Iconostas - Revizia istoricului

Inistea: icoanele împărătești

2023-10-26T13:34:00Z

icoanele împărătești

Inistea: /* Structura iconostasului */

2021-12-20T12:48:27Z

‎Structura iconostasului

Inistea: /* Structura iconostasului */

2021-12-20T10:43:48Z

‎Structura iconostasului

Oql: Corectare diacritice. Actualizare link-uri.

2021-11-05T11:17:42Z

Corectare diacritice. Actualizare link-uri.

Cristianm: introducere casetă iconografie

2018-02-09T09:30:52Z

introducere casetă iconografie

Kamasarye: cat.: iconografie

2013-08-06T13:47:13Z

cat.: iconografie

Sîmbotin: /* Bibliografie */ cod ISBN

2013-07-03T09:53:07Z

‎Bibliografie: cod ISBN

Gino la 3 iulie 2013 09:13

2013-07-03T09:13:34Z

Gino la 3 iulie 2013 09:13

2013-07-03T09:13:06Z

Gino la 3 iulie 2013 08:57

2013-07-03T08:57:43Z

@@ Linia 9: / Linia 9: @@
 . '''Rândul întâi''' simbolizează Biserica luptătoare (de pe pământ) și îndeosebi Biserica locală, făcând vizibilă legătura între cer și pământ și cuprinde:
-:*icoanele împărătești ale lui Hristos (în dreapta porții împărătești pentru privitor) și [[Icoanele Maicii Domnului|Maicii Domnului cu Pruncul]] (în stânga);
+:*icoanele împărătești ale lui Hristos (în dreapta porții împărătești pentru privitor) și [[Icoanele Maicii Domnului|Maicii Domnului cu Pruncul]] (în stânga) — se numesc cele două icoane mari așezate pe catapeteasmă, în dreapta (sud) și în stânga (nord) ușilor împărătești; spre sud este icoana împărătească a Mântuitorului, reprezentându-L ca Împărat ori Arhiereu, șezând pe tron, ori ca Prooroc și Învățător, cu [[Evanghelie (liturgică)|Sfânta Evanghelie]] deschisă și [[Binecuvântare|binecuvântând]]; în stânga (la nord) împărătești stă icoana Maicii Domnului, ca Împărăteasă, șezând pe tron, cu pruncul Dumnezeiesc în brațe. Aceste două icoane, de proporții mari și zugrăvite cu grijă, se numesc împărătești, mai întâi pentru faptul că ele reprezintă icoanele principale din iconografia bisericii, în care cele două personaje sfinte, centrale, din istoria mântuirii — Mântuitorul și Maica Domnului — sunt înfățișate singure, în slava lor cerească; în fața lor, credincioșii se închină la intrarea și la ieșirea din biserică. În al doilea rând, se numesc împărătești pentru că ele încadrează ușile numite împărătești. De aceea, în multe biserici, ele sunt ferecate în aur și argint și sunt împodobite cu pietre scumpe.
 :*porțile împărătești cu icoana [[Bunavestire|Bunei-Vestiri]] și cei patru [[Evanghelist|Evangheliști]] (în mijloc); pe ușile împărătești mai pot apărea, în locul Evangheliștilor, Sf. [[Vasile cel Mare]] și Sf. [[Ioan Gură de Aur]], cu Liturghiile scrise.
 :*două uși laterale diaconești ce au zugrăvite chipurile [[arhangheli]]lor [[Mihail (Arhanghelul)|Mihail]] și [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]] sau pe [[diacon]]ii [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Ștefan]], [[Apostolul Filip (din cei Șaptezeci)|Filip]] sau [[Laurențiu]]; pe ușa dinspre Sud mai poate fi reprezentat uneori Sf. [[Dismas]], tâlharul cel bun.
@@ Linia 35: / Linia 35: @@
 ==Bibliografie==
-*[[Dionisie din Furna]], ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, București, 2000, ISBN 973-99692-0-8.
+* [[Dionisie din Furna]], ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, București, 2000, ISBN 973-99692-0-8.
-*Preot Prof. Dr. [[Ene Braniște]], ''Liturgica generală'', [[Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române]], București, 1993.
+* Preot Prof. Dr. [[Ene Braniște]], ''Liturgica generală'', [[Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române]], București, 1993.
-*[[Pavel Florenski]], ''Iconostasul'', [[Fundația Anastasia]], București, 1994.
+* [[Pavel Florenski]], ''Iconostasul'', [[Fundația Anastasia]], București, 1994.
-*[[Leonid Uspensky]], ''Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă'', Editura Anastasia, București, 1994. O puteți descărca de [http://www.angelfire.com/space2/carti/detalii/1107.htm aici].
+* [[Leonid Uspensky]], ''Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă'', Editura Anastasia, București, 1994. O puteți descărca de [http://www.angelfire.com/space2/carti/detalii/1107.htm aici]
 [[Categorie:Obiecte liturgice]]

@@ Linia 19: / Linia 19: @@
 . '''Rândul al treilea:''' [[chip]]urile celor 12 [[apostol]]i și la mijloc icoana [[Deisis]] (cu Hristos Judecător șezând pe tron, însoțit de Maica Domnului și de Sf. [[Ioan Botezătorul]]) sau [[Sfânta Treime]]; uneori pot apărea aici și îngeri sau sfinți episcopi, monahi sau [[mucenic]]i, acest rând simbolizând roadele Întrupării și ale [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]], precum și rugăciunea Bisericii pentru lume. Ordinea rândurilor al doilea și al treilea este variabilă: uneori apar mai întâi Praznicele, alteori Apostolii.
-. '''Rândul al patrulea:''' 12 [[prooroc]]i mari și mici ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Orantă). Acest rând închipuie lumea aflată sub Legea Veche, Legea lui [[Proorocul Moise|Moise]], având-o în centru pe Maica Domnului, întrucât Aceasta este centrul tuturor proorociilor.
+. '''Rândul al patrulea:''' 12 [[prooroc]]i mari și mici ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Orantă). Acest rând închipuie lumea aflată sub [[Legea lui Moise|Legea Veche]], Legea lui [[Proorocul Moise|Moise]], având-o în centru pe Maica Domnului, întrucât Aceasta este centrul tuturor proorociilor.
 . '''Rândul al cincilea:''' foarte rar, apare acest al cincilea rând, cel al Patriarhilor din Vechiul Testament, până la Patriarhul [[Avraam]], având în centru prima arătare a [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] de la Stejarul lui Mamvri. Acest rând închipuie lumea de la [[Adam și Eva|Adam]] și până înainte de instituirea Legii lui Moise.

@@ Linia 19: / Linia 19: @@
 . '''Rândul al treilea:''' [[chip]]urile celor 12 [[apostol]]i și la mijloc icoana [[Deisis]] (cu Hristos Judecător șezând pe tron, însoțit de Maica Domnului și de Sf. [[Ioan Botezătorul]]) sau [[Sfânta Treime]]; uneori pot apărea aici și îngeri sau sfinți episcopi, monahi sau [[mucenic]]i, acest rând simbolizând roadele Întrupării și ale [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]], precum și rugăciunea Bisericii pentru lume. Ordinea rândurilor al doilea și al treilea este variabilă: uneori apar mai întâi Praznicele, alteori Apostolii.
-. '''Rândul al patrulea:''' 12 [[prooroc]]i mari și mici ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Orantă). Acest rând închipuie lumea aflată sub Legea Veche, Legea lui [[Moise]], având-o în centru pe Maica Domnului, întrucât Aceasta este centrul tuturor proorociilor.
+. '''Rândul al patrulea:''' 12 [[prooroc]]i mari și mici ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Orantă). Acest rând închipuie lumea aflată sub Legea Veche, Legea lui [[Proorocul Moise|Moise]], având-o în centru pe Maica Domnului, întrucât Aceasta este centrul tuturor proorociilor.
-. '''Rândul al cincilea:''' foarte rar, apare acest al cincilea rând, cel al Patriarhilor din Vechiul Testament, până la Patriarhul [[Avraam]], având în centru prima arătare a [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] de la Stejarul lui Mamvri. Acest rând închipuie lumea de la [[Adam și Eva|Adam]] și până înainte de instituirea Legii lui [[Moise]].
+. '''Rândul al cincilea:''' foarte rar, apare acest al cincilea rând, cel al Patriarhilor din Vechiul Testament, până la Patriarhul [[Avraam]], având în centru prima arătare a [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] de la Stejarul lui Mamvri. Acest rând închipuie lumea de la [[Adam și Eva|Adam]] și până înainte de instituirea Legii lui Moise.
 . '''Sus''' de tot, în mijlocul iconostasului, se înalță [[Cruce]]a Domnului, având de o parte și de cealaltă Icoana Maicii Domnului și pe cea a Sf. Apostol [[Apostolul Ioan|Ioan]]. Acesta nu e considerat un registru de sine stătător.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-[[Image:Iconostasis_in_Moscow.jpg|thumb|right|280px| Iconostasul unei biserici din Moscova]]
+[[Imagine:Iconostasis_in_Moscow.jpg|thumb|right|280px| Iconostasul unei biserici din Moscova]]
-'''Iconostasul''', numit şi '''catapeteasmă''' sau '''tâmplă''', se prezintă ca un perete (din zid, lemn, metal) pe care sunt agăţate sau încrustate un număr de icoane, într-o ordine bine stabilită teologic. Deşi unii consideră iconostasul ca un zid separator între [[altar]] şi [[naos]], rolul lui principal a fost întotdeauna acela de dispozitiv de expunere a icoanelor. În vechime, iconostasul a putut fi foarte puţin dezvoltat, uneori prezentând doar două icoane: [[Iisus Hristos|Mântuitorul]] şi [[Maica Domnului]]. El s-a dezvoltat mai ales după victoria Ortodoxiei împotriva [[iconoclasm]]ului, ajungând prin secolele XIV-XVI la forma şi structura unitară pe care le cunoaştem astăzi, cu mai multe rânduri de [[Icoană|icoane]].
+'''Iconostasul''', numit și '''catapeteasmă''' sau '''tâmplă''', se prezintă ca un perete (din zid, lemn, metal) pe care sunt agățate sau încrustate un număr de icoane, într-o ordine bine stabilită teologic. Deși unii consideră iconostasul ca un zid separator între [[altar]] și [[naos]], rolul lui principal a fost întotdeauna acela de dispozitiv de expunere a icoanelor. În vechime, iconostasul a putut fi foarte puțin dezvoltat, uneori prezentând doar două icoane: [[Iisus Hristos|Mântuitorul]] și [[Maica Domnului]]. El s-a dezvoltat mai ales după victoria Ortodoxiei împotriva [[iconoclasm]]ului, ajungând prin secolele XIV–XVI la forma și structura unitară pe care le cunoaștem astăzi, cu mai multe rânduri de [[Icoană|icoane]].
 ==Structura iconostasului==
 {{iconografie}}
-Iconostasul arată, desfăşurată pe verticală, imaginea [[Biserica|Bisericii]], istoria chipului creat, chipul lui Dumnezeu şi căile lui Dumnezeu în istoria mântuirii omului. Întreaga viaţa este rezumată prin iconostas sub forma mijlocirii [[sfinţi]]lor şi a [[înger]]ilor care se roagă împreună cu cei ce participă la slujbele din biserică.
+Iconostasul arată, desfășurată pe verticală, imaginea [[Biserică|Bisericii]], istoria chipului creat, chipul lui Dumnezeu și căile lui Dumnezeu în istoria mântuirii omului. Întreaga viață este rezumată prin iconostas sub forma mijlocirii [[sfinți]]lor și a [[îngeri]]lor care se roagă împreună cu cei ce participă la slujbele din biserică.
-În forma lui clasică, din secolul al XVI-lea încoace, iconostasul are în general maximum cinci rânduri / registre de icoane (de jos în sus):
+În forma lui clasică, din secolul al XVI-lea încoace, iconostasul are în general maximum cinci rânduri/ registre de icoane (de jos în sus):
 . '''Rândul întâi''' simbolizează Biserica luptătoare (de pe pământ) și îndeosebi Biserica locală, făcând vizibilă legătura între cer și pământ și cuprinde:
-:*icoanele împărăteşti ale lui Hristos (în dreapta porţii împărăteşti pentru privitor) şi [[Icoanele Maicii Domnului|Maicii Domnului cu Pruncul]] (în stânga);
+:*icoanele împărătești ale lui Hristos (în dreapta porții împărătești pentru privitor) și [[Icoanele Maicii Domnului|Maicii Domnului cu Pruncul]] (în stânga);
-:*porţile împărăteşti cu icoana [[Bunavestire|Bunei-Vestiri]] şi cei patru [[Evanghelist|Evanghelişti]] (în mijloc); pe ușile împărătești mai pot apărea, în locul Evangheliștilor, Sf. [[Vasile cel Mare]] și Sf. [[Ioan Hrisostom]], cu Liturghiile scrise.
+:*porțile împărătești cu icoana [[Bunavestire|Bunei-Vestiri]] și cei patru [[Evanghelist|Evangheliști]] (în mijloc); pe ușile împărătești mai pot apărea, în locul Evangheliștilor, Sf. [[Vasile cel Mare]] și Sf. [[Ioan Gură de Aur]], cu Liturghiile scrise.
-:*două uşi laterale diaconeşti ce au zugrăvite chipurile [[arhanghel]]ilor [[Mihail (Arhanghelul)|Mihail]] şi [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]] sau pe [[diacon]]ii [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)|Ştefan]], [[Apostolul Filip (din cei Şaptezeci)|Filip]] sau [[Laurenţiu]]; pe ușa dinspre Sud mai poate fi reprezentat uneori Sf. [[Dismas]], tâlharul cel bun.
+:*două uși laterale diaconești ce au zugrăvite chipurile [[arhangheli]]lor [[Mihail (Arhanghelul)|Mihail]] și [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]] sau pe [[diacon]]ii [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Ștefan]], [[Apostolul Filip (din cei Șaptezeci)|Filip]] sau [[Laurențiu]]; pe ușa dinspre Sud mai poate fi reprezentat uneori Sf. [[Dismas]], tâlharul cel bun.
-:*icoana hramului bisericii (în dreapta) şi Sfântul [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]] sau Sfântul [[Ioan Botezătorul]] (în stânga);
+:*icoana hramului bisericii (în dreapta) și Sfântul [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]] sau Sfântul [[Ioan Botezătorul]] (în stânga);
-:*în tradiţia rusă, se poate întâmpla să mai existe încă un rând de uşi laterale, precum şi icoana [[hram]]ului al doilea al bisericii.
+:*în tradiția rusă, se poate întâmpla să mai existe încă un rând de uși laterale, precum și icoana [[hram]]ului al doilea al bisericii.
-[[Imagine:Stavropoleos_215.jpg|thumb|left|280px|Iconostasul [[Biserica Stavropoleos (Bucureşti)|Bisericii Stavropoleos, București]]]]
+[[Imagine:Stavropoleos_215.jpg|thumb|left|280px|Iconostasul [[Biserica Stavropoleos (București)|Bisericii Stavropoleos, București]]]]
 . '''Rândul al doilea:''' icoanele praznicelor, adică ale sărbătorilor mari, având în centru icoana [[Cina cea de Taină|Cinei de Taină]] sau Mahrama Domnului (Mandylion); acesta reprezintă vremea venirii Mântuitorului Hristos pe pământ și instituirea Legii Harului, care înlocuiește Legea veche.
-. '''Rândul al treilea:''' [[chip]]urile celor 12 [[apostoli]] şi la mijloc icoana [[Deisis]] (cu Hristos Judecător șezând pe tron, însoțit de Maica Domnului și de Sf. [[Ioan Botezătorul]]) sau [[Sfânta Treime]]; uneori pot apărea aici și îngeri sau sfinți episcopi, monahi sau [[mucenic]]i, acest rând simbolizând roadele Întrupării și ale [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]], precum și rugăciunea Bisericii pentru lume. Ordinea rândurilor al doilea și al treilea este variabilă: uneori apar mai întâi Praznicele, alteori Apostolii.
+. '''Rândul al treilea:''' [[chip]]urile celor 12 [[apostol]]i și la mijloc icoana [[Deisis]] (cu Hristos Judecător șezând pe tron, însoțit de Maica Domnului și de Sf. [[Ioan Botezătorul]]) sau [[Sfânta Treime]]; uneori pot apărea aici și îngeri sau sfinți episcopi, monahi sau [[mucenic]]i, acest rând simbolizând roadele Întrupării și ale [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]], precum și rugăciunea Bisericii pentru lume. Ordinea rândurilor al doilea și al treilea este variabilă: uneori apar mai întâi Praznicele, alteori Apostolii.
-. '''Rândul al patrulea:''' 12 [[proroc]]i mari şi mici ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Orantă). Acest rând închipuie lumea aflată sub Legea Veche, Legea lui [[Moise]], având-o în centru pe Maica Domnului, întrucât Aceasta este centrul tuturor proorociilor.
+. '''Rândul al patrulea:''' 12 [[prooroc]]i mari și mici ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Orantă). Acest rând închipuie lumea aflată sub Legea Veche, Legea lui [[Moise]], având-o în centru pe Maica Domnului, întrucât Aceasta este centrul tuturor proorociilor.
-. '''Rândul al cincilea:''' foarte rar, apare acest al cincilea rând, cel al Patriarhilor din Vechiul Testament, până la Patriarhul [[Avraam]], având în centru prima arătare a [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] de la Stejarul lui Mamvri. Acest rând închipuie lumea de la [[Adam]] și până înainte de instituirea Legii lui [[Moise]].
+. '''Rândul al cincilea:''' foarte rar, apare acest al cincilea rând, cel al Patriarhilor din Vechiul Testament, până la Patriarhul [[Avraam]], având în centru prima arătare a [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] de la Stejarul lui Mamvri. Acest rând închipuie lumea de la [[Adam și Eva|Adam]] și până înainte de instituirea Legii lui [[Moise]].
-. '''Sus''' de tot, în mijlocul iconostasului, se înalţă [[Crucea]] Domnului, având de o parte și de cealaltă Icoana Maicii Domnului şi pe cea a Sf. Apostol [[Apostolul Ioan|Ioan]]. Acesta nu e considerat un registru de sine stătător.
+. '''Sus''' de tot, în mijlocul iconostasului, se înalță [[Cruce]]a Domnului, având de o parte și de cealaltă Icoana Maicii Domnului și pe cea a Sf. Apostol [[Apostolul Ioan|Ioan]]. Acesta nu e considerat un registru de sine stătător.
 Astfel, iconostasul se constituie într-o recapitulare sintetică a istoriei mântuirii.
 ==Rostul iconostasului==
-[[Imagine:ManastireaBistritaVL_(26).jpg|right|thumb|280 px|Iconostasul [[Mănăstirea Bistriţa (Vâlcea, România)|Mănăstirii Bistriţa (Vâlcea, România)]]]]
+[[Imagine:ManastireaBistritaVL_(26).jpg|right|thumb|280 px|Iconostasul [[Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea)|Mănăstirii Bistrița (Vâlcea, România)]]]]
-Trebuie observat că fiecare rând reprezintă o perioadă de timp bine definită din istoria mântuirii omului, rânduri străjuite de o parte, jos, de icoana Bunei-Vestiri, "începutul mântuirii noastre" iar de altă parte, sus, de [[Crucea]] lui Hristos. Nu este vorba despre un simplu perete despărţitor dintre [[altar]] şi [[naos]] sau care desparte pe preoţi de enoriaşi. Iconostasul nu este un element decorativ, ci are un profund sens liturgic şi [[teologie|teologic]]. El vine să întrunească, prin imagine, conţinutul rugăciunii euharistice, rostite cu voce tare de către [[preot]]. Ca imagine a Bisericii, [[Trupul lui Hristos]], iconostasul arată creşterea Bisericii în timp şi viaţa ei. Astfel că el devine nu un element despărţire, ci unul de unire, de întrepătrundere între [[altar]] şi [[naos]], între [[veşnicie]] şi vremelnicie, este o punte prin care se poate privi spre [[viaţa veşnică]].
+Trebuie observat că fiecare rând reprezintă o perioadă de timp bine definită din istoria mântuirii omului, rânduri străjuite de o parte, jos, de icoana Bunei-Vestiri, „începutul mântuirii noastre” iar de altă parte, sus, de [[Cruce]]a lui Hristos. Nu este vorba despre un simplu perete despărțitor dintre [[altar]] și [[naos]] sau care desparte pe preoți de enoriași. Iconostasul nu este un element decorativ, ci are un profund sens liturgic și [[teologie|teologic]]. El vine să întrunească, prin imagine, conținutul rugăciunii euharistice, rostite cu voce tare de către [[preot]]. Ca imagine a Bisericii, [[Trupul lui Hristos]], iconostasul arată creșterea Bisericii în timp și viața ei. Astfel că el devine nu un element de despărțire, ci unul de unire, de întrepătrundere între [[altar]] și [[naos]], între [[veșnicie]] și vremelnicie, este o punte prin care se poate privi spre [[viața veșnică]].
-==Legături interne==
+==A se vedea și==
-*[[:en:Category:Iconostasis|imagini de iconostase]]
+*(en) [[:en:Category:Iconostasis|imagini de iconostase]]
 ==Bibliografie==
-*[[Dionisie din Furna]], ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, Bucureşti, 2000, ISBN 973-99692-0-8.
+*[[Dionisie din Furna]], ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, București, 2000, ISBN 973-99692-0-8.
-*Preot Prof. Dr. [[Ene Branişte]], ''Liturgica generală'', [[Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române]], Bucureşti, 1993.
+*Preot Prof. Dr. [[Ene Braniște]], ''Liturgica generală'', [[Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române]], București, 1993.
-*[[Pavel Florenski]], ''Iconostasul'', [[Fundaţia Anastasia]], Bucureşti, 1994.
+*[[Pavel Florenski]], ''Iconostasul'', [[Fundația Anastasia]], București, 1994.
-*[[Leonid Uspensky]], ''Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă'', Editura Anastasia, Bucuresti, 1994. O puteți descărca de  [http://www.angelfire.com/space2/carti/detalii/1107.htm aici].
+*[[Leonid Uspensky]], ''Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă'', Editura Anastasia, București, 1994. O puteți descărca de [http://www.angelfire.com/space2/carti/detalii/1107.htm aici].
 [[Categorie:Obiecte liturgice]]

@@ Linia 3: / Linia 3: @@
 ==Structura iconostasului==
+{{iconografie}}
 Iconostasul arată, desfăşurată pe verticală, imaginea [[Biserica|Bisericii]], istoria chipului creat, chipul lui Dumnezeu şi căile lui Dumnezeu în istoria mântuirii omului. Întreaga viaţa este rezumată prin iconostas sub forma mijlocirii [[sfinţi]]lor şi a [[înger]]ilor care se roagă împreună cu cei ce participă la slujbele din biserică.

@@ Linia 43: / Linia 43: @@
 [[Categorie:Liturgică]]
 [[Categorie:Arhitectura bisericească]]
+[[Categorie:Iconografie]]
 [[en:Iconostasis]]
 [[fr:Iconostase]]
 [[bg:Иконостас]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 3 iulie 2013 09:13
Linia 1:		Linia 1:
−	[[Image:Iconostasis_in_Moscow.jpg\|thumb\|right\|280px\| Iconostasul unei biserici din Moscova]]~~https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/IKON.jpg~~	+	[[Image:Iconostasis_in_Moscow.jpg\|thumb\|right\|280px\| Iconostasul unei biserici din Moscova]]
	'''Iconostasul''', numit şi '''catapeteasmă''' sau '''tâmplă''', se prezintă ca un perete (din zid, lemn, metal) pe care sunt agăţate sau încrustate un număr de icoane, într-o ordine bine stabilită teologic. Deşi unii consideră iconostasul ca un zid separator între [[altar]] şi [[naos]], rolul lui principal a fost întotdeauna acela de dispozitiv de expunere a icoanelor. În vechime, iconostasul a putut fi foarte puţin dezvoltat, uneori prezentând doar două icoane: [[Iisus Hristos\|Mântuitorul]] şi [[Maica Domnului]]. El s-a dezvoltat mai ales după victoria Ortodoxiei împotriva [[iconoclasm]]ului, ajungând prin secolele XIV-XVI la forma şi structura unitară pe care le cunoaştem astăzi, cu mai multe rânduri de [[Icoană\|icoane]].		'''Iconostasul''', numit şi '''catapeteasmă''' sau '''tâmplă''', se prezintă ca un perete (din zid, lemn, metal) pe care sunt agăţate sau încrustate un număr de icoane, într-o ordine bine stabilită teologic. Deşi unii consideră iconostasul ca un zid separator între [[altar]] şi [[naos]], rolul lui principal a fost întotdeauna acela de dispozitiv de expunere a icoanelor. În vechime, iconostasul a putut fi foarte puţin dezvoltat, uneori prezentând doar două icoane: [[Iisus Hristos\|Mântuitorul]] şi [[Maica Domnului]]. El s-a dezvoltat mai ales după victoria Ortodoxiei împotriva [[iconoclasm]]ului, ajungând prin secolele XIV-XVI la forma şi structura unitară pe care le cunoaştem astăzi, cu mai multe rânduri de [[Icoană\|icoane]].