Gala Galaction - Revizia istoricului

RappY: /* Biografie */ Adăugare legătură

2024-04-15T09:06:17Z

‎Biografie: Adăugare legătură

RappY: Adăugare legătură

2024-02-05T23:04:59Z

Adăugare legătură

Sîmbotin la 29 decembrie 2023 07:31

2023-12-29T07:31:17Z

Sîmbotin: +categorie

2023-12-18T06:16:12Z

+categorie

Sîmbotin: /* Note */ +categ.

2023-02-28T14:52:45Z

‎Note: +categ.

Sîmbotin: AC

2022-12-03T05:51:38Z

Sîmbotin: diacritice noi (cu virgulă)

2022-04-12T08:26:01Z

diacritice noi (cu virgulă)

Sîmbotin: retragere etichetă

2022-04-09T05:40:28Z

retragere etichetă

Sîmbotin: /* Traducerea Bibliei */

2022-04-09T05:39:30Z

‎Traducerea Bibliei

Sîmbotin: /* Traducerea Bibliei */

2022-04-09T05:08:38Z

‎Traducerea Bibliei

@@ Linia 14: / Linia 14: @@
 A fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]] în anul 1922. În perioada 1922-1926 a fost misionar al [[Arhiepiscopia Bucureștilor|Arhiepiscopiei Bucureștilor]], iar în 1926 a devenit profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău a Universității din Chișinău. Acolo a fost profesor titular la catedra de „Introducere și Exegeza Noului Testament” până în 1940, între anii 1928-1930 fiind și decan al Facultății de Teologie. În perioada 1941-1947 a fost profesor de „Exegeza Vechiului Testament” la Facultatea de Teologie din București, iar în 1954 a devenit membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor.<ref name=pacurariu/>
-În perioada interbelică, dar și după cel de-al doilea război mondial, părintele Gala Galaction a publicat numeroase opere literare, îndeosebi nuvele, apreciate atât de criticii literari cât și de cititori. De asemenea, a desfășurat o susținută activitate publicistică în principalele ziare ale vremii. Ca teolog, a publicat un număr mare de articole pe teme religioase, meditații, conferințe și predici. Între anii 1928-1934 a realizat o nouă traducere a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română, împreună cu preotul prof. [[Vasile Radu]].<ref name=crestinortodox/>
+În perioada interbelică, dar și după cel de-al doilea război mondial, părintele Gala Galaction a publicat numeroase opere literare, îndeosebi nuvele, apreciate atât de criticii literari cât și de cititori. De asemenea, a desfășurat o susținută activitate publicistică în principalele [[Începuturile presei bisericești românești|ziare]] ale vremii. Ca teolog, a publicat un număr mare de articole pe teme religioase, meditații, conferințe și predici. Între anii 1928-1934 a realizat o nouă traducere a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română, împreună cu preotul prof. [[Vasile Radu]].<ref name=crestinortodox/>
 Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul literaturii, în 1947 a fost ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru titular al Academiei Române<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=G Academia Română: membrii Academiei din 1866 până în prezent], ''Acad.ro'', accesat la 31 martie 2022</ref>.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{Articol de calitate}}
 [[Fișier:Gala Galaction.jpg|thumb|200px]]
-'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă (împreună cu [[Vasile Radu]] și [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.
+'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în [[limba română]] din ebraică și greacă (împreună cu [[Vasile Radu]] și [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.
 == Biografie ==

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{Articol de calitate}}
 [[Fișier:Gala Galaction.jpg|thumb|200px]]
-'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă (împreună cu Vasile Radu și [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.
+'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă (împreună cu [[Vasile Radu]] și [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.
 == Biografie ==
@@ Linia 14: / Linia 14: @@
 A fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]] în anul 1922. În perioada 1922-1926 a fost misionar al [[Arhiepiscopia Bucureștilor|Arhiepiscopiei Bucureștilor]], iar în 1926 a devenit profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău a Universității din Chișinău. Acolo a fost profesor titular la catedra de „Introducere și Exegeza Noului Testament” până în 1940, între anii 1928-1930 fiind și decan al Facultății de Teologie. În perioada 1941-1947 a fost profesor de „Exegeza Vechiului Testament” la Facultatea de Teologie din București, iar în 1954 a devenit membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor.<ref name=pacurariu/>
-În perioada interbelică, dar și după cel de-al doilea război mondial, părintele Gala Galaction a publicat numeroase opere literare, îndeosebi nuvele, apreciate atât de criticii literari cât și de cititori. De asemenea, a desfășurat o susținută activitate publicistică în principalele ziare ale vremii. Ca teolog, a publicat un număr mare de articole pe teme religioase, meditații, conferințe și predici. Între anii 1928-1934 a realizat o nouă traducere a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română, împreună cu preotul prof. Vasile Radu.<ref name=crestinortodox/>
+În perioada interbelică, dar și după cel de-al doilea război mondial, părintele Gala Galaction a publicat numeroase opere literare, îndeosebi nuvele, apreciate atât de criticii literari cât și de cititori. De asemenea, a desfășurat o susținută activitate publicistică în principalele ziare ale vremii. Ca teolog, a publicat un număr mare de articole pe teme religioase, meditații, conferințe și predici. Între anii 1928-1934 a realizat o nouă traducere a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română, împreună cu preotul prof. [[Vasile Radu]].<ref name=crestinortodox/>
 Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul literaturii, în 1947 a fost ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru titular al Academiei Române<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=G Academia Română: membrii Academiei din 1866 până în prezent], ''Acad.ro'', accesat la 31 martie 2022</ref>.
@@ Linia 45: / Linia 45: @@
 === Traducerea Bibliei ===
-Gala Galaction a avut o importantă contribuție la traducerea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] în limba română. În anul 1936 a ieșit de sub tipar o nouă traducere a Sfintei Scripturi, realizată de Mitropolitul [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim]] al Moldovei, Gala Galaction și profesorul Vasile Radu, denumită ulterior de specialiști ca ''a doua Biblie sinodală'' (deoarece a apărut cu aprobarea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]]). Traducerea s-a făcut după textul grecesc al [[Septuaginta|Septuagintei]], confruntat cu cel ebraic („textul masoretic”) și a fost realizată astfel: IPS Nicodim Munteanu - 23 cărți canonice și una necanonică ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], prof. pr. Vasile Radu - 16 cărți canonice și 8 necanonice ale Vechiului Testament, Gala Galaction - cele 10 [[Cărțile deuterocanonice|cărți deuterocanonice]] și [[Cartea lui Iov]] din Vechiul Testament. Pentru Noul Testament s-a folosit traducerea din 1927 (revizuită în 1930) a lui Gala Galaction și Vasile Radu.<ref name=robiblia>[https://robiblia.com/Traduceri-ale-Bibliei-in-limba-romana--pg74.html ''Traduceri ale Bibliei în limba română''], ''Robiblia.com'', accesat la 5 aprilie 2022</ref>
+Gala Galaction a avut o importantă contribuție la traducerea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] în limba română. În anul 1936 a ieșit de sub tipar o nouă traducere a Sfintei Scripturi, realizată de Mitropolitul [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim]] al Moldovei, Gala Galaction și profesorul [[Vasile Radu]], denumită ulterior de specialiști ca ''a doua Biblie sinodală'' (deoarece a apărut cu aprobarea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]]). Traducerea s-a făcut după textul grecesc al [[Septuaginta|Septuagintei]], confruntat cu cel ebraic („textul masoretic”) și a fost realizată astfel: IPS Nicodim Munteanu - 23 cărți canonice și una necanonică ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], prof. pr. Vasile Radu - 16 cărți canonice și 8 necanonice ale Vechiului Testament, Gala Galaction - cele 10 [[Cărțile deuterocanonice|cărți deuterocanonice]] și [[Cartea lui Iov]] din Vechiul Testament. Pentru Noul Testament s-a folosit traducerea din 1927 (revizuită în 1930) a lui Gala Galaction și Vasile Radu.<ref name=robiblia>[https://robiblia.com/Traduceri-ale-Bibliei-in-limba-romana--pg74.html ''Traduceri ale Bibliei în limba română''], ''Robiblia.com'', accesat la 5 aprilie 2022</ref>
 Strădaniile părintelui Gala Galaction pentru o nouă traducere a Bibliei, mai exigentă și mai bine adaptată schimbărilor lingvistice ale limbii române, începuseră însă cu mult înainte. Astfel, în 1927 a publicat o traducere a [[Noul Testament|Noului Testament]], având ca anexă și un registru de trimiteri și de citate biblice la Simbolul credinței; o a doua ediție revizuită a apărut în 1930. Această traducere a constituit și o reacție la traducerea clasică a lui Dumitru Cornilescu, pe care Gala Galaction, împreună cu colegul său din corpul profesoral al Facultății de Teologie din București [[arhimandrit]]ul Iuliu Scriban, îl contesta ca fiind „neo-protestant”.<ref name=robiblia/> În 1929, împreună cu reputatul specialist în limba ebraică prof. pr. Vasile Radu, a tradus și a publicat ''[[Psaltirea]] proorocului și împăratului [[David]]'', iar în anul următor, 1930, a publicat ''Noul Testament și Psalmii'', traducere realizată tot împreună cu Vasile Radu și prefațată de Părintele Patriarh [[Miron Cristea]].<ref name=robiblia/>

@@ Linia 16: / Linia 16: @@
 În perioada interbelică, dar și după cel de-al doilea război mondial, părintele Gala Galaction a publicat numeroase opere literare, îndeosebi nuvele, apreciate atât de criticii literari cât și de cititori. De asemenea, a desfășurat o susținută activitate publicistică în principalele ziare ale vremii. Ca teolog, a publicat un număr mare de articole pe teme religioase, meditații, conferințe și predici. Între anii 1928-1934 a realizat o nouă traducere a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română, împreună cu preotul prof. Vasile Radu.<ref name=crestinortodox/>
-Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul literaturii, în 1947 a fost ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru titular al Academiei Române.<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=G Academia Română: membrii Academiei din 1866 până în prezent], ''Acad.ro'', accesat la 31 martie 2022</ref>.
+Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul literaturii, în 1947 a fost ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru titular al Academiei Române<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=G Academia Română: membrii Academiei din 1866 până în prezent], ''Acad.ro'', accesat la 31 martie 2022</ref>.
 Părintele Gala Galaction a fost slujitorul altarului strămoșesc și al teologiei românești, prin cercetarea și traducerea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]]. Totodată, el a fost slujitorul condeiului prin opera literară de excepție pe care a scris-o. A fost un om al dialogului, fiind convins că pentru pacea socială este nevoie de dialogul interconfesional, de a-l accepta pe celălalt, de altă confesiune, fără a abdica de la convingerile sale religioase. Din acest motiv a fost considerat, de către unii critici, ca fiind omul compromisului în relațiile cu romano-catolicii, evreii și socialiștii. Cu toate acestea, Gala Galaction rămâne unul dintre pilonii de referință ai teologiei românești dar și ai literaturii universale.<ref>[https://archive.ph/tuvdX Adrian Nicolae Petcu, ''La comemorarea lui Gala Galaction''], 8 martie 2011, ''Ziarul Lumina'', accesat la 4 aprilie 2022</ref>
@@ Linia 71: / Linia 71: @@
 [[Categorie:Traducători ai Sfintelor Scripturi]]
 [[Categorie:Scriitori moderni]]

@@ Linia 69: / Linia 69: @@
 [[Categorie:Preoți]]
 [[Categorie:Teologi români]]
 [[Categorie:Scriitori moderni]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 3 decembrie 2022 05:51
Linia 1:		Linia 1:
		+	{{Articol de calitate}}
	[[Fișier:Gala Galaction.jpg\|thumb\|200px]]		[[Fișier:Gala Galaction.jpg\|thumb\|200px]]
	'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură\|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă (împreună cu Vasile Radu și [[Nicodim (Munteanu) al României\|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.		'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură\|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă (împreună cu Vasile Radu și [[Nicodim (Munteanu) al României\|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.

@@ Linia 3: / Linia 3: @@
 == Biografie ==
-Grigore (sau Grigorie<ref name=pacurariu>[[Mircea Păcurariu]], ''Dicționarul Teologilor Români: Grigorie Pișculescu'', Ediția a doua, Editura Enciclopedică, București, 2002, pp. 363-366. ISBN 973-45-0409-6</ref>) Pișculescu s-a născut în satul Didești din județul Teleorman, la 16 aprilie 1879. Tatăl său, Nicolae Pișculescu, de origine aromână, era arendaşul moşiei de la Dideşti, iar mama sa, Chiriachia, era fiica preotului Constantin Ostreanu, [[paroh]] din Roșiorii de Vede.<ref name=lumina>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/gala-galaction-o-personalitate-a-bisericii-si-literaturii-romane-161116.html Dorin Stănescu, ''Gala Galaction, o personalitate a Bisericii și literaturii române''], 9 martie 2021, ''Ziarul Lumina'', accesat la 17 martie 2022</ref><ref name=crestinortodox>[https://www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-gala-galaction-grigore-pisculescu-126023.html Teodor Danalache, ''Părintele Gala Galaction - Grigore Pișculescu''], CrestinOrtodox.ro, accesat la 17 martie 2022</ref>
+Grigore (sau Grigorie<ref name=pacurariu>[[Mircea Păcurariu]], ''Dicționarul Teologilor Români: Grigorie Pișculescu'', Ediția a doua, Editura Enciclopedică, București, 2002, pp. 363-366. ISBN 973-45-0409-6</ref>) Pișculescu s-a născut în satul Didești din județul Teleorman, la 16 aprilie 1879. Tatăl său, Nicolae Pișculescu, de origine aromână, era arendașul moșiei de la Didești, iar mama sa, Chiriachia, era fiica preotului Constantin Ostreanu, [[paroh]] din Roșiorii de Vede.<ref name=lumina>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/gala-galaction-o-personalitate-a-bisericii-si-literaturii-romane-161116.html Dorin Stănescu, ''Gala Galaction, o personalitate a Bisericii și literaturii române''], 9 martie 2021, ''Ziarul Lumina'', accesat la 17 martie 2022</ref><ref name=crestinortodox>[https://www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-gala-galaction-grigore-pisculescu-126023.html Teodor Danalache, ''Părintele Gala Galaction - Grigore Pișculescu''], CrestinOrtodox.ro, accesat la 17 martie 2022</ref>
 A început școala în satul natal, apoi la Roșiorii de Vede. A urmat apoi cursurile prestigiosului Liceu „Sfântul Sava” din București, unde a exersat primele sale încercări literare și unde a legat o prietenie cu viitorul poet Tudor Arghezi, o prietenie care avea să fie pe viață. În 1898 a început studiile superioare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde l-a avut ca profesor, printre alții, pe renumitul critic literar Titu Maiorescu. A simțit însă în sufletul său că este chemat spre cele sfinte și, abandonând Literele, s-a înscris în 1899 la Facultatea de Teologie din București.<ref name=lumina/>

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 9 aprilie 2022 05:40
Linia 1:		Linia 1:
−	~~{{În lucru}}~~
	[[Fișier:Gala Galaction.jpg\|thumb\|200px]]		[[Fișier:Gala Galaction.jpg\|thumb\|200px]]
	'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură\|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă (împreună cu Vasile Radu și [[Nicodim (Munteanu) al României\|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.		'''Gala Galaction''' (pseudonimul literar al lui '''Grigore Pișculescu''', n. [[16 aprilie]] 1879, Didești, județul Teleorman – d. [[8 martie]] 1961, București) a fost un [[preot]], profesor universitar de [[teologie]] și scriitor român, traducător al [[Sfânta Scriptură\|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă (împreună cu Vasile Radu și [[Nicodim (Munteanu) al României\|Nicodim Munteanu]]), membru titular al Academiei Române.

@@ Linia 49: / Linia 49: @@
 Strădaniile părintelui Gala Galaction pentru o nouă traducere a Bibliei, mai exigentă și mai bine adaptată schimbărilor lingvistice ale limbii române, începuseră însă cu mult înainte. Astfel, în 1927 a publicat o traducere a [[Noul Testament|Noului Testament]], având ca anexă și un registru de trimiteri și de citate biblice la Simbolul credinței; o a doua ediție revizuită a apărut în 1930. Această traducere a constituit și o reacție la traducerea clasică a lui Dumitru Cornilescu, pe care Gala Galaction, împreună cu colegul său din corpul profesoral al Facultății de Teologie din București [[arhimandrit]]ul Iuliu Scriban, îl contesta ca fiind „neo-protestant”.<ref name=robiblia/> În 1929, împreună cu reputatul specialist în limba ebraică prof. pr. Vasile Radu, a tradus și a publicat ''[[Psaltirea]] proorocului și împăratului [[David]]'', iar în anul următor, 1930, a publicat ''Noul Testament și Psalmii'', traducere realizată tot împreună cu Vasile Radu și prefațată de Părintele Patriarh [[Miron Cristea]].<ref name=robiblia/>
-<!--
+În 1938 a fost tipărită ''Biblia adică Sfânta Scriptură'', o nouă traducere după textele originale ebraice și grecești de preoții profesori Vasile Radu și Gala Galaction. Cunoscută și sub numele „Biblia Carol al II-lea”, aceasta a apărut la la aniversarea a 250 de ani de la apariția [[Biblia de la București (1688)|Bibliei lui Șerban Cantacuzino]] (1688) și a fost sponsorizată de regele Carol al II-lea. Cei doi traducători au utilizat ediția critică a textului ebraic, întocmită de Rudolf Kittel (1937) și [[Septuaginta]] (ediția R. Rahlfs, 1935). Această nouă traducere nu a primit însă recunoașterea Sfântului Sinod.<ref name=robiblia/>
-Textul revizuit al acestei ediții va fi reeeditat sub auspiciile Sfântului Sinod până în zilele noastre. În 1938 apare Biblia, adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și a Noului Testament. Noua traducere, efectuată de Vasile Radu și Gala Galaction, urmează pentru Vechiul Testament textele originale ebraice.
+„A treia Biblie sinodală” (1944) și „a patra Biblie sinodală” (1968) au folosit și ele traducerile lui Gala Galaction pentru Noul Testament și pentru unele cărți din Vechiul Testament. De asemenea, și actuala ediție sinodală, cea apărută în 1989 cu îngrijirea Părintelui Patriarh [[Teoctist (Arăpașu) al României|Teoctist]], utilizează traducerea lui Gala Galaction a Noului Testament, cu unele îndreptări de limbă și exprimare.<ref name=pacurariu/><ref name=robiblia/>
 == Premii și distincții ==