanie|Trupul şi Sângele lui Hristos]], ei se adunau la o masă comună. În acest fel, ei exprimau legătura frăţească pe care o crea între ei credinţa lor comună şi Împărtăşirea din acelaşi Dumnezeu. În plus, [[agapă|agapele]] aveau şi un scop caritabil, anume pe acela de a oferi hrana necesară celor mai săraci dintre ei.
-Pentru ortodocşi, rostul litiei este şi de a arăta că, pentru ei, pâinea are o valoare foarte mare, nu doar ca aliment de bază, ci şi ca simbol prin excelenţă al Trupului lui Hristos - căci pâinea este preschimbată, la Liturghie, în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost numit "Pâinea Vieţii", dar şi ca "Pâinea care a coboarât din cer". De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărţit peste tot locul ca grâul peste munţi şi care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit şi o un înţeles mistic, ea ilustrând esenţa vieţii spirituale a creştinului.
+Pentru ortodocşi, rostul litiei este şi de a arăta că, pentru ei, pâinea are o valoare foarte mare, nu doar ca aliment de bază, ci şi ca simbol prin excelenţă al Trupului lui Hristos - căci pâinea este preschimbată, la Liturghie, în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost numit "Pâinea Vieţii", dar şi ca "Pâinea care a coborât din cer". De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărţit peste tot locul ca grâul peste munţi şi care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit şi o un înţeles mistic, ea ilustrând esenţa vieţii spirituale a creştinului.
 [[Image:Artoklassia-service.JPG|thumb|left|200px|Slujba Litiei]]Încă din vremuri străvechi, se consideră că pâinea binecuvântată de la Litie are putere sfinţitoare asupra omului şi poate vindeca infirmităţile şi bolile "dacă este luată cu credinţă." Termenul grecesc "artoklasia" provine din cuvântul folosit foarte des de [[Evanghelist|Evanghelişti]] la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" şi a dat-o ucenicilor Săi ca fiind propriul Său Trup. Astfel, "pâinea frântă" este litia ortodocşilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte concretă între Dumnezeu şi Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre "drumul spre Emmaus" din [[Evanghelia după Ioan]].

@@ Linia 7: / Linia 7: @@
 Pentru ortodocşi, rostul litiei este şi de a arăta că, pentru ei, pâinea are o valoare foarte mare, nu doar ca aliment de bază, ci şi ca simbol prin excelenţă al Trupului lui Hristos - căci pâinea este preschimbată, la Liturghie, în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost numit "Pâinea Vieţii", dar şi ca "Pâinea care a coboarât din cer". De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărţit peste tot locul ca grâul peste munţi şi care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit şi o un înţeles mistic, ea ilustrând esenţa vieţii spirituale a creştinului.
-Încă din vremuri străvechi, se consideră că pâinea binecuvântată de la Litie are putere sfinţitoare asupra omului şi poate vindeca infirmităţile şi bolile "dacă este luată cu credinţă." Termenul grecesc "artoklasia" provine din cuvântul folosit foarte des de [[Evanghelist|Evanghelişti]] la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" şi a dat-o ucenicilor Săi ca fiind propriul Său Trup. Astfel, "pâinea frântă" este litia ortodocşilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte concretă între Dumnezeu şi Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre "drumul spre Emmaus" din [[Evanghelia după Ioan]].
+[[Image:Artoklassia-service.JPG|thumb|left|200px|Slujba Litiei]]Încă din vremuri străvechi, se consideră că pâinea binecuvântată de la Litie are putere sfinţitoare asupra omului şi poate vindeca infirmităţile şi bolile "dacă este luată cu credinţă." Termenul grecesc "artoklasia" provine din cuvântul folosit foarte des de [[Evanghelist|Evanghelişti]] la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" şi a dat-o ucenicilor Săi ca fiind propriul Său Trup. Astfel, "pâinea frântă" este litia ortodocşilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte concretă între Dumnezeu şi Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre "drumul spre Emmaus" din [[Evanghelia după Ioan]].
 ==Sursa==

@@ Linia 3: / Linia 3: @@
 '''Litia''' este o slujbă care se ţine la sfârşitul [[Vecernia|Vecerniei]], [[Utrenia|Utreniei]] sau chiar la sfârşitul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]]. Credincioşii aduc cinci pâinici ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversării personale sau familiale, dar nu numai, cum ar fi [[ziua numelui]]. Cele cinci pâinici sunt o amintire a celor cinci pâini binecuvântate de [[Iisus Hristos]] în deşert şi cu care au fost hrăniţi cinci mii de persoane care îl urmau (Marcu 6). După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe, la sfârşit pâinea este tăiată şi împărţită credincioşilor.
-De asemenea, Litia simbolizează şi este punerea în practică a hranei din agapele comunităţilor creştine foarte timpurii. Pe atunci, după ce credincioşii primeau [[Sfânta Împărtăşanie|Trupul şi Sângele lui Hristos]], ei se adunau la o masă comună. În acest fel, ei trăiau asocierea frăţească stabilită între ei de credinţa comună şi de Împărtăşirea din acelaşi Dumnezeu. În plus, hrana [[agapă|agapelor]] avea şi un scop caritabil prin aceea că furniza hrană pentru cei mai săraci dintre ei.
+De asemenea, Litia simbolizează şi este o actualizare a agapelor (mese comune) din comunităţile creştine foarte timpurii. Pe atunci, după ce credincioşii primeau [[Împărtăşanie|Trupul şi Sângele lui Hristos]], ei se adunau la o masă comună. În acest fel, ei exprimau legătura frăţească pe care o crea între ei credinţa lor comună şi Împărtăşirea din acelaşi Dumnezeu. În plus, [[agapă|agapele]] aveau şi un scop caritabil, anume pe acela de a oferi hrana necesară celor mai săraci dintre ei.
-Semnificaţia din spatele litiei ortodoxe mai include şi faptul că, printre ortodocşi, hrana are o valoare foarte mare, nu numai ca hrană de bază, dar şi ca simbol suprem al Trupului lui Hristos - prin aceea că pâinea este preschimbată la Liturghie în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost desemnat ca fiind Pâinea Vieţii, dar şi ca "Pâinea care vine din rai." De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărţit peste tot locul ca grâul peste munţi şi care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit şi o încărcătură mistică prin care ea constituie esenţa vieţii spirituale a creştinului.
+Pentru ortodocşi, rostul litiei este şi de a arăta că, pentru ei, pâinea are o valoare foarte mare, nu doar ca aliment de bază, ci şi ca simbol prin excelenţă al Trupului lui Hristos - căci pâinea este preschimbată, la Liturghie, în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost numit "Pâinea Vieţii", dar şi ca "Pâinea care a coboarât din cer". De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărţit peste tot locul ca grâul peste munţi şi care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit şi o un înţeles mistic, ea ilustrând esenţa vieţii spirituale a creştinului.
-Pâinea binecuvântată care constituie litia ortodocşilor răsăriteni a fost considerată încă din vremuri străvechi ca având efect asupra [[sfinţenie]]i persoanei şi ca având puterea de a vindeca infirmităţile şi bolile persoanei "dacă este luată cu credinţă." Termenul grecesc "artoklasia" provine din cuvântul folosit foarte des de [[Evanghelist|Evanghelişti]] la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" şi a dat-o ucenicilor Săi ca fiind Propriul Său Trup. Astfel, "pâinea frântă" este litia ortodocşilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte reală între Dumnezeu şi Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre "drumul spre Emmaus" din [[Evanghelia după Ioan]].
+Încă din vremuri străvechi, se consideră că pâinea binecuvântată de la Litie are putere sfinţitoare asupra omului şi poate vindeca infirmităţile şi bolile "dacă este luată cu credinţă." Termenul grecesc "artoklasia" provine din cuvântul folosit foarte des de [[Evanghelist|Evanghelişti]] la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" şi a dat-o ucenicilor Săi ca fiind propriul Său Trup. Astfel, "pâinea frântă" este litia ortodocşilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte concretă între Dumnezeu şi Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre "drumul spre Emmaus" din [[Evanghelia după Ioan]].
 ==Legături externe==

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-{{Traducere EN}}
+{{Îmbunătăţire}}
-The '''artoklasia''' is a service held at the end of [[Vespers]], [[Matins]] (Orthros), or even at the end of the [[Divine Liturgy]]. Five round loaves of bread are offered by individual faithful as a sign of devotion for personal or family anniversaries, such as [[name day]]s and other occasions related to the lives of the Orthodox. The five loaves are reminiscent of the five loaves that [[Jesus Christ]] blessed in the desert and by which five thousand of His hearers were fed.
+''Litia''' este o slujbă care se ţine la sfârşitul [[Vecernia|Vecerniei]], [[Utrenia|Utreniei]] sau chiar la sfârşitul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]]. Credincioşii aduc cinci pâinici ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversării personale sau familiale, dar nu numai, cum ar fi [[ziua numelui]]. Cele cinci pâinici sunt o amintire a celor cinci pâini binecuvântate de [[Iisus Hristos]] în deşert şi cu care au fost hrăniţi cinci mii de persoane care îl urmau. După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe, la sfârşit pâinea este tăiată şi împărţită credincioşilor.
-{{Services}}
+{{Slujbe}}
-Artoklasia also symbolises and brings into practice the Agape meals of the very early Christian communities. Then, after the faithful received the [[Eucharist|Body and Blood of Christ]], they would gather in a common meal. In this way they signified the brotherly association established between them by their common faith and by their receiving the same sacramental Lord. Also, the Agape meals served a charitable purpose by providing meals to the poorer from among them.
+De asemenea, Litia simbolizează şi este punerea în practică a hranei din agapele comunităţilor creştine foarte timpurii. Pe atunci, după ce credincioşii primeau [[Sfânta Împărtăşanie|Trupul şi Sângele lui Hristos]], ei se adunau la o masă comună. În acest fel, ei trăiau asocierea frăţească stabilită între ei de credinţa comună şi de Împărtăşirea din acelaşi Dumnezeu. În plus, hrana agapelor avea şi un scop caritabil prin aceea că furniza hrană pentru cei mai săraci dintre ei.
-The significance behind the Orthodox artoklasia includes also the fact that, among the Orthodox, bread continues to be highly valued not only as a basic food but also as the supreme symbol of the Body of Christ - for it is the bread which is changed by consecration in the Liturgy into the Body of Christ. Christ has been repeatedly designated as the Bread of Life, and also as "the Bread which came from heaven." Bread also symbolizes the Church of Christ, which has spread all over as the wheat on the mountains and which was gathered by Christ into one body. Thus, bread has been given a mystical meaning according to which it constitutes the essence of the spiritual life of the Christian.
+Semnificaţia din spatele litiei ortodoxe mai include şi faptul că, printre ortodocşi, hrana are o valoare foarte mare, nu numai ca hrană de bază, dar şi ca simbol suprem al Trupului lui Hristos - prin aceea că pâinea este preschimbată la Liturghie în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost desemnat ca fiind Pâinea Vieţii, dar şi ca "Pâinea care vine din rai." De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărţit peste tot locul ca grâul peste munţi şi care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit şi o încărcătură mistică prin care ea constituie esenţa vieţii spirituale a creştinului.
-The blessed bread of the Eastern Orthodox artoklasia has from ancient times been considered to effect personal sanctification and to help the individual against bodily infirmities and illness "if taken with faith." The Greek term "artoklasia" derives from the very words used by the [[Evangelist]]s in describing the Last Supper at which Christ "broke bread" and offered it to His disciples as His own Body. Also, "bread is broken" in the Eastern Orthodox artoklasia. Through this act, a very real unity is established between the Lord and His Church, much like when the resurrected Lord became apparent in the breaking of the bread in the [[Gospel of John]]'s "Road to Emmaus" narrative. After the Service, the bread is cut and distributed to the congregation.
+Pâinea binecuvântată care constituie litia ortodocşilor răsăriteni a fost considerată încă din vremuri străvechi ca având efect asupra sfinţeniei persoanei şi ca având puterea de a vindeca infirmităţile şi bolile persoanei "dacă este luată cu credinţă." Termenul grecesc "artoklasia" provine din cuvântul folosit foarte des de [[Evanghelist|Evanghelişti]] la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" şi a dat-o ucenicilor Săi ca fiind Propriul Său Trup. Astfel, "pâinea frântă" este litia ortodocşilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte reală între Dumnezeu şi Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre "drumul spre Emmaus" din [[Evanghelia după Ioan]].
-==External links==
+==Legături externe==
 [http://www.newadvent.org/cathen/01756b.htm The Catholic Encyclopedia's Artoklasia]
-[[Category:Liturgics]]
+[[Categorie:Liturgică]]