Limba slavonă - Revizia istoricului

Sîmbotin: /* Istoric */ leg. int.

2019-04-10T14:54:02Z

‎Istoric: leg. int.

Sîmbotin: diacritice noi (cu virgulă)

2019-04-10T14:51:40Z

diacritice noi (cu virgulă)

Sîmbotin: retragere etichetă

2018-04-27T12:45:53Z

retragere etichetă

Sîmbotin la 27 aprilie 2018 12:45

2018-04-27T12:45:31Z

Sîmbotin: /* Istoric */

2017-08-08T05:33:18Z

‎Istoric

Eurocentral: limba graca oficiala

2017-08-06T21:17:25Z

limba graca oficiala

Kamasarye: mici rectificari, sursa

2011-12-04T15:19:03Z

mici rectificari, sursa

Sîmbotin: /* Istoric */ typo

2011-12-04T04:25:55Z

‎Istoric: typo

Kamasarye la 3 decembrie 2011 20:24

2011-12-03T20:24:38Z

Kamasarye: a redenumit Slavona veche în Limba slavonă: mai corect asa

2011-12-03T20:24:00Z

a redenumit Slavona veche în Limba slavonă: mai corect asa

@@ Linia 2: / Linia 2: @@
 ==Istoric==
-Pregătind misiunea lor de propovăduire a creștinismului ortodox, [[Chiril și Metodie|Chiril]], și fratele său [[Chiril și Metodie|Metodie]] au creat alfabetul glagolitic în 863 bazându-se pe pe dialectele slave din locul lor de baștină, Tesalonic. Acest alfabet a fost folosit la unele traduceri ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] și ale unor cărți de slujbă. După aproape doi ani de utilizare în Academia Moraviei și în documentele religioase și guvernamentale, Papa Nicolae I al Romei (858-867) a interzis în 865 utilizarea ''slavonei'' în favoarea latinei în Moravia iar ucenicii misionarilor au fost exilați din Moravia în anul următor.
+Pregătind misiunea lor de propovăduire a creștinismului ortodox, [[Chiril și Metodie|Chiril]], și fratele său [[Chiril și Metodie|Metodie]] au creat alfabetul glagolitic în 863 bazându-se pe pe dialectele slave din locul lor de baștină, Tesalonic. Acest alfabet a fost folosit la unele traduceri ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] și ale unor cărți de slujbă. După aproape doi ani de utilizare în Academia Moraviei și în documentele religioase și guvernamentale, Papa [[Nicolae I al Romei]] (858-867) a interzis în 865 utilizarea ''slavonei'' în favoarea latinei în Moravia, iar ucenicii misionarilor au fost exilați din Moravia în anul următor.
 Exilații moravi au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de școlile din Preslav și Ohrida. Bulgarii și slavii de sud aveau ca limbă oficială limba greacă. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătățit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic și glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit ''slavona bisericească''. Limbajul inițial, numit în prezent ''limba slavonă'' s-a răspândit în lumea slavă, iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit ''slavona bisericească''. Slavona bisericească a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruși, bulgari și sârbi, chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-'''Limba slavonă''', ca limbă cultă, a apărut când [[misionar]]ul [[Chiril și Metodie|Constantin]] (numit apoi Chiril la [[tundere]]a în [[monahism]]) a inventat un alfabet pentru limba vorbită de slavii din Moravia Mare în secolul al IX-lea. Chiril şi fratele său [[Chiril și Metodie|Metodie]] au folosit acest alfabet pentru traducerea cărţilor liturgice folosite în cursul misiunii lor de propovăduire a creştinismului ortodox printre slavii din Moravia. Alfabetul său iniţial se chema ''glagolitic''.  Alfabetul glagolitic a fost, apoi, în secolul al X-lea îmbunătăţit, primind numele de ''alfabetul chirilic''.
+'''Limba slavonă''', ca limbă cultă, a apărut când [[misionar]]ul [[Chiril și Metodie|Constantin]] (numit apoi Chiril la [[tundere]]a în [[monahism]]) a inventat un alfabet pentru limba vorbită de slavii din Moravia Mare în secolul al IX-lea. Chiril și fratele său [[Chiril și Metodie|Metodie]] au folosit acest alfabet pentru traducerea cărților liturgice folosite în cursul misiunii lor de propovăduire a creștinismului ortodox printre slavii din Moravia. Alfabetul său inițial se chema ''glagolitic''.  Alfabetul glagolitic a fost, apoi, în secolul al X-lea îmbunătățit, primind numele de ''alfabetul chirilic''.
 ==Istoric==
-Pregătind misiunea lor de propovăduire a creştinismului ortodox, [[Chiril şi Metodie|Chiril]], şi fratele său [[Chiril şi Metodie|Metodie]] au creat alfabetul glagolitic în 863 bazându-se pe pe dialectele slave din locul lor de baştină, Tesalonic. Acest alfabet a fost folosit la unele traduceri ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi ale unor cărţi de slujbă. După aproape doi ani de utilizare în Academia Moraviei şi în documentele religioase şi guvernamentale, Papa Nicolae I al Romei (858-867) a interzis în 865 utilizarea ''slavonei'' în favoarea latinei în Moravia iar ucenicii misionarilor au fost exilaţi din Moravia în anul următor.
+Pregătind misiunea lor de propovăduire a creștinismului ortodox, [[Chiril și Metodie|Chiril]], și fratele său [[Chiril și Metodie|Metodie]] au creat alfabetul glagolitic în 863 bazându-se pe pe dialectele slave din locul lor de baștină, Tesalonic. Acest alfabet a fost folosit la unele traduceri ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] și ale unor cărți de slujbă. După aproape doi ani de utilizare în Academia Moraviei și în documentele religioase și guvernamentale, Papa Nicolae I al Romei (858-867) a interzis în 865 utilizarea ''slavonei'' în favoarea latinei în Moravia iar ucenicii misionarilor au fost exilați din Moravia în anul următor.
-Exilaţii moravi au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de școlile din Preslav şi Ohrida. Bulgarii și slavii de sud aveau ca limbă oficială limba greacă. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătăţit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic şi glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit ''slavona bisericească''. Limbajul iniţial, numit în prezent ''limba slavonă'' s-a răspândit în lumea slavă, iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit ''slavona bisericească''. Slavona bisericească a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruşi, bulgari şi sârbi, chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.
+Exilații moravi au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de școlile din Preslav și Ohrida. Bulgarii și slavii de sud aveau ca limbă oficială limba greacă. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătățit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic și glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit ''slavona bisericească''. Limbajul inițial, numit în prezent ''limba slavonă'' s-a răspândit în lumea slavă, iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit ''slavona bisericească''. Slavona bisericească a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruși, bulgari și sârbi, chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.
-În rândul slavilor europeni, utilizarea limbii şi dialectelor slave a început să înlocuiască slavona bisericească în documentele seculare prin secolul al XV-lea. Slavona a rămas limba literară a Rusiei până în secolele XVII-XVIII și în general nu era vorbită în afara slujbelor religioase. Începând cu secolul al XVII-lea, limba rusă a început să înlocuiască slavona în literatura seculară, cu toate că slavona a continuat să fie folosită de [[rascolnici]] încă multă vreme.
+În rândul slavilor europeni, utilizarea limbii și dialectelor slave a început să înlocuiască slavona bisericească în documentele seculare prin secolul al XV-lea. Slavona a rămas limba literară a Rusiei până în secolele XVII-XVIII și în general nu era vorbită în afara slujbelor religioase. Începând cu secolul al XVII-lea, limba rusă a început să înlocuiască slavona în literatura seculară, cu toate că slavona a continuat să fie folosită de [[rascolnici]] încă multă vreme.
 ==Sursa==

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 27 aprilie 2018 12:45
Linia 1:		Linia 1:
−	~~{{Îmbunătăţire}}~~
−
	'''Limba slavonă''', ca limbă cultă, a apărut când [[misionar]]ul [[Chiril și Metodie\|Constantin]] (numit apoi Chiril la [[tundere]]a în [[monahism]]) a inventat un alfabet pentru limba vorbită de slavii din Moravia Mare în secolul al IX-lea. Chiril şi fratele său [[Chiril și Metodie\|Metodie]] au folosit acest alfabet pentru traducerea cărţilor liturgice folosite în cursul misiunii lor de propovăduire a creştinismului ortodox printre slavii din Moravia. Alfabetul său iniţial se chema ''glagolitic''. Alfabetul glagolitic a fost, apoi, în secolul al X-lea îmbunătăţit, primind numele de ''alfabetul chirilic''.		'''Limba slavonă''', ca limbă cultă, a apărut când [[misionar]]ul [[Chiril și Metodie\|Constantin]] (numit apoi Chiril la [[tundere]]a în [[monahism]]) a inventat un alfabet pentru limba vorbită de slavii din Moravia Mare în secolul al IX-lea. Chiril şi fratele său [[Chiril și Metodie\|Metodie]] au folosit acest alfabet pentru traducerea cărţilor liturgice folosite în cursul misiunii lor de propovăduire a creştinismului ortodox printre slavii din Moravia. Alfabetul său iniţial se chema ''glagolitic''. Alfabetul glagolitic a fost, apoi, în secolul al X-lea îmbunătăţit, primind numele de ''alfabetul chirilic''.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{Îmbunătăţire}}
-'''Limba slavonă''', ca limbă cultă, a apărut când [[misionar]]ul Constantin (numit apoi Chiril la [[tundere]]a în [[monahism]]) a inventat un alfabet pentru limba vorbită de slavii din Moravia Mare în secolul al IX-lea. Chiril şi fratele său Metodie au folosit acest alfabet pentru traducerea cărţilor liturgice folosite în cursul misiunii lor de propovăduire a creştinismului ortodox printre slavii din Moravia. Alfabetul său iniţial se chema ''glagolitic''.  Alfabetul glagolitic a fost, apoi, în secolul al X-lea îmbunătăţit, primind numele de ''alfabetul chirilic''.
+'''Limba slavonă''', ca limbă cultă, a apărut când [[misionar]]ul [[Chiril și Metodie|Constantin]] (numit apoi Chiril la [[tundere]]a în [[monahism]]) a inventat un alfabet pentru limba vorbită de slavii din Moravia Mare în secolul al IX-lea. Chiril şi fratele său [[Chiril și Metodie|Metodie]] au folosit acest alfabet pentru traducerea cărţilor liturgice folosite în cursul misiunii lor de propovăduire a creştinismului ortodox printre slavii din Moravia. Alfabetul său iniţial se chema ''glagolitic''.  Alfabetul glagolitic a fost, apoi, în secolul al X-lea îmbunătăţit, primind numele de ''alfabetul chirilic''.
 ==Istoric==
 Pregătind misiunea lor de propovăduire a creştinismului ortodox, [[Chiril şi Metodie|Chiril]], şi fratele său [[Chiril şi Metodie|Metodie]] au creat alfabetul glagolitic în 863 bazându-se pe pe dialectele slave din locul lor de baştină, Tesalonic. Acest alfabet a fost folosit la unele traduceri ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi ale unor cărţi de slujbă. După aproape doi ani de utilizare în Academia Moraviei şi în documentele religioase şi guvernamentale, Papa Nicolae I al Romei (858-867) a interzis în 865 utilizarea ''slavonei'' în favoarea latinei în Moravia iar ucenicii misionarilor au fost exilaţi din Moravia în anul următor.
-Exilaţii moravi au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de academiile din Preslav şi Ohrida. Bulgarii și slavii de sud aveau ca limbă oficială limba greacă. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătăţit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic şi glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit slavona bisericească. Limbajul iniţial, numit în prezent ''limba slavonă'' s-a răspândit în lumea slavă, iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit ''slavona bisericească''. Slavona a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruşi, bulgari şi sârbi, chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.
+Exilaţii moravi au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de școlile din Preslav şi Ohrida. Bulgarii și slavii de sud aveau ca limbă oficială limba greacă. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătăţit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic şi glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit ''slavona bisericească''. Limbajul iniţial, numit în prezent ''limba slavonă'' s-a răspândit în lumea slavă, iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit ''slavona bisericească''. Slavona bisericească a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruşi, bulgari şi sârbi, chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.
-În rândul slavilor europeni, utilizarea limbii şi dialectelor slave a început să înlocuiască slavona bisericească în documentele seculare prin secolul al XV-lea. Slavona a rămas limba literară a Rusiei până în secolele XVII/XVIII şi în general nu era vorbită în afara slujbelor religioase. Începând cu secolul al XVII-lea, limba rusă a început să înlocuiască slavona în literatura seculară, cu toate că slavona a continuat să fie folosită de [[rascolnici]] încă multă vreme.
+În rândul slavilor europeni, utilizarea limbii şi dialectelor slave a început să înlocuiască slavona bisericească în documentele seculare prin secolul al XV-lea. Slavona a rămas limba literară a Rusiei până în secolele XVII-XVIII și în general nu era vorbită în afara slujbelor religioase. Începând cu secolul al XVII-lea, limba rusă a început să înlocuiască slavona în literatura seculară, cu toate că slavona a continuat să fie folosită de [[rascolnici]] încă multă vreme.
 ==Sursa==

@@ Linia 6: / Linia 6: @@
 Pregătind misiunea lor de propovăduire a creştinismului ortodox, [[Chiril şi Metodie|Chiril]], şi fratele său [[Chiril şi Metodie|Metodie]] au creat alfabetul glagolitic în 863 bazându-se pe pe dialectele slave din locul lor de baştină, Tesalonic. Acest alfabet a fost folosit la unele traduceri ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi ale unor cărţi de slujbă. După aproape doi ani de utilizare în Academia Moraviei şi în documentele religioase şi guvernamentale, Papa Nicolae I al Romei (858-867) a interzis în 865 utilizarea ''slavonei'' în favoarea latinei în Moravia iar ucenicii misionarilor au fost exilaţi din Moravia în anul următor.
-Exilaţii moravi au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de academiile din Preslav şi Ohrida. Bulgarii și slavii de sud aveau ca limbă oficială limba gracă. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătăţit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic şi glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit slavona bisericească. Limbajul iniţial, numit în prezent ''limba slavonă'' s-a răspândit în lumea slavă, iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit ''slavona bisericească''. Slavona a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruşi, bulgari şi sârbi, chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.
+Exilaţii moravi au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de academiile din Preslav şi Ohrida. Bulgarii și slavii de sud aveau ca limbă oficială limba greacă. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătăţit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic şi glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit slavona bisericească. Limbajul iniţial, numit în prezent ''limba slavonă'' s-a răspândit în lumea slavă, iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit ''slavona bisericească''. Slavona a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruşi, bulgari şi sârbi, chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.
 În rândul slavilor europeni, utilizarea limbii şi dialectelor slave a început să înlocuiască slavona bisericească în documentele seculare prin secolul al XV-lea. Slavona a rămas limba literară a Rusiei până în secolele XVII/XVIII şi în general nu era vorbită în afara slujbelor religioase. Începând cu secolul al XVII-lea, limba rusă a început să înlocuiască slavona în literatura seculară, cu toate că slavona a continuat să fie folosită de [[rascolnici]] încă multă vreme.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{Îmbunătăţire}}
-'''Limba slavonă''' îşi are originea în limba literară folosită de [[misionar]]ul Constantin (numit apoi Chiril) a inventat un alfabet pentru limba folosită de slavii din Moravia cea Mare în secolul al IX-lea. Chiril şi fratele său Metodie au folosit acest alfabet la traducerea cărţilor liturgice folosite în cursul misiunii lor de propovăduire a creştinismului ortodox printre slavii din Moravia. Alfabetul său iniţial se chema ''glagolitic''.  Alfabetul glagolitic a fost, apoi, în secolul al X-lea îmbunătăţit în alfabetul numit ''Chirilic''.
+'''Limba slavonă''', ca limbă cultă, a apărut când [[misionar]]ul Constantin (numit apoi Chiril la [[tundere]]a în [[monahism]]) a inventat un alfabet pentru limba vorbită de slavii din Moravia Mare în secolul al IX-lea. Chiril şi fratele său Metodie au folosit acest alfabet pentru traducerea cărţilor liturgice folosite în cursul misiunii lor de propovăduire a creştinismului ortodox printre slavii din Moravia. Alfabetul său iniţial se chema ''glagolitic''.  Alfabetul glagolitic a fost, apoi, în secolul al X-lea îmbunătăţit, primind numele de ''alfabetul chirilic''.
 ==Istoric==
-Pregătind misiunea lor de propovăduire a creştinismului ortodox, [[Chiril şi Metodie|Chiril]], şi fratele său [[Chiril şi Metodie|Metodie]] au creat alfabetul glagolitic în 863 bazându-se pe pe dialectele slave din locul lor de baştină, Tesalonic. Acest alfabet a fost folosit la unele traduceri ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi ale unor cărţi de slujbă. După aproape doi ani de utilizare în Academia Moraviei şi în documentele religioase şi guvernamentale, Papa a interzis în 865 utilizarea ''slavonei'' în favoarea latinei în Moravia iar ucenicii misionarilor au fost exilaţi din Moravia în anul următor.
+Pregătind misiunea lor de propovăduire a creştinismului ortodox, [[Chiril şi Metodie|Chiril]], şi fratele său [[Chiril şi Metodie|Metodie]] au creat alfabetul glagolitic în 863 bazându-se pe pe dialectele slave din locul lor de baştină, Tesalonic. Acest alfabet a fost folosit la unele traduceri ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi ale unor cărţi de slujbă. După aproape doi ani de utilizare în Academia Moraviei şi în documentele religioase şi guvernamentale, Papa Nicolae I al Romei (858-867) a interzis în 865 utilizarea ''slavonei'' în favoarea latinei în Moravia iar ucenicii misionarilor au fost exilaţi din Moravia în anul următor.
-Aceia care au fost exilaţi din Moravia au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de academiile din Preslav şi Ohrida. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătăţit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic şi glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit limbajul slavonei bisericeşti. Limbajul iniţial, numit în prezent ''slavona veche'' s-a răspândit în lumea slavă iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit ''slavona bisericească''. Slavona a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruşi, bulgari şi sârbi chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.
+Exilaţii moravi au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de academiile din Preslav şi Ohrida. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătăţit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic şi glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit slavona bisericească. Limbajul iniţial, numit în prezent ''limba slavonă'' s-a răspândit în lumea slavă, iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit ''slavona bisericească''. Slavona a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruşi, bulgari şi sârbi, chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.
-În mijlocul zonelor slave europene, utilizarea limbii şi dialectelor slave a început să înlocuiască slavona bisericească în documentele seculare prin secolul al XV-lea. Slavona a rămas limba literară a Rusiei până în secolele XVII/XVIII şi, în general, nu era vorbită în afara slujbelor religioase. Începând cu secolul al XVII-lea limba rusă a început să înlocuiască slavona în literatura seculară, cu toate că slavona a continuat să fie folosită de [[rascolnici]] încă multă vreme.
+În rândul slavilor europeni, utilizarea limbii şi dialectelor slave a început să înlocuiască slavona bisericească în documentele seculare prin secolul al XV-lea. Slavona a rămas limba literară a Rusiei până în secolele XVII/XVIII şi în general nu era vorbită în afara slujbelor religioase. Începând cu secolul al XVII-lea, limba rusă a început să înlocuiască slavona în literatura seculară, cu toate că slavona a continuat să fie folosită de [[rascolnici]] încă multă vreme.
 ==Legături externe==
-*Slavona veche: Wikipedia [http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbile_slave]
+*Limba slavonă: Wikipedia [http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbile_slave]
 *Church Slavonic: Wikipedia  [http://en.wikipedia.org/wiki/Church_Slavonic]
 *Old Church Slavonic: Wikipedia  [http://en.wikipedia.org/wiki/Old_Church_Slavonic]

← Versiunea anterioară	Versiunea de la data 3 decembrie 2011 20:24
(Nicio diferență)