Fanurie - Revizia istoricului

Cristianm: adăugare link către acatist

2018-11-15T08:22:27Z

adăugare link către acatist

Sîmbotin la 27 august 2018 03:52

2018-08-27T03:52:06Z

Sîmbotin: diacritice noi (cu virgulă)

2018-08-27T03:50:36Z

diacritice noi (cu virgulă)

Afișare diferențe

Alexandru ioan: /* Posteritatea */

2015-08-27T05:18:28Z

‎Posteritatea

Alexandru ioan: /* A doua pâră și pătimirea */

2015-08-27T05:12:30Z

‎A doua pâră și pătimirea

Alexandru ioan: /* Minuni și vindecări în a doua cetate */

2015-08-27T05:06:04Z

‎Minuni și vindecări în a doua cetate

Alexandru ioan: /* Prima pâră */

2015-08-27T05:02:44Z

‎Prima pâră

Alexandru ioan: /* Minuni și vindecări în prima cetate */

2015-08-27T05:00:26Z

‎Minuni și vindecări în prima cetate

Nick15: /* Legături externe */

2014-08-13T08:29:21Z

‎Legături externe

Inistea la 27 august 2012 13:18

2012-08-27T13:18:04Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 15 noiembrie 2018 08:22
Linia 112:		Linia 112:

	Multe sunt minunile Sfântului după ducerea de la noi, atât celor din veacurile acelea, cât și nouă, care ne-am învrednicit a-l pomeni cu turte și plăcintă, căci cu adevărat - arătare - este că celor ce îl cheamă cu credință, li s-a arătat ori Sfântul, ori împlinire în cererile lor. Amin.		Multe sunt minunile Sfântului după ducerea de la noi, atât celor din veacurile acelea, cât și nouă, care ne-am învrednicit a-l pomeni cu turte și plăcintă, căci cu adevărat - arătare - este că celor ce îl cheamă cu credință, li s-a arătat ori Sfântul, ori împlinire în cererile lor. Amin.
		+
		+	==Imnografie==
		+	[[Acatistul Sfântului Mucenic Fanurie]]

	==Legături externe==		==Legături externe==

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 [[Fișier:Fanurie-phanourios.jpg|thumb|250px|Sfântul mucenic Fanurie]]
-'''Sfântul Mucenic Fanurie''' este un sfânt [[mucenic]] popular în Bisericile Ortodoxe din Răsărit, care s-a nevoit în primele secole creștine, după [[tradiție]], în insula Rodos - Grecia, de unde se crede că era de loc. [[Prăznuire]]a lui se face la [[27 august]].
+'''Sfântul Mucenic Fanurie''' este un sfânt [[mucenic]] popular în Bisericile Ortodoxe din Răsărit, care s-a nevoit în primele secole creștine, după [[tradiție]], în insula Rodos - Grecia, de unde se crede că era de loc. [[Praznic|Prăznuirea]] lui se face la [[27 august]].
 ==Viața==

@@ Linia 107: / Linia 107: @@
 De atunci nu s-a ştiut ce s-a făcut cu sfintele [[moaşte]] ale Sfântului Mucenic Fanurie, până când el a vrut să se arate din nou în anul 1500 d. H. după cum s-a spus mai sus.
-Mult ajutor a adus creştinilor acest mare sfânt; când au cerut ajutor, făcând turtă şi plăcintă, se rugau Sfântului pentru orice nevoie dreapta ce aveau. De aceea i se spune Sfântului "arătare", căci cei ce au credinţă mare şi nu se îndoiesc, sunt ajutaţi grabnic de către Sfântul mare Mucenic Fanurie.
+Mult ajutor a adus creştinilor acest mare sfânt; când au cerut ajutor, făcând turtă şi plăcintă, se rugau Sfântului pentru orice nevoie dreaptă ce aveau. De aceea i se spune Sfântului "arătare", căci cei ce au credinţă mare şi nu se îndoiesc, sunt ajutaţi grabnic de către Sfântul mare Mucenic Fanurie.
 Turta se face de nouă ori şi se împarte numai săracilor, iar după ajutorul primit, se face pentru Sfântul, o plăcintă mai mare, cel în nevoie, ostenindu-se cu mâniile sale - şi tot la săraci să fie împărţită cu mulţumită, Sfântului. Pomenirea acestui sfânt mare Mucenic Fanurie, se săvârşeşte la [[27 august]], iar turtele se pot face, în afară de Duminică, în orice zi.

@@ Linia 69: / Linia 69: @@
 ===A doua pâră și pătimirea===
-Pentru aceasta, pâră mare au pornit împotriva lui, "numindu-l mare (vraci) şi vrăjitor şi spunând împăratului că Fanurie a ucis pe fiica lui cu vrăjile ca apoi să se prefacă că a înviat-o, ca astfel poporul să-L numească pe el împărat. Împăratul auzind s-a umplut de mânie şi strigând pe toţi sfetnicii lui şi pe cei necredincioşi, care toţi erau împotriva lui Fanurie, au hotărât să-i taie capul, dar fiind convins că e aşa de mare vrăjitor, a chemat pe toţi călăii cetăţii, şi a tras la sorti pe trei, dintre cei mai aprigi, care nu-şi mâncau pâinea lor până nu-şi muiau mâinile în sânge.
+Pentru aceasta, pâră mare au pornit împotriva lui, "numindu-l mare (vraci) şi vrăjitor şi spunând împăratului că Fanurie a ucis pe fiica lui cu vrăjile ca apoi să se prefacă că a înviat-o, ca astfel poporul să-L numească pe el împărat. Împăratul auzind s-a umplut de mânie şi strigând pe toţi sfetnicii lui şi pe cei necredincioşi, care toţi erau împotriva lui Fanurie, au hotărât să-i taie capul, dar fiind convins că e aşa de mare vrăjitor, a chemat pe toţi călăii cetăţii, şi a tras la sorți pe trei, dintre cei mai aprigi, care nu-şi mâncau pâinea lor până nu-şi muiau mâinile în sânge.
 Şi cine va putea spune batjocurile, bătăile cu pietre, scoaterea şuviţelor de piele de-a lungul trupului, smulgerea dinţilor, loviturile cu palme, scuipările şi înţepăturile cu suliţa peste tot trupul, peste care s-a turnat sare şi oţet, ciuntirea chipului, adică tăierea mâinilor, a degetelor de la picioare şi a urechilor, încât sângele de la faţă se împreuna cu cel de la picioare şi uda ţărâna drumului pe care trecea.
@@ Linia 91: / Linia 91: @@
 Spăimântându-se împăratul pentru acestea, a dat poruncă ca mai întâi să fie omorâți călăii. Primul nefiind destul de întărit în credinţă, se temea. Atunci a apărut Sfântul mucenic Fanurie în văzul tuturor, într-o aureolă asemeni sfinţilor celor din veacuri, îmbrăcat în armură de roman, cu părul creț şi negru, iar în mână ţinea o făclie mare aprinsă; şi a căzut frică mare peste împărat şi peste toţi sfetnicii lui mincinoşi, temându-se de Sfântul, să nu-i răpească din lumea aceasta, răsplătindu-le lor .
 După tăierea primului călău, din cer s-a pogorât o cunună de trandafir care s-a aşezat pe capul lui tăiat, umplându-se tot pământul de mireasmă, iar din trupul lui, (deşi cu puţin înainte vărsase sânge nevinovat, dar pentru credinţa lui şi întoarcerea lui la Hristos), a izvorât mir. Asemeni s-a întâmplat şi cu ceilalţi doi călăi. Trupurile lor au fost îngropate pe un maidan şi oricine cădea în tâlhării şi își întorceau ochii către locurile acestea, era scăpat.
 ===Posteritatea===

@@ Linia 54: / Linia 54: @@
 ===Minuni și vindecări în a doua cetate===
-Astfel şi în cea de a doua cetate, Sfântul a tămăduit, a povăţuit şi a mângâiat oamenii, ca şi mai înainte, neprimind nici măcar pământ, pentru ostenelile sale, hrănindu-se în pustie cu rădăcini. Şi iarăşi a ridicat război satana şi la fel a hotărât împăratul după sfatul sfetnicilor săi, să-l dea la moarte. Ca şi în prima cetate, poporul cu plângere tot atât de mare, l-a trimis cu sila, peste hotar în altă tară, unde în zilele acelea, se întâmplase că unica fiică a stăpânului cetăţii să moară şi să fie chemaţi de mai multe ori vracii şi toţi slujitorii, hotărându-se să dea jumătate din împărăţia sa celui ce o va aduce la viaţă, însă nu numai că nu au readus-o la viaţă, dar fiind de mai multe zile moartă, începuse a putrezi şi deşi se vărsau mirodenii şi se ardea multa tămâie, mirosul ajungea până departe.
+Astfel şi în cea de a doua cetate, Sfântul a tămăduit, a povăţuit şi a mângâiat oamenii, ca şi mai înainte, neprimind nici măcar pământ, pentru ostenelile sale, hrănindu-se în pustie cu rădăcini. Şi iarăşi a ridicat război satana şi la fel a hotărât împăratul după sfatul sfetnicilor săi, să-l dea la moarte. Ca şi în prima cetate, poporul cu plângere tot atât de mare, l-a trimis cu sila, peste hotar în altă țară, unde în zilele acelea, se întâmplase că unica fiică a stăpânului cetăţii să moară şi să fie chemaţi de mai multe ori vracii şi toţi slujitorii, hotărându-se să dea jumătate din împărăţia sa celui ce o va aduce la viaţă, însă nu numai că nu au readus-o la viaţă, dar fiind de mai multe zile moartă, începuse a putrezi şi deşi se vărsau mirodenii şi se ardea multă tămâie, mirosul ajungea până departe.
 Una din slugile împăratului i-a spus: "Împărate, este un tânăr frumos care vindecă orice boală, ba chiar şi morții înviază, făcând rugăciuni către Hristos, despre care am auzit că a fost spânzurat pe lemn, dar nu le dă bolnavilor sau morţilor nici un fel de doctorie, nu se atinge de ei şi nici nu primeşte ca plată o bucată de pământ".
@@ Linia 66: / Linia 66: @@
 Împăratul a vrut să-i dea jumătate din împărăţie Sfântului, dar el n-a primit nimic, ca întotdeauna. S-a făcut deci petrecere în toată cetatea împăratului, iertând robii şi slobozind pe cei din temniţă, căci aceasta a fost plata pe care a cerut-o Sfântul Fanurie.
 Iar împăratul cu toţi oamenii săi, au cerut botezul şi s-au făcut creştini. Sfântul a plecat din cetate şi a vindecat şi a tămăduit ca şi în celelalte cetăţii. Deci s-au mâniat pe el toţi vracii şi cei ce făceau vrăji, căci i-a ruşinat pe ei în faţa împăratului, că nimic, nici vrăjile, nici leacurile lor nu au reuşit să o învieze, iar Sfântul a înviat-o numai cu cuvântul.
 ===A doua pâră și pătimirea===

@@ Linia 45: / Linia 45: @@
 ===Prima pâră===
-Deci un an de zile a mers în toate laturile cetăţii, vindecând, mângâind şi botezând şi învăţându-i dreapta credinţă, iar diavolul, urâtorul binelui, foarte s-a maniat, fiindcă toţi robii lui îi luaseră şi-i îndreptaseră minunatul Fanurie, şi prefăcându-se într-un tânăr străin s-a prezentat la împăratul acelei cetăţii, spunându-i că un tânăr s-a sălbăticit, spunând minciuni, despre Sfântul, că doreşte ca toată cetatea să fie de partea lui şi pe împărat să-l înlăture şi că toate cele făptuite de el, nu sunt cu puterea lui Dumnezeu, ci cu vrăji, ca poporul să fie cu el şi să poată înlătura pe împărat".
+Deci un an de zile a mers în toate laturile cetăţii, vindecând, mângâind şi botezând şi învăţându-i dreapta credinţă, iar diavolul, urâtorul binelui, foarte s-a mâniat, fiindcă toţi robii lui îi luaseră şi-i îndreptaseră minunatul Fanurie, şi prefăcându-se într-un tânăr străin s-a prezentat la împăratul acelei cetăţii, spunându-i că un tânăr s-a sălbăticit, spunând minciuni, despre Sfântul, că doreşte ca toată cetatea să fie de partea lui şi pe împărat să-l înlăture şi că toate cele făptuite de el, nu sunt cu puterea lui Dumnezeu, ci cu vrăji, ca poporul să fie cu el şi să poată înlătura pe împărat".
 Aceasta o spuneau răuvoitorii mincinoşi, înțelegând buna credinţă a împăratului, că de când era Fanurie, ei nu mai puteau să fure din visteria statului şi nici să mai facă răutăţile cinstite.
@@ Linia 51: / Linia 51: @@
 După multe stăruinţe şi vorbe mincinoase, ei au hotărât ca împăratul să-l piardă şi să-i taie capul, însă poporul, care văzuse atâtea minuni de la Sfântul, văduvele, orfanii şi cei tămăduiţi, chiar şi nevrând Sfântul, l-au trecut la o altă cetate, făcându-se plângere mare cum nu se mai văzuse, pentru că se lipseau de bunătatea Sfântului şi de marele lui ajutor, fără de nici o plată.
 Pentru aceasta, poporul care cunoscuse dreapta credinţă prin Sfântul Fanurie - a făcut plângere de patruzeci de zile, cu post şi rugăciune şi nu se putea mângâia, pentru că Sfântul nu mai era cu dânşii.
 ===Minuni și vindecări în a doua cetate===

@@ Linia 42: / Linia 42: @@
 Şi atât de mare era rugăciunea lui către Dumnezeu şi plângerea, că uneori, şi păgânii plângeau auzindu-i rugăciunile şi văzându-i lacrimile.
-Atât de frumos şi de frumoase rugăciuni făcea către Dumnezeu, încât şi pruncii cei sugari se apropiau de dansul cu mâinile lor nevinovate şi mai necuvântător fiind ii spuneau: "Mai rabdă puţin Fanurie şi Tatăl tău cel din ceruri te va mângâia în curând, împlinind cererile tale".
+Atât de frumos şi de frumoase rugăciuni făcea către Dumnezeu, încât şi pruncii cei sugari se apropiau de dansul cu mâinile lor nevinovate şi necuvântători fiind îi spuneau: "Mai rabdă puţin Fanurie şi Tatăl tău cel din ceruri te va mângâia în curând, împlinind cererile tale".
 ===Prima pâră===

@@ Linia 118: / Linia 118: @@
 *http://www.calendar-ortodox.ro/luna/august/august27.htm
-[[Categorie:Sfinţi]]
+[[Categorie:Sfinți]]
 [[Categorie:Mucenici]]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 [[Image:Fanurie-phanourios.jpg|thumb|250px|Sfântul mucenic Fanurie|right]]
 '''Sfântul Mucenic Fanurie''' este un sfânt [[mucenic]] popular în Bisericile Ortodoxe din Răsărit, care s-a nevoit în primele secole creștine, după [[tradiţie]], în insula Rodos - Grecia, de unde se crede că era de loc. [[Prăznuire]]a lui se face la [[27 august]].
@@ Linia 28: / Linia 27: @@
 El se împărtăşea des cu [[Sfintele Taine|Dumnezeieştile Taine]], cerceta pustnicii din acea pustie, şi se ostenea mult, pentru a căra cu mâinile atât rădăcini pentru hrană, cât şi să scoată pietre, de pe prea puţinul pământ din preajma chiliei lor pustnicești - semănând puţine legume şi cine va putea spune privegherile lui de toată noaptea, arşiţa şi gerul, căci coliba lui fiind dincolo de munte, nu avea acoperiş, cerând Domnului Dumnezeu, ca prin această răbdare, să-i dea şi lui, dincolo de moarte, un acoperiş în cerul Său cel dumnezeiesc.
-Şi atâta milostenie avea, încât şi pe fiarele care se atacau între ele, le împăca, îngrijindu-le, dacă erau rănite şi aranjandu-le culcuşuri bune, că nu de puţine ori, l-a găsit părintele lui (pustnicul), culcat alături de vreun şarpe mare, care în timpul somnului lui Fanurie îl păzea în gura vizuinei ca să nu-l atace vreo altă fiară.
+Şi atâta milostenie avea, încât şi pe fiarele care se atacau între ele, le împăca, îngrijindu-le, dacă erau rănite şi aranjându-le culcuşuri bune, că nu de puţine ori, l-a găsit părintele lui (pustnicul), culcat alături de vreun şarpe mare, care în timpul somnului lui Fanurie îl păzea în gura vizuinei ca să nu-l atace vreo altă fiară.
 De asemenea, el avea darul, ca cei ce sunt atacaţi de multe fiare de prin pustietăţi, să le certe pe ele şi să le poruncească lor a se sălăşlui mai departe într-o prăpastie şi să nu mai supere pe vreun om, încât şi fiarele cele mai de temut, când erau atacate de om sau de altă fiară mai puternică, deşi nu aveau grai, întorceau ochii spre coliba lui Fanurie şi îndată erau scăpate. Deci s-a făcut iubit de toate pustiile, din împrejurimi şi mai departe, iară toţi locuitorii pustiului mulţumeau lui Dumnezeu că le-a trimis lor pe acel tânăr prea îmbunătăţit, care şi fiarele le îmblânzeşte şi pe oameni îi tămăduieşte.
@@ Linia 59: / Linia 58: @@
 Una din slugile împăratului i-a spus: "Împărate, este un tânăr frumos care vindecă orice boală, ba chiar şi morții înviază, făcând rugăciuni către Hristos, despre care am auzit că a fost spânzurat pe lemn, dar nu le dă bolnavilor sau morţilor nici un fel de doctorie, nu se atinge de ei şi nici nu primeşte ca plată o bucată de pământ".
-Acestea auzindu-le împăratul, degrab a trimis să-l aducă înaintea sa, trimiţându-i carte împărătească şi făcând pregătiri de mare ospăţ. Sfântul Fanurie, n-a primit nici măcar călare să vină, deşi era drum anevoios şi ostenindu-se cu picioarele sale de mai multe zile de drum, s-a prezentat în faţa împăratului.
+Acestea auzindu-le împăratul, degrabă a trimis să-l aducă înaintea sa, trimiţându-i carte împărătească şi făcând pregătiri de mare ospăţ. Sfântul Fanurie, n-a primit nici măcar călare să vină, deşi era drum anevoios şi ostenindu-se cu picioarele sale de mai multe zile de drum, s-a prezentat în faţa împăratului.
 A fost dus în camera moartei, unde poruncind să stea numai părinții, el şi moarta, ca să nu vină popor - a lăcrimat către Dumnezeu mult rugându-se de dimineaţă până Ia miazăzi şi era foarte mâhnit întru sine că nu era ascultat de Dumnezeu. Atâtea lacrimi a vărsat, că se făcuse o băltoacă în jurul lui, încât şi împăratul şi împărăteasa se mirau de marea lui bunătate şi de multa lui rugăciune, în acel ceas, o rază a strălucit deasupra moartei. Atunci, Sfântul s-a ridicat în picioare, a prins mâna celei moarte şi putrede şi i-a zis: "În numele lui Hristos Iisus Cel răstignit, scoală-te şi vino înapoi la părinţii tăi!"
@@ Linia 117: / Linia 116: @@
 * [http://www.trilulilu.ro/patrimoniu/241288853f8f9b Acatistul Sf. Fanurie (audio - Marian Moise)]
 * [http://www.dervent.ro/rugaciuni.php?cID=cat-rugaciuni-acatiste&rID=00034-ACATISTUL_SFANTULUI_FANURIE Acatistul Sfântului Fanurie (text - Acatistier)]
 [[Categorie:Sfinţi]]