Lenea - Revizia istoricului

Shubossu: /* Păcatele lenevirii */

2016-03-28T11:53:21Z

‎Păcatele lenevirii

Shubossu: /* Păcatul capital al lenei în viziunea creştinătăţii */

2016-03-28T11:52:54Z

‎Păcatul capital al lenei în viziunea creştinătăţii

Vladimir-Adrian: mici corecturi

2013-01-09T09:53:39Z

mici corecturi

Vladimir-Adrian la 10 noiembrie 2011 09:37

2011-11-10T09:37:46Z

Vladimir-Adrian la 10 noiembrie 2011 09:31

2011-11-10T09:31:32Z

Vladimir-Adrian la 29 octombrie 2011 14:27

2011-10-29T14:27:40Z

Vladimir-Adrian: scurt istoric al celor şapte păcate capitale

2011-10-05T08:20:41Z

scurt istoric al celor şapte păcate capitale

Vladimir-Adrian: /* Furnica, model de hărnicie şi înţelepciune */

2011-08-31T12:26:12Z

‎Furnica, model de hărnicie şi înţelepciune

Vladimir-Adrian: /* Leneşul iubitor de somn devine sărac */

2011-08-31T12:25:38Z

‎Leneşul iubitor de somn devine sărac

Vladimir-Adrian la 14 martie 2011 18:37

2011-03-14T18:37:05Z

@@ Linia 8: / Linia 8: @@
 [[Biserica]] creştină a stabilit şapte [[păcat |păcate capitale]]: [[mândria]], [[desfrânarea]], [[lăcomia]], [[iubirea de arginţi]], pizma, ([[invidia]]), [[mânia]], lenea.
-==Păcatele lenevirii==
+==Păcatele leneviei==
-După Îndreptarul de Spovedanie al părintelui Ilie Cleopa, lista cu [[Spovedania#P.C4.83catele_leneviei|păcatele lenevirii]].
+După Îndreptarul de Spovedanie al părintelui Ilie Cleopa, lista cu [[Spovedania#P.C4.83catele_leneviei|păcatele leneviei]].
 ==Leneşul iubitor de somn devine sărac==

@@ Linia 7: / Linia 7: @@
 ==Păcatul capital al lenei în viziunea creştinătăţii==
 [[Biserica]] creştină a stabilit şapte [[păcat |păcate capitale]]: [[mândria]], [[desfrânarea]], [[lăcomia]], [[iubirea de arginţi]], pizma, ([[invidia]]), [[mânia]], lenea.
 ==Leneşul iubitor de somn devine sărac==

@@ Linia 38: / Linia 38: @@
 ==Femeia harnică==
-În Proverbele lui Solomon mama împăratului Lemuel îl învaţă pe fiul său că femeia cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele <ref>Prov31.10</ref>,<ref name="Concordanţă"/> este cea care veghează asupra gospodăriei sale, fiind [[hărnicia|harnică]] <ref>Prov31.13-27</ref><ref name="Concordanţă"/>, nu cea care mănâncă „pâinea” lenevirii.<ref>Prov31.27 </ref><ref name="Concordanţă"/>Mama împăratului înfăţisează modelul de soţie creştină care se ocupă atât de gospodărie şi de educaţia copiilor cât şi de aducerea de venituri suplimentare familiei prin activităţi comerciale
+În Proverbele lui Solomon mama împăratului Lemuel îl învaţă pe fiul său că femeia cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele <ref>Prov31.10</ref>,<ref name="Concordanţă"/> este cea care veghează asupra gospodăriei sale, fiind [[hărnicia|harnică]] <ref>Prov31.13-27</ref><ref name="Concordanţă"/>, nu cea care mănâncă „pâinea” lenevirii.<ref>Prov31.27 </ref><ref name="Concordanţă"/>Mama împăratului înfăţișează modelul de soţie creştină care se ocupă atât de gospodărie şi de educaţia copiilor cât şi de aducerea de venituri suplimentare familiei prin activităţi comerciale
 :Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 [[Image:Jean-Baptiste Greuze- Indolenţa (Fată italiană leneşă).jpg|thumb|300px|right|Indolenţa (Fată italiană leneşă)-Jean-Baptiste Greuze]]
 [[Image:Lenea 3.JPG|thumb|300px|right|Captură de ecran din fimul de desene animate Scrub Me Mama înfăţişând venirea unei domnişoare în Lazy Town (Oraşul leneş)]]
 {{Spiritualitate didactică}}
 '''Lenea''' este un [[păcat]] care constă în neîndeplinirea (sau îndeplinirea cu greutate) unor activităţi general-umane (muncă, învăţare, îngrijirea trupului, a casei, etc), necesare asigurării unei vieţi demne în condiţiile în care persoana respectivă are capacitatea  de a le îndeplini. Ea este unul din cele şapte păcate capitale.<ref>Sf. [[Grigorie cel Mare]] ( sec al VI-lea) a stabilit şapte păcate capitale (Lib. mor. in Job. XXXI, XVII), această clasificare fiind reţinută de cei mai mulţi teologi ai Evului Mediu. Toma de Aquino, sec al XIII-lea (I-II:84:4) vorbeşte de slavă deşartă (mândrie), avariţie, lăcomie, desfrânare, lene, invidie, mânie. Sf. Bonaventura (sec al XIII-lea) dă aceeaşi enumerare (Brevil, III, IX). Scriitorii creştini timpurii distingeau opt păcate capitale: Sf. [[Ciprian al Cartaginei|Ciprian]], sec al III-lea (De mort., IV), [[Ioan Casian]], sec al III-lea (Institutes 5, Conferences 5), Columbanus, sec al V-lea (("Instr. de octo vitiis princip." în "Bibl. max. vet. patr.", XII, 23), Alcuin, sec al VII-lea (De virtut. et vitiis, XXVII sqq.)http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm </ref> Leneşul este iubitor de somn, îşi neglijează gospodăria şi fie refuză să [[munca|muncească]], ceea ce îl duce la lipsuri şi [[sărăcia|sărăcie]], fie este un angajat dificil la locul de muncă. Astfel drumul său este un hăţiş de spini. Omul se poate elibera de lene prin muncă, prin însuşirea modelului de [[hărnicia|hărnicie]] reprezentat de furnică şi prin sporirea în [[virtuţi]].

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 [[Image:Jean-Baptiste Greuze- Indolenţa (Fată italiană leneşă).jpg|thumb|300px|right|Indolenţa (Fată italiană leneşă)-Jean-Baptiste Greuze]]
 {{Spiritualitate didactică}}
 '''Lenea''' este un [[păcat]] care constă în neîndeplinirea (sau îndeplinirea cu greutate) unor activităţi general-umane (muncă, învăţare, îngrijirea trupului, a casei, etc), necesare asigurării unei vieţi demne în condiţiile în care persoana respectivă are capacitatea  de a le îndeplini. Ea este unul din cele şapte păcate capitale.<ref>Sf. [[Grigorie cel Mare]] ( sec al VI-lea) a stabilit şapte păcate capitale (Lib. mor. in Job. XXXI, XVII), această clasificare fiind reţinută de cei mai mulţi teologi ai Evului Mediu. Toma de Aquino, sec al XIII-lea (I-II:84:4) vorbeşte de slavă deşartă (mândrie), avariţie, lăcomie, desfrânare, lene, invidie, mânie. Sf. Bonaventura (sec al XIII-lea) dă aceeaşi enumerare (Brevil, III, IX). Scriitorii creştini timpurii distingeau opt păcate capitale: Sf. [[Ciprian al Cartaginei|Ciprian]], sec al III-lea (De mort., IV), [[Ioan Casian]], sec al III-lea (Institutes 5, Conferences 5), Columbanus, sec al V-lea (("Instr. de octo vitiis princip." în "Bibl. max. vet. patr.", XII, 23), Alcuin, sec al VII-lea (De virtut. et vitiis, XXVII sqq.)http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm </ref> Leneşul este iubitor de somn, îşi neglijează gospodăria şi fie refuză să [[munca|muncească]], ceea ce îl duce la lipsuri şi [[sărăcia|sărăcie]], fie este un angajat dificil la locul de muncă. Astfel drumul său este un hăţiş de spini. Omul se poate elibera de lene prin muncă, prin însuşirea modelului de [[hărnicia|hărnicie]] reprezentat de furnică şi prin sporirea în [[virtuţi]].

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 29 octombrie 2011 14:27
Linia 1:		Linia 1:
		+	[[Image:Jean-Baptiste Greuze- Indolenţa (Fată italiană leneşă).jpg\|thumb\|300px\|right\|Indolenţa (Fată italiană leneşă)-Jean-Baptiste Greuze]]
	{{Spiritualitate didactică}}		{{Spiritualitate didactică}}
	'''Lenea''' este un [[păcat]] care constă în neîndeplinirea (sau îndeplinirea cu greutate) unor activităţi general-umane (muncă, învăţare, îngrijirea trupului, a casei, etc), necesare asigurării unei vieţi demne în condiţiile în care persoana respectivă are capacitatea de a le îndeplini. Ea este unul din cele şapte păcate capitale.<ref>Sf. [[Grigorie cel Mare]] ( sec al VI-lea) a stabilit şapte păcate capitale (Lib. mor. in Job. XXXI, XVII), această clasificare fiind reţinută de cei mai mulţi teologi ai Evului Mediu. Toma de Aquino, sec al XIII-lea (I-II:84:4) vorbeşte de slavă deşartă (mândrie), avariţie, lăcomie, desfrânare, lene, invidie, mânie. Sf. Bonaventura (sec al XIII-lea) dă aceeaşi enumerare (Brevil, III, IX). Scriitorii creştini timpurii distingeau opt păcate capitale: Sf. [[Ciprian al Cartaginei\|Ciprian]], sec al III-lea (De mort., IV), [[Ioan Casian]], sec al III-lea (Institutes 5, Conferences 5), Columbanus, sec al V-lea (("Instr. de octo vitiis princip." în "Bibl. max. vet. patr.", XII, 23), Alcuin, sec al VII-lea (De virtut. et vitiis, XXVII sqq.)http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm </ref> Leneşul este iubitor de somn, îşi neglijează gospodăria şi fie refuză să [[munca\|muncească]], ceea ce îl duce la lipsuri şi [[sărăcia\|sărăcie]], fie este un angajat dificil la locul de muncă. Astfel drumul său este un hăţiş de spini. Omul se poate elibera de lene prin muncă, prin însuşirea modelului de [[hărnicia\|hărnicie]] reprezentat de furnică şi prin sporirea în [[virtuţi]].		'''Lenea''' este un [[păcat]] care constă în neîndeplinirea (sau îndeplinirea cu greutate) unor activităţi general-umane (muncă, învăţare, îngrijirea trupului, a casei, etc), necesare asigurării unei vieţi demne în condiţiile în care persoana respectivă are capacitatea de a le îndeplini. Ea este unul din cele şapte păcate capitale.<ref>Sf. [[Grigorie cel Mare]] ( sec al VI-lea) a stabilit şapte păcate capitale (Lib. mor. in Job. XXXI, XVII), această clasificare fiind reţinută de cei mai mulţi teologi ai Evului Mediu. Toma de Aquino, sec al XIII-lea (I-II:84:4) vorbeşte de slavă deşartă (mândrie), avariţie, lăcomie, desfrânare, lene, invidie, mânie. Sf. Bonaventura (sec al XIII-lea) dă aceeaşi enumerare (Brevil, III, IX). Scriitorii creştini timpurii distingeau opt păcate capitale: Sf. [[Ciprian al Cartaginei\|Ciprian]], sec al III-lea (De mort., IV), [[Ioan Casian]], sec al III-lea (Institutes 5, Conferences 5), Columbanus, sec al V-lea (("Instr. de octo vitiis princip." în "Bibl. max. vet. patr.", XII, 23), Alcuin, sec al VII-lea (De virtut. et vitiis, XXVII sqq.)http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm </ref> Leneşul este iubitor de somn, îşi neglijează gospodăria şi fie refuză să [[munca\|muncească]], ceea ce îl duce la lipsuri şi [[sărăcia\|sărăcie]], fie este un angajat dificil la locul de muncă. Astfel drumul său este un hăţiş de spini. Omul se poate elibera de lene prin muncă, prin însuşirea modelului de [[hărnicia\|hărnicie]] reprezentat de furnică şi prin sporirea în [[virtuţi]].

@@ Linia 29: / Linia 29: @@
 ==Furnica, model de hărnicie şi înţelepciune==
-[[Solomon]] ne învaţă, în cartea biblică  [[Pilde|Proverbele lui Solomon]], că leneşul poate deveni mai harnic şi mai înţelept dacă îşi ia furnica care-şi strânge mâncarea de vara, ca model de [[hărnicia|hărnicie]], [[înţelepciunea|înţelepciune]] prevăzătoare şi responsabilitate
+[[Solomon]] ne învaţă, în cartea biblică  [[Pildele lui Solomon|Proverbele lui Solomon]], că leneşul poate deveni mai harnic şi mai înţelept dacă îşi ia furnica care-şi strânge mâncarea de vara, ca model de [[hărnicia|hărnicie]], [[înţelepciunea|înţelepciune]] prevăzătoare şi responsabilitate
 :Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
 :Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

@@ Linia 6: / Linia 6: @@
 ==Leneşul iubitor de somn devine sărac==
-Ridicol de comod<ref>Prov 19.24, 26.15 </ref><ref name="Concordanţă">Concordanţă biblică tematică, secţiunea lenea pag 252 şi secţiunea munca 302-303, vezi bibliografia</ref> şi iubitor al somnului<ref>Prov6.9-11,19.15,26.14, 24.33-34 </ref><ref name="Concordanţă"/>,<ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, secţiunea lenea, pag 1803 si secţiunea munca pag 1806, vezi bibliografia</ref>leneşul vede numai lei fioroşi pe uliţă, acolo unde trebuie să [[munca|muncească]], ne arată Solomon<ref>Prov22.13, 26.13</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>  Şi fiindcă nu vrea să muncească cu mâinile <ref>Prov21.25-26,1Tes4.11</ref><ref name="Concordanţă"/>, poftele sale îl doboară <ref>Prov21.25-26 </ref><ref name="Concordanţă"/>, şi drumul său devine un hăţiş de spini <ref>Prov15.19</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>  … în timp ce, în ochii lui, este mai [[înţelepciunea|înţelept]] ca şapte oameni cu judecată, continuă [[Solomon]] în [[Pilde|Proverbele]] sale  <ref>Prov26.16 </ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>…. Gospodăria sa devine o veritabilă ruină <ref>Ecl10.18, Prov24.30-32</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/> şi el cade pradă lipsurilor, care vin ca nişte oameni înarmaţi şi, în final, [[sărăcia|sărăciei]], care vine pe nepregătite, ca un hoţ, ne avertizează acelaşi Solomon<ref>Prov6.9-11, 10.4, 13.4,19.15,12.24, 20.4</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>  Leneşul împarte astfel soarta cu cei guralivi, visători şi cu cei care aleargă după lucruri de nimic, încheie el<ref>Prov14.23, 12.11, 28.19, Ecl11.4-6</ref>
+Ridicol de comod<ref>Prov 19.24, 26.15 </ref><ref name="Concordanţă">Concordanţă biblică tematică, secţiunea lenea pag 252 şi secţiunea munca 302-303, vezi bibliografia</ref> şi iubitor al somnului<ref>Prov6.9-11,19.15,26.14, 24.33-34 </ref><ref name="Concordanţă"/>,<ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, secţiunea lenea, pag 1803 si secţiunea munca pag 1806, vezi bibliografia</ref>leneşul vede numai lei fioroşi pe uliţă, acolo unde trebuie să [[munca|muncească]], ne arată Solomon<ref>Prov22.13, 26.13</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>  Şi fiindcă nu vrea să muncească cu mâinile <ref>Prov21.25-26,1Tes4.11</ref><ref name="Concordanţă"/>, poftele sale îl doboară <ref>Prov21.25-26 </ref><ref name="Concordanţă"/>, şi drumul său devine un hăţiş de spini <ref>Prov15.19</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>  … în timp ce, în ochii lui, este mai [[înţelepciunea|înţelept]] ca şapte oameni cu judecată, continuă [[Solomon]] în [[Pildele lui Solomon|Proverbele]] sale  <ref>Prov26.16 </ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>…. Gospodăria sa devine o veritabilă ruină <ref>Ecl10.18, Prov24.30-32</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/> şi el cade pradă lipsurilor, care vin ca nişte oameni înarmaţi şi, în final, [[sărăcia|sărăciei]], care vine pe nepregătite, ca un hoţ, ne avertizează acelaşi Solomon<ref>Prov6.9-11, 10.4, 13.4,19.15,12.24, 20.4</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/>  Leneşul împarte astfel soarta cu cei guralivi, visători şi cu cei care aleargă după lucruri de nimic, încheie el<ref>Prov14.23, 12.11, 28.19, Ecl11.4-6</ref>
 :Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
 :Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 14 martie 2011 18:37
Linia 79:		Linia 79:
	[[Categorie:Spiritualitate]]		[[Categorie:Spiritualitate]]
	[[Categorie:Păcate]]		[[Categorie:Păcate]]
		+
		+	[[en:Sloth]]