Filofteia - Revizia istoricului

Ibaldazar: /* Legături externe */adaugare link extern

2025-01-29T06:51:49Z

‎Legături externe: adaugare link extern

Inistea: /* Imnografie */

2022-12-16T11:45:05Z

‎Imnografie

Sîmbotin: /* Generalizarea cultului în întreaga țară */

2020-12-07T05:16:52Z

‎Generalizarea cultului în întreaga țară

Sîmbotin: leg. int.

2020-12-07T05:16:13Z

leg. int.

Sîmbotin: leg. int.

2018-12-07T05:54:33Z

leg. int.

Sîmbotin: /* Sfintele moaște */ leg. interne

2017-12-06T05:11:09Z

‎Sfintele moaște: leg. interne

Sîmbotin: /* Viața */ leg. interne

2017-12-06T05:05:18Z

‎Viața: leg. interne

Nick15: Diacritice noi

2014-08-29T10:54:29Z

Diacritice noi

Afișare diferențe

Nick15: /* Legături externe */

2014-08-12T11:21:25Z

‎Legături externe

Sîmbotin: /* Sfintele moaşte */ leg. int.

2013-06-19T14:35:15Z

‎Sfintele moaşte: leg. int.

@@ Linia 69: / Linia 69: @@
 *[http://m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=2865&Itemid=9 Puterea Sfintelor Moaște ale Mc. Filofteia]
 *[http://www.crestinortodox.ro/ultimele_stiri/Sfanta_Mucenita_Filofteia__o_sfanta_de_numai_12_ani-105-19858.html Sfânta Muceniță Filofteia, o sfântă de numai 12 ani]
 [[Categorie:Sfinți]]

@@ Linia 41: / Linia 41: @@
 :Pentru aceea, strigăm ție:
 :Bucură-te, fecioară, pururea pomenită!
 ==Iconografie==

@@ Linia 50: / Linia 50: @@
 == Generalizarea cultului în întreaga țară ==
-La 28 februarie 1950, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântul Sinod]] hotărăște generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul țării. Cu acest prilej, în prezența patriarhului [[Iustinian Marina]], are loc, în anul 1955 o slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenți numeroși ierarhi români și străini, precum și un număr impresionant de credincioși.
+La 28 februarie 1950, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântul Sinod]] hotărăște generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul țării. Cu acest prilej, în prezența patriarhului [[Iustinian (Marina) al României|Iustinian Marina]], are loc, în anul 1955 o slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenți numeroși ierarhi români și străini, precum și un număr impresionant de credincioși.
 ==Surse==

@@ Linia 47: / Linia 47: @@
 == Cultul Sfintei Filofteia în Țara Românească ==
-Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei au fost cinstite în întreaga țară, mulți credincioși venind in pelerinaj la Curtea de Argeș. În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în țară cu moaștele muceniței. Biserici, precum Dobroteasa și [[Sfântul Gheorghe]] din București, Sfânta Filofteia și [[Sfânta Vineri]] din Ploiești, Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viața ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioșilor. Mulți părinți dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei își iau acest nume la intrarea în călugărie. Viața Sfintei Filofteia a fost trecută în [[Minei]]ul pe decembrie și în Viețile Sfinților pe această lună.
+Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei au fost cinstite în întreaga țară, mulți credincioși venind în pelerinaj la Curtea de Argeș. În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în țară cu moaștele muceniței. Biserici, precum Dobroteasa și [[Sfântul Gheorghe]] din București, Sfânta Filofteia și [[Sfânta Vineri]] din Ploiești, Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viața ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioșilor. Mulți părinți dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei își iau acest nume la intrarea în călugărie. Viața Sfintei Filofteia a fost trecută în [[Minei]]ul pe decembrie și în Viețile Sfinților pe această lună.
 == Generalizarea cultului în întreaga țară ==
-La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod hotărăște generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul țării. Cu acest prilej, în prezența patriarhului Justinian Marina, are loc, în anul 1955 o slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenți numeroși ierarhi români și străini, precum și un număr impresionant de credincioși.
+La 28 februarie 1950, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântul Sinod]] hotărăște generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul țării. Cu acest prilej, în prezența patriarhului [[Iustinian Marina]], are loc, în anul 1955 o slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenți numeroși ierarhi români și străini, precum și un număr impresionant de credincioși.
 ==Surse==
@@ Linia 65: / Linia 65: @@
 *[http://m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=2865&Itemid=9 Puterea Sfintelor Moaște ale Mc. Filofteia]
 *[http://www.crestinortodox.ro/ultimele_stiri/Sfanta_Mucenita_Filofteia__o_sfanta_de_numai_12_ani-105-19858.html Sfânta Muceniță Filofteia, o sfântă de numai 12 ani]
 [[Categorie:Sfinți]]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 [[Image:12_decembrie_07-filofteia.jpg|Sfânta  Muceniță Filofteia|thumb]]
-'''Sfânta Muceniță Filofteia''' este una din sfintele [[mucenic|mucenițe]] cele mai cinstite de pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul Bulgariei de azi. Moaștele sale se găsesc în biserica mănăstirii din Curtea de Argeș, iar prăznuirea ei se face la [[7 decembrie]]. Numele său mai poate fi întâlnit și cu grafia '''Filofteea''' sau (mai rar) '''Filoteea / Filoteia'''. Numele ei înseamnă ''iubitoare de Dumnezeu''.
+'''Sfânta Muceniță Filofteia''' este una din sfintele [[mucenic|mucenițe]] cele mai cinstite de pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul Bulgariei de azi. [[Moaște]]le sale se găsesc în biserica [[Mănăstirea Curtea de Argeș|mănăstirii din Curtea de Argeș]], iar [[Praznic|prăznuirea]] ei se face la [[7 decembrie]]. Numele său mai poate fi întâlnit și cu grafia '''Filofteea''' sau (mai rar) '''Filoteea / Filoteia'''. Numele ei înseamnă ''iubitoare de Dumnezeu''.
 ==Viața==
@@ Linia 14: / Linia 14: @@
 Deci mergând la vremea la care știa că venea Filofteia cu bucatele, s-a așezat la loc potrivit și, pândind-o, a văzut că le împărțea săracilor. Fiind biruit de mânie și uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, apucând-o de cosițe ca să o bată până ce se va liniști. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu și, lovind-o, a rănit-o la un picior. Iar din această rană sfânta a murit pe loc. Și tot locul acela s-a umplut de lumină. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când s-a mutat la Domnul.
-Iar tatăl său, venindu-și în fire, a fost cuprins de spaimă și de cutremur, întâi pentru că a ajuns ucigașul fiicei sale, apoi din pricina strălucirii dumnezeiești care se revărsase în jurul sfintelor ei moaște. Și vrând să ridice sfântul ei trup, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate și le-a spus arhiepiscopului și conducătorilor cetății tot ce se întâmplase și că trupul fericitei zăcea pe pământ, și că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetății și cu popor mult, au alergat cu făclii și cu [[tămâie]] și cu [[rugăciune|rugăciuni]], și văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toții și au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care și acum, în vremurile din urmă, preamărește pe robii Săi care împlinesc cu fapta poruncile Lui.
+Iar tatăl său, venindu-și în fire, a fost cuprins de spaimă și de cutremur, întâi pentru că a ajuns ucigașul fiicei sale, apoi din pricina strălucirii dumnezeiești care se revărsase în jurul sfintelor ei [[moaște]]. Și vrând să ridice sfântul ei trup, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate și le-a spus arhiepiscopului și conducătorilor cetății tot ce se întâmplase și că trupul fericitei zăcea pe pământ, și că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetății și cu popor mult, au alergat cu făclii și cu [[tămâie]] și cu [[rugăciune|rugăciuni]], și văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toții și au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care și acum, în vremurile din urmă, preamărește pe robii Săi care împlinesc cu fapta poruncile Lui.
 Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei și să o ducă în cetate. Dar n-au putut nici să-l miște, așa încât s-au înspăimântat ci toții. Au început să se roage cu stăruință lui Dumnezeu și Sfintei Filofteia, dar nici așa nu au putut s-o ridice. Că vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreuiat trupul fericitei ca pe o piatră.

@@ Linia 23: / Linia 23: @@
 == Sfintele moaște ==
-Documentele istorice arată însă că moaștele muceniței au rămas la Târnovo și sunt aduse în Țara Românească numai după anul 1393, când țaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt  dăruite domnitorului [[Mircea cel Bătrân]] (1386-1418), care le așează în biserica domnească „Sfântul Nicolae” de la Curtea de Argeș, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului [[Basarab I]] ''Întemeietorul'' și a lui [[Nicolae Alexandru]], fiul său. Rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe din București, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din București, apoi revin la [[Mănăstirea Curtea de Argeș]], unde sunt găzduite în marea biserică ctitorită de [[Neagoe Basarab|Neagoe Vodă Basarab]].
+Documentele istorice arată însă că moaștele muceniței au rămas la Târnovo și sunt aduse în Țara Românească numai după anul 1393, când țaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt  dăruite voievodului [[Mircea cel Bătrân]] (1386-1418), care le așează în biserica domnească „Sfântul Nicolae” de la Curtea de Argeș, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului [[Basarab I]] ''Întemeietorul'' și a lui [[Nicolae Alexandru]], fiul său. Rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în [[Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” (București)|Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București]], apoi în [[Biserica Olari|Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Olari]]. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul [[Mănăstirea Antim|Mănăstirii Antim]] din București, apoi revin la [[Mănăstirea Curtea de Argeș]], unde sunt găzduite în marea biserică ctitorită de Sf. [[Neagoe Basarab|Neagoe Vodă Basarab]].
 == Imnografie ==

@@ Linia 18: / Linia 18: @@
 Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei și să o ducă în cetate. Dar n-au putut nici să-l miște, așa încât s-au înspăimântat ci toții. Au început să se roage cu stăruință lui Dumnezeu și Sfintei Filofteia, dar nici așa nu au putut s-o ridice. Că vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreuiat trupul fericitei ca pe o piatră.
-Deci înțelegând că sfânta vroia să odihnească în altă parte, au început să-i pomenească, ca unei ființe vii, țările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre și cele de această parte de Dunăre și nicăieri n-a voit. Dar cum s-a pomenit de Biserica Domnească cea din Târgul Argeșului, îndată s-a ușurat trupul ei, chiar mai mult decât greutatea sa firească. Înțelegând toți că acolo este voia lui Dumnezeu și a sfintei să meargă, îndată a înștiințat prin scrisoare pe Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise și biserica) de cele întâmplate. Acesta, de cum a fost înștiințat, fiind binecredincios și râvnitor a-și împodobi țara și poporul cu odoare de mult preț ca acestea, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, mergând către Dunăre și a adus sfintele ei [[moaște]] în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credință la sfintele ei moaște.
+Deci înțelegând că sfânta vroia să odihnească în altă parte, au început să-i pomenească, ca unei ființe vii, țările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre și cele de această parte de Dunăre și nicăieri n-a voit. Dar cum s-a pomenit de Biserica Domnească cea din Târgul Argeșului, îndată s-a ușurat trupul ei, chiar mai mult decât greutatea sa firească. Înțelegând toți că acolo este voia lui Dumnezeu și a sfintei să meargă, îndată a înștiințat prin scrisoare pe Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise și biserica) de cele întâmplate. Acesta, de cum a fost înștiințat, fiind binecredincios și râvnitor a-și împodobi țara și poporul cu odoare de mult preț ca acestea, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, mergând către Dunăre și a adus sfintele ei [[moaște]] în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]] de către [[Neagoe Basarab]]. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credință la sfintele ei moaște.
 În fiecare an, la [[7 decembrie]], sfintele sale moaște sunt scoase afară din [[paraclis]] și racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din fața bisericii mănăstirii, pentru ca mai ales în această zi credincioșii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina.

@@ Linia 69: / Linia 69: @@
-[[Categorie:Sfinţi]]
+[[Categorie:Sfinți]]
 [[Categorie:Mucenici]]
 [[en:Philothea of Arges]]

@@ Linia 23: / Linia 23: @@
 == Sfintele moaşte ==
-Documentele istorice arată însă că moaştele muceniţei au rămas la Tarnovo şi sunt aduse în Ţara Românească numai după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt  dăruite domnitorului Mircea cel Bătrân (1386+1418), care le aşează în biserica domneasca Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului Basarab I  Întemeietorul şi Nicolae Alexandru, fiul său. Rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari.  În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, apoi revin la Curtea de Argeş şi sunt găzduite în marea biserica ctitorită de Neagoe Vodă Basarab.
+Documentele istorice arată însă că moaştele muceniţei au rămas la Târnovo şi sunt aduse în Ţara Românească numai după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt  dăruite domnitorului [[Mircea cel Bătrân]] (1386-1418), care le aşează în biserica domnească „Sfântul Nicolae” de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului [[Basarab I]] ''Întemeietorul'' şi a lui [[Nicolae Alexandru]], fiul său. Rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe din București, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, apoi revin la [[Mănăstirea Curtea de Argeș]], unde sunt găzduite în marea biserică ctitorită de [[Neagoe Basarab|Neagoe Vodă Basarab]].
 == Imnografie ==